Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump a relansat ideea ca SUA să poată percepe taxe de tranzit în Strâmtoarea Hormuz, într-un moment în care acordul de încetare a focului care ar trebui să mențină ruta deschisă pare să se fragilizeze, potrivit Al Jazeera. Miza este una economică directă: prin strâmtoare trec aproape 20% din petrolul și gazele naturale la nivel global, iar orice blocaj sau incertitudine se transmite rapid în costuri mai mari la energie și în lanțurile de aprovizionare.
Într-o postare de sâmbătă după-amiază pe Truth Social, Trump a susținut că „nu vor exista taxe” pentru trecerea prin Hormuz timp de 60 de zile, pe durata perioadei de încetare a focului, și nici după expirarea acesteia — „cu excepția cazului în care sunt impuse de și pentru Statele Unite ale Americii”. Mesajul vine pe fondul unui memorandum de înțelegere (MOU) semnat recent, pe care publicația îl descrie ca dând semne că „se destramă”.
Strâmtoarea Hormuz este un punct critic al comerțului global: pe lângă petrol și gaze, pe aici ar trece și aproximativ 30% din comerțul mondial cu îngrășăminte, notează Al Jazeera. Închiderea strâmtorii a dus la scumpiri ale combustibililor și a pus presiune pe sectoare agricole din mai multe regiuni.
În războiul lansat de SUA și Israel împotriva Iranului pe 28 februarie, Iranul a folosit strâmtoarea ca pârghie, închizând ruta pentru trafic, potrivit aceleiași surse. Memorandumul de miercuri ar fi trebuit să permită redeschiderea pentru o perioadă interimară de 60 de zile, timp în care Iranului i se interzice să perceapă taxe de trecere.
Sâmbătă, comandamentul militar comun al Iranului a declarat că a închis Strâmtoarea Hormuz, invocând o „încălcare clară” a angajamentelor din memorandum. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a negat informația și a susținut că traficul continuă să circule.
Al Jazeera mai arată că SUA răspunsese anterior „strangulării” strâmtorii de către Iran prin impunerea unei blocade navale asupra porturilor iraniene din zonă, blocadă care ar fi fost ridicată prin termenii memorandumului de miercuri. Documentul a oprit și luptele pe alte fronturi ale conflictului regional, inclusiv în Liban, însă nu a fost gândit ca un acord pe termen lung, ci ca bază pentru negocieri, inclusiv asupra programului nuclear iranian.
Un element-cheie este că memorandumul nu ar preciza că nu pot fi colectate taxe după expirarea perioadei de 60 de zile. Înainte de război, trecerea prin strâmtoare nu era taxată, iar Trump declarase într-un interviu pentru The New York Times că ruta ar trebui să rămână „permanent fără taxe”, însă postarea de sâmbătă sugerează o schimbare de poziție, prin reluarea ideii ca SUA să poată impune taxe, în timp ce Iranului i s-ar interzice.
Trump a justificat posibilitatea unei taxe americane ca o compensare pentru „serviciile” SUA, descrise drept rol de „înger păzitor” pentru țările din Orientul Mijlociu și pentru „rambursarea costurilor”. Al Jazeera notează și că Trump folosise recent un limbaj similar, sugerând că SUA ar putea deveni „gardianul Orientului Mijlociu” în schimbul a 20% din veniturile regiunii.
Publicația precizează că nu există indicii că planurile lui Trump ar fi fost prezentate oficial țărilor din regiune, multe dintre ele încercând să păstreze un echilibru în relațiile atât cu SUA, cât și cu Iranul.
Discuții suplimentare sunt așteptate în următoarele săptămâni, însă negocierile sunt puse „în pericol” de operațiunile militare israeliene în Liban, care ar putea încălca memorandumul de încetare a focului, potrivit Al Jazeera. Iranul a susținut că închiderea de sâmbătă a strâmtorii a fost determinată de noi atacuri israeliene în sudul Libanului, soldate cu zeci de morți după anunțarea încetării focului.
Pakistan, descris ca mediator important între SUA și Iran, a anunțat că discuțiile de follow-up ar urma să înceapă duminică în Elveția. Departamentul Federal elvețian al Afacerilor Externe a confirmat că o delegație iraniană condusă de președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, și ministrul de Externe Abbas Araghchi a ajuns deja. Din partea SUA sunt așteptați Jared Kushner, emisarul special Steve Witkoff și vicepreședintele JD Vance, care a plecat spre Elveția sâmbătă seara.
Recomandate
Declarațiile lui Trump despre o posibilă operațiune în Cuba ridică miza riscului geopolitic în emisfera vestică , într-un moment în care președintele SUA admite că un conflict cu Iranul „durează mai mult” decât anticipase, potrivit Stirile Pro TV , care citează Axios. În emisiunea „ The Axios Show ”, Donald Trump a spus că este „posibil” ca o eventuală invazie a Cubei să semene cu capturarea rapidă a președintelui venezuelean Nicolás Maduro, în ianuarie. Întrebat direct dacă o operațiune în Cuba ar putea arăta ca cea din Venezuela, Trump a răspuns: „Posibil. Este posibil.” De ce contează: semnal de extindere a utilizării forței Potrivit materialului, Trump încearcă să proiecteze puterea militară a Statelor Unite în emisfera vestică, într-un al doilea mandat descris ca fiind caracterizat de utilizarea forței și ambiții expansioniste. În același timp, el a recunoscut că disputa cu Iranul se prelungește, invocând faptul că Iranul are o armată „mai puternică” și este la o distanță mare de SUA. În contrast, Trump a sugerat că Cuba ar fi mai ușor de învins militar, argumentând inclusiv prin proximitate. El a comparat distanța până în Iran cu cea până în Venezuela și Cuba, afirmând că „Venezuela este relativ aproape, iar Cuba este la o aruncătură de băț”. Argumentele invocate: distanță, resurse, complexitate militară Trump a indicat și o diferență legată de resursele naturale, în contextul comparației dintre Cuba și Venezuela: „Venezuela are petrol. Cuba nu are. Cuba are proprietăți frumoase și un litoral frumos.” În ceea ce privește Iranul, el a susținut că operațiunea ar fi „mult mai mare și mult mai puternică” din perspectiva armamentului implicat decât cea din Venezuela, deși a descris Venezuela drept „un stat foarte militarizat”. Trump a mai spus că acțiunea din Venezuela „a durat, de fapt, 48 de minute”, referindu-se la o operațiune care a implicat o armată cu „foarte mulți soldați”. Ce urmează: scenarii militare pentru un posibil colaps al regimului de la Havana Conform articolului, Trump a declarat în repetate rânduri că preferă o „preluare prietenoasă” a Cubei și o tranziție pașnică spre „o insulă liberă”. Totuși, administrația sa ar fi elaborat scenarii militare pentru situația în care regimul de la Havana s-ar prăbuși, posibil chiar în cursul acestei veri. Materialul notează și că armata Cubei nu mai are capacitățile de altădată: după prăbușirea Uniunii Sovietice și pierderea sprijinului sovietic în anii 1990, forțele armate cubaneze s-au redus semnificativ, iar o parte importantă din echipamentele aflate încă în serviciu provin din perioada sovietică. [...]
Donald Trump reia ideea că războiul din Ucraina ar fi putut fi încheiat rapid, sugerând o eroare tactică a Rusiei cu efect direct asupra duratei conflictului , potrivit Digi24 . Într-un interviu acordat Axios , președintele SUA afirmă că forțele ruse ar fi putut ajunge la Kiev „în trei ore”, dar ar fi pierdut avantajul inițial după ce un general ar fi deviat tancurile de pe autostradă pe teren agricol, unde au rămas blocate în noroi. Trump susține că, la începutul războiului, Rusia avea „sute de tancuri” care înaintau spre Kiev pe o autostradă de beton, „foarte bună, solidă”, care ar fi permis un avans rapid. În relatarea sa, schimbarea rutei a fost decisivă: ploi „record” ar fi transformat câmpurile în noroi, iar vehiculele ar fi rămas imobilizate, oferind Ucrainei timp să riposteze. Ce „greșeală” indică Trump și cum leagă episodul de sprijinul militar pentru Ucraina În interviu, Trump afirmă că tancurile rusești blocate ar fi fost ulterior distruse de forțele ucrainene cu rachete antitanc Javelin, pe care spune că SUA le-au furnizat Kievului în timpul mandatului său, înainte de declanșarea războiului. „Aveau un general, care cel mai probabil nu mai este acum printre noi, care a decis ca în loc să meargă direct la Kiev și să pună capăt războiului din prima zi, să se deplaseze pe teren agricol și prin noroi.” Poziționarea politică: „nu sunt drăguț cu Rusia” Trump respinge ideea că ar fi indulgent cu Moscova și spune că a avut o linie dură atât față de Rusia, cât și față de China, argumentând că această abordare i-ar fi adus respectul celor două puteri. „Se spune că mă port foarte drăguț cu Rusia. Nu sunt drăguț cu Rusia. Am fost foarte dur cu Rusia și China, mai dur decât oricine altcineva și de aceea, acei oameni mă respectă.” Declarațiile sunt prezentate de Digi24 ca parte a interviului acordat Axios; materialul nu include reacții din partea Rusiei sau Ucrainei la aceste afirmații. [...]
Procesarea petrolului la o rafinărie din Moscova a fost oprită după avarii provocate de un atac cu drone , potrivit Antena 3 , care citează imagini și un mesaj publicate de armata ucraineană . Dincolo de componenta militară, oprirea unei instalații de rafinare în capitala Rusiei ridică miza pe zona operațională: disponibilitatea combustibililor și funcționarea lanțurilor de aprovizionare. Armata ucraineană a publicat sâmbătă fotografii cu rafinăria atacată, susținând că instalația a fost afectată suficient cât să oprească procesarea petrolului. În mesajul transmis pe Facebook, ucrainenii afirmă că au fost lovite instalația primară de prelucrare a petrolului AVT-6, instalația combinată de prelucrare a petrolului (KUPN), precum și mai multe rezervoare. Conform aceleiași relatări, ar fi fost lovite trei rezervoare de câte 10.000 de metri cubi și unul de 30.000 de metri cubi, iar în imagini ar apărea două rezervoare RVS (de 30.000 și 10.000 de metri cubi) „distruse complet”. Antena 3 notează că informațiile provin din comunicarea armatei ucrainene; nu sunt prezentate în material confirmări independente. De ce contează: risc de presiune pe aprovizionare și stocuri În text se arată că avariile ar putea afecta lanțurile de aprovizionare și stocurile de combustibil, cu posibilitatea reapariției cozilor la alimentare. În același timp, sunt menționate incendii și fum dens în zona rafinăriei, cu potențiale consecințe de mediu pentru locuitorii din apropiere. Context: intensificarea atacurilor asupra Moscovei Materialul plasează episodul într-un trend de atacuri ucrainene mai frecvente asupra Moscovei, descriind o presiune tot mai mare asupra apărării aeriene a capitalei ruse și un impact în creștere asupra vieții cotidiene. În această cheie, oprirea unei rafinării este prezentată ca un efect direct asupra infrastructurii critice, cu implicații economice și logistice. [...]
Avertismentul lui Zelenski indică un risc imediat de întreruperi operaționale în Ucraina , pe fondul pregătirilor Rusiei pentru „un nou atac de amploare”, potrivit Mediafax . În mesajul său video de sâmbătă seara, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut populației să fie atentă la alertele de raid aerian „în această seară și în următoarele ore”, afirmând că Rusia s-a pregătit pentru un atac masiv și îndemnând oamenii să se protejeze. „În această seară și în următoarele ore, trebuie să fim deosebit de atenți la alertele de raid aerian. Rușii s-au pregătit pentru un nou atac de amploare. Vă rog, aveți grijă de voi.” Contextul: escaladare după atacuri cu drone asupra Moscovei Potrivit Kyiv Independent (citat de Mediafax), avertismentul vine la câteva zile după ce Ucraina a lansat două atacuri cu drone împotriva Moscovei într-o singură săptămână, iar Kremlinul a promis represalii. În urma acestor atacuri, o rafinărie de petrol din Moscova a fost avariată, ceea ce ar fi agravat criza de combustibil la nivel național, conform aceleiași surse. Zelenski a mai spus că atacul asupra Moscovei a fost un „răspuns just” la atacurile rusești recente, care ar fi provocat pagube pe scară largă la situri culturale și istorice, inclusiv la Catedrala Adormirii Maicii Domnului din Lavra Kiev-Pecerska , sit UNESCO. Semnalul operațional: ținte legate de capacitatea de luptă În același context, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a amenințat pe 18 iunie cu noi atacuri asupra „țintelor de care depinde direct eficacitatea combativă a forțelor armate ucrainene”, potrivit informațiilor redate de Mediafax. [...]
Rusia a decis deportarea rapidă a 24 de filipinezi reținuți fără acuzații , după o intervenție directă la nivel prezidențial, potrivit Mediafax . Cazul arată cum dosarele de imigrație pot fi deblocate prin canal diplomatic, într-un context regional sensibil, în care Filipine este aliat-cheie al SUA în Asia. Cei 24 de filipinezi au fost reținuți „timp de luni de zile” într-un oraș siberian, fără acuzații, iar autoritățile de la Manila spun că eliberarea a venit la scurt timp după ce președintele Ferdinand Marcos Jr. și-a exprimat îngrijorarea într-o discuție cu Vladimir Putin , la Kazan. Potrivit Departamentului de Afaceri Externe din Manila, oamenii urmau să ajungă duminică dimineața la Manila cu două zboruri, primul grup fiind întâmpinat de secretarul filipinez de externe, Theresa Lazaro, care l-a însoțit pe Marcos la discuțiile cu Putin. Informațiile sunt atribuite de Mediafax agenției AP. Ce se știe despre motivul reținerii Marcos a declarat că filipinezii erau reținuți de aproximativ nouă luni în Irkutsk, în sud-estul Siberiei, fără ca Filipine să aibă informații suplimentare despre starea lor. Oficialii filipinezi au invocat rapoarte potrivit cărora aceștia ar fi putut: să fie victime ale recrutării ilegale; să fi fost reținuți din cauza unor posibile încălcări ale legilor ruse privind imigrația. Putin i-ar fi spus lui Marcos că nu era la curent cu situația, dar a promis că o va verifica. Ulterior, delegația filipineză a fost notificată că persoanele vor fi deportate imediat înapoi la Manila. Context diplomatic: ASEAN , Rusia și votul la ONU Întâlnirea Marcos–Putin a avut loc în marja summitului de la Kazan, organizat cu ocazia celei de-a 35-a aniversări a relațiilor diplomatice dintre ASEAN și Rusia. Marcos deține în prezent președinția rotativă a ASEAN, bloc descris în material ca având 11 națiuni. În același timp, Filipine este menționată ca aliat-cheie al Statelor Unite în Asia, prin tratat, și ca stat care s-a numărat printre membrii ASEAN ce au votat pentru o rezoluție a Adunării Generale a ONU care condamnă invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia din 2022. Potrivit ambasadorului Filipinelor la Moscova, Igor Bailen, aproximativ 15.000 de filipinezi trăiesc și muncesc în Rusia. [...]
Victoria categorică a Olandei cu Suedia (5–1) o pune pe prima aproape de calificarea în fazele eliminatorii , într-un rezultat care redesenează rapid calculele din Grupa F și crește presiunea pe meciurile următoare, potrivit Al Jazeera . Succesul a venit sâmbătă, pe Houston Stadium, în fața a aproape 69.000 de spectatori. Olanda a ajuns la patru puncte după două meciuri și conduce grupa, înaintea Suediei (trei puncte), Japoniei (un punct) și Tunisiei (zero). Pentru echipa lui Ronald Koeman , scorul vine după un 2–2 cu Japonia în debut și oferă un avantaj important înaintea ultimelor partide din grupă. Cum s-a construit diferența Brian Brobbey a fost titularizat pentru prima dată la acest turneu și a răsplătit decizia cu două goluri rapide, în minutele 5 și 17. Înainte de competiție, atacantul de 24 de ani marcase o singură dată pentru națională de la debutul său, cu trei ani în urmă. Cody Gakpo a continuat seria în debutul reprizei a doua, cu două reușite, după ce contribuise și la faza primului gol. Anthony Elanga, intrat de pe bancă, a redus din diferență pentru Suedia înainte de minutul 60, iar Crysencio Summerville a închis tabela spre final. Suedia, multe ocazii, eficiență scăzută Deși scorul a fost sever, Suedia a avut „destule șanse”, dar a fost oprită de intervențiile portarului Bart Verbruggen și de finalizări ratate. Atacul cu Alexander Isak și Viktor Gyokeres a produs mai puțin decât se aștepta, iar în momente-cheie suedezii au irosit oportunități importante. Ce urmează în Grupa F Suedia rămâne „încă” cu șanse bune de calificare în faza următoare (ultimele 32), însă următorul meci devine critic: suedezii întâlnesc Japonia, în timp ce Olanda joacă împotriva Tunisiei. Japonia și Tunisia urmau să joace mai târziu sâmbătă, la Monterrey, în Mexic. [...]
