Știri
Știri din categoria Politică
Iran a declarat Strâmtoarea Hormuz „închisă”, un risc direct pentru comerțul global cu energie, potrivit Bild. Anunțul vine pe fondul escaladării regionale și vizează una dintre cele mai importante rute maritime ale lumii, pe unde trece o parte semnificativă din exporturile globale de petrol și gaze.
Comandamentul militar iranian a transmis, într-o declarație citită la televiziunea de stat, că măsura este justificată de atacurile israeliene în Liban. Teheran susține că Israel ar fi încălcat prevederi ale unui acord încheiat recent între SUA și Iran, invocând „neimplementarea primei secțiuni” a unui acord de încetare a focului, continuarea atacurilor și lipsa retragerii trupelor israeliene din sudul Libanului.
În mesajul distribuit de agenția iraniană Fars, conducerea militară iraniană a avertizat că, dacă activitățile militare continuă, vor urma „măsuri suplimentare”. Publicația notează că acordul SUA–Iran, încheiat cu doar câteva zile înainte, prevedea explicit restabilirea libertății de navigație prin Strâmtoarea Hormuz.
Strâmtoarea Hormuz, între Golful Persic și Golful Oman, este descrisă ca o rută strategică pentru transportul maritim. O blocare prelungită ar putea avea „consecințe semnificative” pentru comerțul global cu energie, în condițiile în care prin zonă trece o parte mare din exporturile mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate (GNL).
Cu o zi înainte, au existat indicii de escaladare: relatări despre posibile focuri de avertisment în zonă și despre faptul că Garda Revoluționară iraniană (IRGC) ar fi cerut navelor, prin radio, să evite regiunea. Publicația precizează că nu exista o confirmare oficială pentru aceste informații.
În același timp, autoritatea iraniană pentru Strâmtoarea Hormuz a transmis pe X că tranzitul ar fi, „în principiu”, în continuare posibil, dar numai după o solicitare prealabilă și în anumite condiții. Bild relatează și că „sute de nave” așteptau în Golful Persic pentru a traversa strâmtoarea.
Pe plan diplomatic, discuțiile programate pentru vineri între SUA și Iran, în Elveția, au fost amânate. Guvernul american a invocat dificultăți logistice, în timp ce media apropiate de Hezbollah au susținut că Teheran ar fi întârziat trimiterea delegației din cauza atacurilor israeliene din Liban.
Potrivit unor informații citate de publicație din surse pakistaneze, duminică ar urma să aibă loc în Elveția prime discuții tehnice pentru negocieri ulterioare. De asemenea, vicepreședintele SUA, JD Vance, a anunțat că intenționează să călătorească în Elveția în următoarele zile.
Recomandate
Elena Lasconi ridică miza politică până la scenariul demiterii președintelui Nicușor Dan , acuzându-l public de lipsă de asumare și avertizând că refuzul de a-și recunoaște greșelile ar putea avea consecințe majore, potrivit Mediafax . Într-un mesaj cu accente critice și ironice, fostul lider USR îi cere șefului statului să iasă „în fața oamenilor” și să își asume eventualele erori, inclusiv printr-o recunoaștere directă a greșelilor. „Cât de greu e să-ți asumi responsabilitatea propriilor decizii? Cât de greu e să ieși în fața oamenilor și să spui: «am fost stupid, am greșit»?” Avertismentul: „primul președinte demis din istoria României” Lasconi susține că românii pot ierta greșelile liderilor politici, însă condiția este sinceritatea și asumarea. În același mesaj, ea afirmă că președintele are „un întreg aparat la dispoziție” pe care l-ar putea folosi pentru a repara greșeli, dar îi reproșează lipsa unor calități precum credibilitatea și empatia. „Dacă nu ieșiți acum, în al 12-lea ceas, în fața românilor, asumându-vă responsabilitatea propriilor decizii, cred că veți fi primul președinte demis din istoria României.” Critici la adresa activității de la Cotroceni În continuarea atacului, Lasconi afirmă că funcția prezidențială ar cere „demnitate, empatie, diplomație și onestitate”, nu doar apariții publice și deplasări externe. Ea îl acuză, totodată, pe Nicușor Dan că ar încerca să transfere responsabilitatea către alte persoane și instituții, în loc să răspundă direct pentru propriile decizii. Mesajul se încheie cu o notă ironică și o referință la Ion Creangă, sugerând că președintele ar putea ajunge „un personaj de poveste”, în funcție de alegerile pe care le face. [...]
O declarație a lui Donald Trump a declanșat un incident diplomatic cu efecte imediate , după ce ministrul italian de Externe a anulat o vizită în SUA, pe fondul reacțiilor de la Roma la afirmațiile președintelui american despre premierul Giorgia Meloni , potrivit Libertatea . Italia a reacționat vineri, 19 iunie 2026, după ce Trump a susținut că Meloni „l-a implorat” pentru o fotografie la summitul G7 din Franța și că el a acceptat doar pentru că „i-a fost milă de ea”. Meloni a respins public afirmațiile, într-un video postat pe X, spunând că este „sincer uimită” și calificând declarațiile drept „inventate”, relatează France 24 . Vizită anulată în SUA, după reacția de la Roma În semn de protest, ministrul italian de Externe, Antonio Tajani, a anunțat pe X anularea unei vizite planificate în Statele Unite, programată pentru 21 și 22 iunie. Tajani a descris declarațiile lui Trump drept „grave și ofensatoare”. Replica Giorgiei Meloni și mesajul către Washington În intervenția sa, Meloni a transmis că Italia nu acceptă o astfel de poziționare din partea unui aliat: „Nici eu, nici Italia nu cerșim vreodată ceva.” Ea a mai spus că nu înțelege „de ce președintele Statelor Unite se comportă astfel cu propriii aliați” și a adăugat că este „păcat” că nu arată „aceeași determinare” față de „dușmanii Occidentului”. Context: tensiuni recurente între Trump și Meloni Potrivit aceleiași surse, episodul vine pe fondul unor fricțiuni mai vechi. În aprilie 2026, Trump a criticat-o pe Meloni după ce aceasta l-a apărat pe Papa Leon, iar premierul italian a numit atunci comentariile președintelui american „inacceptabile”. Trump a declarat pentru Corriere della Sera: „Sunt șocat de ea. Am crezut că este curajoasă, dar m-am înșelat”. În plus, Trump a acuzat Italia că nu ar fi sprijinit suficient SUA în NATO și a amenințat că va retrage trupele americane din Italia, afirmând că Roma „nu ne-a fost de niciun ajutor” în conflictul din Iran. La finalul summitului G7 de la Evian, Meloni a spus că atmosfera a fost „foarte pozitivă” și că nu au existat tensiuni între Trump și ceilalți lideri, deși a recunoscut că atât ea, cât și Trump au „caractere destul de puternice”. În Italia, ministrul Justiției, Carlo Nordio, a numit declarațiile lui Trump o „lovitură dureroasă” pentru relațiile bilaterale, iar ministrul Apărării, Guido Crosetto, a avertizat că „aceste glume nu aduc beneficii nimănui”. [...]
Întârzierea listei de miniștri prelungește incertitudinea politică și blochează votul din Parlament , în condițiile în care premierul desemnat Adrian Veștea nu ar avea încă sprijinul necesar pentru învestire, potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan a fost întrebat, într-o conferință de presă susținută în Turcia, de ce Veștea a amânat de trei ori depunerea în Parlament a listei de miniștri și a programului de guvernare. Șeful statului a răspuns că premierul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru acest pas și că au trecut „șase sau șapte”. „Are 10 zile, au trecut vreo șase sau șapte. E responsabilitatea dumnealui și pe cabinetul de miniștri, și pe program să vină în fața Parlamentului.” De ce contează: fără majoritate, procedura de învestire rămâne blocată Digi24 notează că amânările vin pe fondul lipsei voturilor necesare pentru trecerea Guvernului prin Parlament. În acest context, depunerea listei și a programului devine nu doar o formalitate procedurală, ci un test de aritmetică parlamentară: fără un sprijin minim, calendarul de învestire se prelungește, iar incertitudinea politică se adâncește. Cine a anunțat că nu votează Guvernul Potrivit informațiilor prezentate, mai multe formațiuni au transmis că nu susțin Guvernul Veștea: USR; UDMR; AUR. Publicația mai arată că și liberalii au luat o decizie similară, însă în PNL există membri care îl susțin pe Veștea și care își doresc trecerea acestui guvern. Ce s-a întâmplat până acum Veștea anunțase inițial că va depune miercuri lista de miniștri și programul de guvernare în Parlament, apoi a amânat pentru joi, când a urmat o nouă amânare. În lipsa depunerii documentelor și a unui vot în Parlament, procesul de învestire rămâne în așteptare, iar următoarea mișcare depinde de momentul în care premierul desemnat decide să își asume oficial lista și programul în fața Legislativului. [...]
PNL își concentrează decizia în Biroul Permanent Național și scurtează procedurile de sancționare , potrivit unui proiect de modificare a statutului adoptat de Consiliul Național pentru Statut și Regulamente, document obținut de Libertatea . Miza practică este o conducere centrală cu pârghii mai rapide asupra organizațiilor din teritoriu și cu un control mai strâns asupra direcției politice și a candidaturilor. În ședința din 18 iunie 2026, CNSR a adoptat un proiect care prevede desființarea integrală a Biroului Executiv (BEx) și transferul atribuțiilor către Biroul Permanent Național (BPN). Sunt abrogate articolele 76, 77, 78, 85 și 86 din statutul actual, cele care reglementau rolul și funcționarea BEx. Ce se schimbă în centrul de comandă al partidului În noua arhitectură, BPN devine organismul central de decizie, cu atribuții extinse: definește direcțiile politice, coordonează programele sectoriale și conduce activitatea internă și internațională a partidului. Tot BPN ar urma să aprobe candidaturile pentru funcțiile de prim-ministru și miniștri, să stabilească strategia parlamentară și să aprobe inițierea politicilor de alianțe. Componența BPN este, la rândul ei, modificată. Conform proiectului, BPN va include: membrii moțiunii câștigătoare la Congres (președinte, prim-vicepreședinte, secretar general, vicepreședinți); 8 vicepreședinți regionali; președinții organizațiilor județene; trezorierul. Documentul mai stipulează că membrii moțiunii câștigătoare și ai celei respinse (care primește locuri suplimentare) nu pot ocupa nicio altă funcție în partid, cu excepția celor de drept. Congres pe moțiuni și reguli pentru scenariul „o singură moțiune” Proiectul schimbă și modul de vot la Congres (CON) și Congresul Național Extraordinar (CONE): delegații nu mai aleg separat persoane pentru funcții, ci votează o moțiune, adică o alternativă programatică. Alegerea moțiunii implică automat și alegerea echipei aferente, nominalizată în anexă pe funcții. Dacă o moțiune respinsă obține cel puțin 25% din voturile exprimate, primește două funcții suplimentare de vicepreședinte în BPN. În cazul depunerii unei singure moțiuni, aceasta se supune votului deschis. În cazul unui Congres Extraordinar, structurile de conducere existente devin automat interimare, iar BPN numește președinții și birourile politice județene interimare în prima ședință de după Congres. Sancțiuni mai rapide și intervenție directă în filiale Un punct cu impact operațional imediat este întărirea capacității conducerii centrale de a interveni în teritoriu. Dacă structurile locale nu acționează în termenele prevăzute pentru sancționarea membrilor, BPN poate decide direct sancționarea acestora. În plus, termenul minim de notificare a membrilor aflați în discuție pentru sancțiuni este redus de la cel puțin 3 zile la cel puțin 24 de ore înainte de întrunirea organismului. Proiectul prevede și că sancțiunile intră în vigoare din momentul adoptării lor, nu din momentul rămânerii definitive, iar alineatul referitor la termenele de decădere este abrogat. Reorganizarea „justiției interne” a partidului Proiectul reorganizează și comisiile interne: Curtea de Arbitraj devine Comisia Națională de Litigii (CNL), cu președinte ales de BPN la propunerea președintelui PNL, iar cei 24 de membri validați tot de BPN; Comisia de Arbitraj Județeană devine Comisia Județeană de Etică și Litigii (CJEL). Președintele și membrii CNSR, CNL și ai Comisiei Naționale de Revizie și Cenzori nu vor mai putea face parte din BPN; cei aleși trebuie să opteze pentru una dintre funcții în cel mult 10 zile. Ce urmează: Congres extraordinar la Romexpo Consiliul Național al PNL a votat convocarea unui Congres Extraordinar pentru duminică, 21 iunie 2026, la Romexpo, unde sunt așteptați 2.500 de delegați. Scopul anunțat este alegerea unei noi conduceri și adoptarea modificărilor la statut. Potrivit sursei, convocarea vine după un blocaj intern legat de refuzul lui Adrian Veștea de a-și depune mandatul de prim-ministru desemnat, contrar solicitărilor conducerii executive. [...]
PNL își schimbă mecanismul de vot și își restrânge vârful de conducere la Congresul extraordinar de duminică, într-o formulă propusă de Ilie Bolojan , potrivit Digi24 . Miza imediată este că delegații ar urma să voteze „în bloc” președintele și întreaga echipă, ceea ce reduce spațiul de negociere pe funcții și accelerează reconfigurarea internă. În moțiunea depusă odată cu candidatura, Bolojan propune o echipă în care prim-vicepreședinte ar urma să fie europarlamentarul Dan Motreanu. Pentru funcția de secretar general este indicat Robert Sighiartău, iar lista de vicepreședinți include mai multe nume, între care Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru. Echipa propusă și calendarul deciziei Conform comunicatului PNL citat de Digi24, candidatura lui Ilie Bolojan pentru funcția de președinte al partidului a fost depusă împreună cu moțiunea „Modernizare cu Rădăcini” și cu următoarea structură de conducere: Prim-vicepreședinte: Dan Motreanu Secretar general: Robert Sighiartău Vicepreședinți: Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureșan, Oana Gheorghiu, Alexandru Muraru, Dragoș Pîslaru, Florin Roman, Gabriela Horga Procesul de depunere a candidaturilor și moțiunilor s-a încheiat vineri, 20 iunie 2026, la ora 17:00, iar aceasta este singura moțiune depusă , potrivit liberalilor. Congresul extraordinar este programat duminică, 21 iunie, ora 12:00, la Romexpo , conform deciziei Consiliului Național Extraordinar al PNL. Retragerea lui Ciprian Ciucu și efectul asupra vârfului PNL O schimbare importantă de ultim moment este retragerea lui Ciprian Ciucu din cursa pentru funcția de prim-vicepreședinte. Digi24 notează că acesta a invocat dosarul penal deschis pe numele său în această săptămână, în care procurorii anticorupție îl acuză că ar fi luat mită în perioada noiembrie-decembrie 2025, când era primar al Sectorului 6. „Nu vreau să îi pun în situația de a avea un Prim-vicepresedinte urmărit penal. PNL trebuie să aibă o conduită ireproșabilă pentru a recâștiga încrederea românilor. (...) Am convingerea că este o decizie corectă față de colegii mei! Este o decizie corectă pe termen lung, este decizia mea” În contextul modificărilor aduse Statutului partidului, PNL s-a limitat la un singur nume pentru poziția de prim-vicepreședinte, iar Digi24 arată că, în acest scenariu, Cătălin Predoiu, Adrian Veștea și Nicoleta Pauliuc , aleși în această funcție la Congresul PNL din 2025, ar urma să își piardă pozițiile de conducere . Vot „în bloc” și absențe anunțate la Congres Un element cu impact direct asupra dinamicii interne este formula de vot: conducerea PNL ar urma să fie validată în bloc , pentru președinte și întreaga echipă propusă, fără vot separat pe fiecare funcție. Totodată, Digi24 mai relatează că la Congresul extraordinar de duminică nu va participa „tabăra liberală formată în jurul premierului desemnat, Adrian Veștea”. [...]
Disputa internă din PNL ajunge în instanță, cu risc de blocaj decizional înaintea Congresului. Potrivit Agerpres , deputatul liberal Ștefan Stoica îl acuză pe premierul desemnat Adrian Veștea că încearcă să oprească pe cale judiciară Congresul Extraordinar al partidului și susține că „nicio instanță nu poate dicta unui partid politic ce să decidă și cum să voteze”. Stoica afirmă că Veștea „s-a răzgândit” și nu mai candidează la conducerea PNL, deși ar fi invocat anterior sprijinul majorității delegaților, iar acum ar încerca să „blocheze Congresul pe culoarele tribunalelor”. Deputatul îl îndeamnă pe Veștea să participe la Congres și să își susțină public poziția în fața delegaților, altfel îl califică drept „politician combinagiu”, care preferă „jocurile de culise” în locul votului. „Numai că nicio instanță nu poate dicta unui partid politic ce să decidă și cum să voteze.” Congres convocat la Romexpo și modificări de statut votate în Consiliul Național Consiliul Național Extraordinar al PNL a decis vineri organizarea Congresului Extraordinar pentru duminică, ora 12:00, la Romexpo. Decizia de convocare a fost adoptată cu 566 voturi pentru, 97 împotrivă și 18 abțineri, potrivit deputatului PNL Ionel Bogdan, care a indicat că „peste 80%” dintre delegații prezenți au susținut convocarea. În aceeași ședință, Consiliul Național Extraordinar a aprobat și modificarea Statutului PNL, cu 551 de voturi pentru, 128 împotrivă și 3 abțineri. Conform unui comunicat al PNL citat de Agerpres, schimbările vizează, între altele: crearea Biroului Permanent Național (BPN) ca structură centrală de conducere; desființarea Biroului Executiv (BEx) și integrarea atribuțiilor sale în BPN; revenirea la alegerea conducerii pe bază de moțiuni; reducerea numărului de prim-vicepreședinți de la patru la unu; înființarea Comisiei Naționale pentru Litigii și clarificarea procedurilor de sancționare. Norma de reprezentare pentru Congres a fost stabilită la 2.500 de delegați, iar depunerea moțiunilor a fost deschisă până sâmbătă, ora 17:00. Acțiune la Tribunalul Ilfov , termen de judecată pe 3 iulie Adrian Veștea, prim-vicepreședinte al partidului, a cerut amânarea Congresului pentru săptămâna următoare și a anunțat că nu va candida la funcția de președinte. În paralel, 16 parlamentari liberali asociați grupării lui Veștea au deschis vineri o nouă acțiune la Tribunalul Ilfov, solicitând suspendarea deciziilor luate de BPN al PNL pe 17 iunie, prin care au fost convocate Consiliul Național Extraordinar și Congresul Extraordinar din 21 iunie. Tribunalul Ilfov a stabilit termenul de judecată pentru 3 iulie, potrivit informațiilor transmise. [...]
