Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump a relansat ideea ca SUA să poată percepe taxe de tranzit în Strâmtoarea Hormuz, într-un moment în care acordul de încetare a focului care ar trebui să mențină ruta deschisă pare să se fragilizeze, potrivit Al Jazeera. Miza este una economică directă: prin strâmtoare trec aproape 20% din petrolul și gazele naturale la nivel global, iar orice blocaj sau incertitudine se transmite rapid în costuri mai mari la energie și în lanțurile de aprovizionare.
Într-o postare de sâmbătă după-amiază pe Truth Social, Trump a susținut că „nu vor exista taxe” pentru trecerea prin Hormuz timp de 60 de zile, pe durata perioadei de încetare a focului, și nici după expirarea acesteia — „cu excepția cazului în care sunt impuse de și pentru Statele Unite ale Americii”. Mesajul vine pe fondul unui memorandum de înțelegere (MOU) semnat recent, pe care publicația îl descrie ca dând semne că „se destramă”.
Strâmtoarea Hormuz este un punct critic al comerțului global: pe lângă petrol și gaze, pe aici ar trece și aproximativ 30% din comerțul mondial cu îngrășăminte, notează Al Jazeera. Închiderea strâmtorii a dus la scumpiri ale combustibililor și a pus presiune pe sectoare agricole din mai multe regiuni.
În războiul lansat de SUA și Israel împotriva Iranului pe 28 februarie, Iranul a folosit strâmtoarea ca pârghie, închizând ruta pentru trafic, potrivit aceleiași surse. Memorandumul de miercuri ar fi trebuit să permită redeschiderea pentru o perioadă interimară de 60 de zile, timp în care Iranului i se interzice să perceapă taxe de trecere.
Sâmbătă, comandamentul militar comun al Iranului a declarat că a închis Strâmtoarea Hormuz, invocând o „încălcare clară” a angajamentelor din memorandum. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a negat informația și a susținut că traficul continuă să circule.
Al Jazeera mai arată că SUA răspunsese anterior „strangulării” strâmtorii de către Iran prin impunerea unei blocade navale asupra porturilor iraniene din zonă, blocadă care ar fi fost ridicată prin termenii memorandumului de miercuri. Documentul a oprit și luptele pe alte fronturi ale conflictului regional, inclusiv în Liban, însă nu a fost gândit ca un acord pe termen lung, ci ca bază pentru negocieri, inclusiv asupra programului nuclear iranian.
Un element-cheie este că memorandumul nu ar preciza că nu pot fi colectate taxe după expirarea perioadei de 60 de zile. Înainte de război, trecerea prin strâmtoare nu era taxată, iar Trump declarase într-un interviu pentru The New York Times că ruta ar trebui să rămână „permanent fără taxe”, însă postarea de sâmbătă sugerează o schimbare de poziție, prin reluarea ideii ca SUA să poată impune taxe, în timp ce Iranului i s-ar interzice.
Trump a justificat posibilitatea unei taxe americane ca o compensare pentru „serviciile” SUA, descrise drept rol de „înger păzitor” pentru țările din Orientul Mijlociu și pentru „rambursarea costurilor”. Al Jazeera notează și că Trump folosise recent un limbaj similar, sugerând că SUA ar putea deveni „gardianul Orientului Mijlociu” în schimbul a 20% din veniturile regiunii.
Publicația precizează că nu există indicii că planurile lui Trump ar fi fost prezentate oficial țărilor din regiune, multe dintre ele încercând să păstreze un echilibru în relațiile atât cu SUA, cât și cu Iranul.
Discuții suplimentare sunt așteptate în următoarele săptămâni, însă negocierile sunt puse „în pericol” de operațiunile militare israeliene în Liban, care ar putea încălca memorandumul de încetare a focului, potrivit Al Jazeera. Iranul a susținut că închiderea de sâmbătă a strâmtorii a fost determinată de noi atacuri israeliene în sudul Libanului, soldate cu zeci de morți după anunțarea încetării focului.
Pakistan, descris ca mediator important între SUA și Iran, a anunțat că discuțiile de follow-up ar urma să înceapă duminică în Elveția. Departamentul Federal elvețian al Afacerilor Externe a confirmat că o delegație iraniană condusă de președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, și ministrul de Externe Abbas Araghchi a ajuns deja. Din partea SUA sunt așteptați Jared Kushner, emisarul special Steve Witkoff și vicepreședintele JD Vance, care a plecat spre Elveția sâmbătă seara.
Recomandate
Companiile străine care continuă să deservească transportatorii iranieni riscă să fie tăiate de la sistemul dolarului , ceea ce poate bloca practic operarea companiilor aeriene iraniene pe aeroporturi din întreaga lume, potrivit The Jerusalem Post , care citează anunțul secretarului Trezoreriei SUA, Scott Bessent. Bessent a declarat pentru CNBC că, „pe 23 septembrie, toate companiile aeriene iraniene vor fi oprite la nivel global”. În formularea prezentată, măsura ar urma să funcționeze prin sancțiuni secundare: nu doar companiile aeriene sunt vizate, ci și actorii care le fac posibilă operarea în afara Iranului. Concret, avertismentul se aplică aeroporturilor, furnizorilor de combustibil, agențiilor de ticketing și altor prestatori de servicii. Oficialul american a spus că, dacă un transportator iranian aterizează, nu ar trebui să primească combustibil sau servicii la sol și nici să i se vândă bilete; în caz contrar, companiile implicate „vor fi tăiate de la sistemul dolarului”. De ce contează: sancțiunile secundare mută presiunea pe companiile din afara SUA Miza operațională este că, în lipsa alimentării cu combustibil, a serviciilor de handling și a vânzării de bilete, companiile aeriene iraniene pot deveni nefuncționale pe rute internaționale, chiar dacă nu există o interdicție tehnică directă în fiecare stat. În același timp, riscul de a pierde accesul la dolar – esențial pentru plăți și decontări internaționale – ridică costul conformării pentru orice furnizor care ar continua să lucreze cu transportatorii iranieni. Context: extinderea listei de sancțiuni în septembrie Publicația notează că, la începutul lunii, Departamentul Trezoreriei SUA a sancționat toate companiile aeriene iraniene active care nu erau deja incluse pe listele de sancțiuni și a avertizat că firmele străine care le asistă pot fi excluse din sistemul financiar global. Măsura este prezentată ca parte a „ Operation Economic Outcast ”, inițiativă a administrației Trump menită să crească presiunea economică asupra Teheranului, în paralel cu conflictul cu Iranul. [...]
O serie de lumini neidentificate deasupra Teheranului a devenit virală, fără explicații oficiale , potrivit Mediafax . Imaginile au fost filmate noaptea de martori din capitala Iranului și distribuite masiv pe rețelele de socializare, în condițiile în care autoritățile iraniene nu au emis nicio declarație. În videoclipurile apărute online se văd lumini multicolore și strălucitoare, care apar printre nori, pe cerul nopții, deasupra orașului. Originea obiectului nu a fost stabilită. Ipoteze vehiculate online și contextul de securitate În lipsa unei poziții oficiale, utilizatorii au avansat mai multe explicații posibile pentru ceea ce se vede în imagini, de la variante tehnice la speculații: o dronă; un avion (inclusiv „avion secret”); un zmeu cu iluminare LED; teorii conspiraționiste, inclusiv „extratereștri” sau „forțe oculte”. În același timp, articolul notează că autoritățile iraniene nu au comentat incidentul și sugerează că ar fi putut să nu considere obiectul o amenințare, în contextul „stării de război” din țară. Trimitere la un episod similar, rămas neelucidat Apariția luminilor a fost asociată, în comentariile online, cu un incident mai vechi: în 2026 se împlinesc 50 de ani de la un caz raportat în Teheran, în 1976, când locuitori și militari iranieni au semnalat un obiect necunoscut pe cer. Atunci, două avioane de vânătoare ar fi avut probleme cu instrumentele și comunicațiile în timp ce încercau să se apropie de obiect, iar „misterul nu a fost rezolvat”, conform aceleiași surse. [...]
Reforma ONU revine pe agendă, pe fondul războaielor și al șocurilor economice care apasă lanțurile de aprovizionare și costul vieții, în timp ce liderii mondiali se reunesc săptămâna aceasta la Adunarea Generală , potrivit Mediafax , care citează AP. Reuniunea anuală la nivel înalt are loc în contextul unor războaie majore în Iran, Gaza, Ucraina, Sudan și Myanmar, iar una dintre întrebările centrale este dacă liderii pot face ceva pentru a le opri. În paralel, pe agendă intră și temerile legate de inteligența artificială „scăpată de sub control”, alături de accelerarea încălzirii globale. Dincolo de dimensiunea politică, miza economică este explicită: blocajele pe rutele de transport maritim și în lanțurile de aprovizionare sunt prezentate ca factori care cresc costul vieții și încetinesc creșterea economică, pe fondul unor „șocuri asupra economiei globale”. Un „pachet amplu de reforme”, greu de implementat Potrivit materialului, viitorul Națiunilor Unite este, de asemenea, pe ordinea de zi. Cele 193 de state membre au convenit asupra unui pachet de reforme care vizează actualizarea unor instituții-cheie, inclusiv Consiliul de Securitate al ONU, unde SUA, Rusia, China, Marea Britanie și Franța au o influență majoră prin dreptul de veto. Publicația notează însă că reforma „este mai ușor de spus decât de implementat”, în condițiile în care arhitectura actuală reflectă încă raportul de putere de după Al Doilea Război Mondial, nu realitățile secolului XXI. Cine urcă la tribună și ce urmează la vârful ONU Începând de marți, aproximativ 130 de șefi de stat și de guvern sunt așteptați să susțină discursuri în Adunarea Generală, alături de zeci de miniștri. Printre liderii menționați se numără președintele american Donald Trump și președintele francez Emanuel Macron, care ar urma să vorbească marți, după discursul de deschidere al secretarului general Antonio Guterres despre „starea lumii”. Volodimir Zelenski și Masoud Pezeshkian sunt programați pentru miercuri. În culise, materialul indică și un alt subiect sensibil: succesiunea la conducerea ONU. Al doilea mandat de cinci ani al lui Antonio Guterres se încheie pe 31 decembrie, iar, potrivit aceleiași surse, nu a apărut încă un succesor clar. [...]
Qatar spune că mediatorii fac naveta între Teheran și Washington pentru a relansa discuțiile Iran–SUA , într-un demers care ar putea debloca un canal de negociere înghețat și ar reduce riscul de escaladare regională, potrivit Al Jazeera . Majed Al-Ansari , purtător de cuvânt al Ministerului de Externe din Qatar, a declarat pentru Bloomberg că mediatorii „fac naveta” între capitalele Iranului și SUA pentru a reporni discuțiile. În acest proces, „sunt schimbate mai multe propuneri” menite să reducă diferențele dintre părți. Materialul a fost publicat pe 20 septembrie 2026. Al Jazeera nu oferă detalii despre conținutul propunerilor sau despre un calendar al unor eventuale întâlniri, astfel că rămâne neclar cât de aproape sunt părțile de o reluare efectivă a negocierilor. [...]
Trump i-a cerut lui Zelenski să oprească loviturile asupra rafinăriilor rusești, pe fondul scumpirii motorinei , înaintea unei întâlniri programate la New York, în marja Adunării Generale a ONU , potrivit Axios . Întâlnirea, care ar urma să aibă loc marți, vine în timp ce Casa Albă încearcă să intermedieze un acord prin care Rusia și Ucraina să facă pași reciproci de detensionare și să reia negocierile, însă luptele s-au intensificat în ultimele zile. Rustem Umerov , negociatorul-șef al lui Zelenski și șeful serviciului de informații externe al Ucrainei, a declarat pentru publicație că a lucrat în ultimele zile cu emisari ai Casei Albe pentru a organiza întrevederea. Miza imediată, dincolo de componenta diplomatică, ține de energie și prețuri: o sursă familiarizată cu convorbirea telefonică dintre Trump și Zelenski a spus că președintele american i-a cerut în repetate rânduri liderului ucrainean să înceteze atacurile asupra rafinăriilor rusești, întrucât aceste lovituri „ridică prețurile globale la motorină”. Sursa a adăugat că „cuvântul motorină” a apărut de multe ori în discuție. Context: sancțiuni și armament, înainte de întâlnirea de la ONU Întâlnirea are loc la câteva zile după ce Trump a semnat un proiect de lege privind sancțiuni împotriva Rusiei și a aprobat „cel mai mare acord de armament” dintre SUA și Ucraina de la preluarea mandatului, două măsuri pe care Ucraina le-a susținut luni la rând. Zelenski a prezentat convorbirea cu Trump drept un pas cu potențial major: „O conversație importantă și am trecut prin multe. Am convenit să ne întâlnim la New York, iar această întâlnire ar putea schimba multe. Există un impuls diplomatic.” Totodată, Zelenski a spus că Ucraina este pregătită „să facă pași cu adevărat serioși” pentru a ajunge la un acord de detensionare cu Rusia. Negocierile: „unul sau două” puncte rămase, dar escaladare pe teren Umerov a afirmat că s-au înregistrat progrese semnificative și că numărul blocajelor „s-a redus de la zeci la, în esență, una sau două chestiuni-cheie” rămase în negociere. El a mai spus că SUA sunt „super concentrate” pe oprirea războiului și că înțeleg situația de pe câmpul de luptă. În paralel, situația militară s-a deteriorat. Duminică, Ucraina a lansat un atac cu rachete asupra Moscovei și a lovit o rafinărie, iar Rusia a lansat rachete asupra Kievului și altor orașe mari „aproape în fiecare zi” în ultimele săptămâni. Deși Rusia ar fi semnalat disponibilitatea de a lua măsuri de detensionare înainte de iarnă și de a relua discuții trilaterale cu SUA și Ucraina, Axios notează că există puține progrese către un acord concret. Dispută de culise: frustrarea față de un emisar american, contestată de Kiev Publicația ucraineană Kyiv Independent a relatat că guvernul de la Kiev ar fi „tot mai frustrat” de emisarul Casei Albe Steve Witkoff, într-un context în care Witkoff și Jared Kushner au vizitat recent Kievul. Umerov a respins relatarea ca fiind falsă și a spus că lucrează zilnic cu Witkoff și Kushner de aproape un an, insistând că echipa americană „nu pierde timp” și rămâne concentrată pe soluții pentru încheierea războiului, garanții de securitate și prosperitate pentru ucraineni. Pentru piețe, semnalul cheie este că discuțiile politice și militare sunt tot mai strâns legate de costurile energetice: dacă atacurile asupra infrastructurii de rafinare continuă, presiunea asupra prețurilor la motorină poate rămâne un factor de risc, chiar și în scenariul în care negocierile avansează. [...]
Donald Trump susține că houthii au acceptat să nu atace SUA , pe fondul intensificării confruntărilor dintre Arabia Saudită și rebelii din Yemen, un risc de escaladare care poate afecta securitatea rutelor energetice și stabilitatea regională, potrivit Agerpres , care citează un reporter Fox News, la rândul său citat de AFP. Afirmația îi aparține reporterului Trey Yingst, care a spus că l-a intervievat pe președintele american și că, potrivit acestuia, SUA sunt „în contact constant” cu rebelii houthi, iar aceștia ar fi fost de acord „să nu lupte împotriva Statelor Unite”. Escaladare în jurul Riadului și avertisment al Departamentului de Stat În același timp, ostilitățile dintre Arabia Saudită, aliat al SUA, și houthii pro-iranieni s-au intensificat în weekend, după atacuri asupra capitalei saudite Riad, notează materialul. Departamentul de Stat al SUA a avertizat sâmbătă, într-o atenționare de călătorie adresată cetățenilor americani din Orientul Mijlociu, că: „Acest conflict militar are potențialul de a escalada rapid.” Ce spune Trump despre Iran și „decizia” care urmează Agerpres amintește că Trump indicase la mijlocul lunii septembrie că se află în discuții cu houthii și că aceștia ar fi cerut Statelor Unite să nu intervină. Întrebat de Fox News despre Iran, Trump a indicat că este pe cale să „ia o decizie” privind conflictul, care durează de peste șase luni, potrivit relatării lui Trey Yingst. Acesta a redat și o formulare atribuită președintelui american, potrivit căreia Iranul „ar trebui să fie atent”, în contextul deciziei pe care Trump ar urma să o ia. În plan regional, Riadul — aliat al guvernului yemenit recunoscut internațional — este vizat de atacuri aeriene „la scară largă” ale houthilor de la începutul lunii septembrie, într-un conflict reaprins în iulie, descris ca deschizând un nou front în războiul din Orientul Mijlociu. [...]
