Știri
Știri din categoria Externe
Serbia și Suedia le cer cetățenilor să părăsească urgent Iranul, pe fondul temerilor privind o posibilă lovitură militară americană, în timp ce negocierile nucleare rămân incerte. Informațiile sunt relatate de presa internațională, inclusiv de Iran International.
Ministerul de Externe al Serbiei a transmis în noaptea de vineri spre sâmbătă că, „din cauza deteriorării situației de securitate”, cetățenii sârbi sunt sfătuiți să nu călătorească în Iran și ca cei aflați deja acolo să părăsească țara cât mai curând posibil. Este a doua avertizare de acest tip emisă de Belgrad din ianuarie.
În paralel, ministra suedeză de externe Maria Malmer Stenergard a publicat un mesaj similar, descriind situația drept „foarte incertă” și avertizând că autoritățile suedeze nu vor putea organiza evacuări în cazul unei escaladări rapide.
Serbia și Suedia se alătură Poloniei și Australiei, care au emis avertismente similare în ultimele zile. Premierul polonez Donald Tusk a avertizat că „în câteva ore ar putea să nu mai existe posibilitatea de evacuare”, pe fondul tensiunilor crescânde din regiune.
Avertismentele vin în contextul în care președintele Donald Trump a declarat că „ia în considerare” o lovitură militară limitată dacă negocierile privind programul nuclear iranian eșuează, potrivit relatărilor din presa americană. Trump a indicat că ar putea decide în următoarele 10–15 zile dacă există șanse reale pentru un acord.
Între timp, Statele Unite au consolidat prezența militară în Orientul Mijlociu, desfășurând nave de război, submarine și zeci de avioane de luptă. Două runde de discuții indirecte SUA–Iran, mediate de Oman la Geneva, au fost descrise de ambele părți drept constructive în privința „principiilor generale”, însă divergențele majore persistă.
Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a afirmat că Teheranul speră la un acord rapid, dar a avertizat că țara este „pregătită pentru negocieri, la fel cum este pregătită pentru război”.
În acest climat tensionat, statele europene preferă să reducă riscurile pentru propriii cetățeni, pe fondul incertitudinii privind o posibilă escaladare militară în regiune.
Recomandate
Donald Trump a ales să prelungească blocada asupra economiei Iranului, mizând pe presiunea financiară ca instrument de negociere , potrivit Digi24 . Decizia vizează în special exporturile de petrol și transportul maritim către și dinspre porturile iraniene, într-un demers pe care președintele SUA îl consideră mai puțin riscant decât reluarea bombardamentelor sau retragerea din conflict, conform relatării The Wall Street Journal . În întâlniri recente, inclusiv o discuție de luni în Situation Room, Trump ar fi optat pentru menținerea blocadei pe termen nelimitat, pe ideea că aceasta „subminează” economia Iranului și împinge Teheranul spre negocieri. Un oficial american citat în material susține că presiunea economică ar putea forța Iranul să revină la masa discuțiilor, în condițiile în care Teheranul a refuzat de multă vreme o „capitulare” în dosarul nuclear. Efecte economice și costuri politice Continuarea blocadei ar prelungi conflictul, iar acest lucru a dus deja la creșterea prețurilor la energie, notează The Wall Street Journal. Publicația mai arată că evoluția a afectat ratele de aprobare ale lui Trump și a înrăutățit perspectivele republicanilor înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului. Negocieri, Strâmtoarea Hormuz și miza nucleară Casa Albă a confirmat luni că Trump și echipa sa de securitate națională au discutat o nouă propunere a Iranului pentru încetarea războiului, fără ca detaliile să fie făcute publice. Relatări din presă citate în articol sugerează că propunerea ar include redeschiderea Strâmtorii Hormuz în schimbul încetării războiului, urmând ca discuțiile despre programul nuclear iranian să aibă loc ulterior. Secretarul de Stat Marco Rubio a descris oferta iraniană drept „mai bună decât ne-am fi așteptat”, dar a spus că orice acord final trebuie să împiedice Iranul să obțină o armă nucleară. Teheranul neagă constant că urmărește arme atomice. Reacția Iranului: acuzații de „piraterie” și avertismente militare Armata iraniană afirmă că țara se află într-o „situație de război” și avertizează că orice nouă acțiune a „inamicului” va fi întâmpinată cu „noi instrumente, metode și arene”. În paralel, Amir Saeid Iravani, reprezentantul Iranului la ONU, a trimis o scrisoare către secretarul general al ONU și președintele Consiliului de Securitate, protestând față de capturarea de către SUA a unor nave iraniene și calificând acțiunile drept „piraterie”, potrivit agenției semi-oficiale Tasnim. „Un astfel de comportament constituie o constrângere ilegală, o ingerință în comerțul internațional legal și confiscarea ilegală a proprietății.” Ce urmăresc SUA, potrivit Reuters Separat, Reuters relatează că serviciile secrete americane analizează cum ar reacționa Iranul dacă Donald Trump ar declara SUA victorioase în război. Una dintre sursele agenției a indicat că obiectivul este evaluarea consecințelor unei posibile retrageri a SUA din conflict. Trump a transmis și mesaje publice pe Truth Social, susținând că Iranul „a informat că se află într-o stare de colaps” și că ar dori redeschiderea strâmtorii „cât mai curând posibil”, în timp ce „încearcă să-și clarifice situația conducerii”. [...]
Trump spune că i-a propus lui Putin un armistițiu , într-o convorbire telefonică ce a atins atât războiul din Ucraina, cât și criza cu Iranul, potrivit Euronews . Miza practică a discuției, din perspectiva mediului de afaceri și a piețelor, este potențialul – încă incert – de reducere a riscului geopolitic care alimentează volatilitatea la energie și în lanțurile de aprovizionare. Convorbirea a durat „mai bine de o oră și jumătate”, conform lui Iuri Ușakov, consilier al președintelui rus, citat de agenția rusă TASS . Ușakov a spus că Vladimir Putin și-a exprimat disponibilitatea pentru un armistițiu de Ziua Victoriei, iar Donald Trump ar fi susținut inițiativa, în contextul semnificației istorice a sărbătorii. Ce a spus Trump despre Ucraina și Iran Donald Trump a afirmat că discuția a vizat în principal Ucraina, dar și Iranul, și că i-a sugerat lui Putin să încheie războiul. În același timp, Trump a indicat că Putin ar fi arătat interes să se implice pe tema uraniului îmbogățit, însă președintele american a spus că ar prefera ca acesta să se concentreze pe oprirea războiului din Ucraina. În declarațiile citate de Euronews, Trump a reiterat poziția SUA privind Iranul, spunând că nu va permite Teheranului să obțină arma nucleară și că nici Putin „nu vrea” acest lucru. Totodată, Trump a susținut că i-a propus liderului rus „un fel de armistițiu” și că „ar putea face asta”. „I-am sugerat un fel de armistițiu și cred că ar putea face asta.” Fricțiuni cu NATO , în contextul dosarelor Ucraina și Iran Trump s-a declarat din nou dezamăgit de NATO, afirmând că alianța nu a ajutat SUA în Orientul Mijlociu. El a spus că, deși NATO este „foarte implicată” în Ucraina, nu a reușit să facă lucrurile „așa cum ne-am fi dorit”, iar în privința Iranului „nu ne-au fost alături”. Separat, Euronews notează că Trump a transmis miercuri, pe Truth Social , un mesaj dur la adresa Iranului, pe fondul blocajului de câteva zile al discuțiilor dintre Washington și Teheran, trimițând la un articol anterior: Euronews . Ce urmează și ce rămâne neclar Din informațiile disponibile, nu rezultă existența unui acord concret sau a unui calendar pentru un armistițiu; sunt prezentate declarații și intenții, inclusiv prin intermediul consilierului prezidențial rus. În lipsa unor pași operaționali confirmați, impactul imediat rămâne mai degrabă la nivel de semnal politic, cu potențial de influență asupra percepției de risc în regiune. [...]
Perspectivele unei blocade prelungite asupra porturilor iraniene mențin presiunea pe piața petrolului și pe rutele comerciale , după ce președintele SUA, Donald Trump, a cerut Teheranului „să se deștepte” și să semneze un acord, potrivit Reuters . Trump a transmis mesajul într-o postare pe Truth Social , pe fondul blocajului negocierilor pentru încheierea conflictului și după ce The Wall Street Journal a relatat, citând oficiali americani, că liderul de la Casa Albă le-ar fi cerut colaboratorilor să se pregătească pentru o blocadă de durată a porturilor Iranului, ca instrument de forțare a capitulării Teheranului. Efect imediat: petrol mai scump, risc prelungit pe Strâmtoarea Hormuz În piață, riscul unei perturbări mai lungi a fluxurilor energetice a împins cotațiile în sus: petrolul Brent a urcat cu aproape 3% miercuri și a atins un maxim al ultimei luni, pe temerile că o blocadă extinsă ar prelungi întreruperile de aprovizionare. Conflictul a afectat deja rutele globale de comerț și a aruncat piețele de energie în turbulențe. În paralel, Teheranul a blocat în mare parte transporturile prin Strâmtoarea Hormuz (un punct îngust de tranzit esențial pentru aprovizionarea globală cu energie) pentru toate navele, cu excepția celor proprii, de la începutul războiului, iar SUA au început luna aceasta să blocheze nave iraniene. Pârghia economică: presiune pe exporturile de petrol și pe economia Iranului Potrivit relatării WSJ, Trump ar fi ales să continue să „strângă” economia Iranului și exporturile sale de petrol prin blocadă, considerând că alternativele – reluarea bombardamentelor sau renunțarea la conflict – ar implica riscuri mai mari. Semnalele de stres economic în Iran se acumulează. Moneda iraniană a coborât miercuri la un minim istoric de 1.810.000 riali pentru un dolar, a relatat agenția Iranian Student News Agency (ISNA), pe fondul cererii de valută care s-a acumulat în șase săptămâni de lupte și care ajunge acum pe piața liberă. ISNA a mai spus că rialul și-a pierdut aproape 15% din valoare în ultimele două zile. Banca centrală a indicat o inflație de 65,8% pentru luna iraniană 20 martie–20 aprilie, trend care ar putea fi agravat de deprecierea monedei. Negocierile rămân blocate, iar miza nucleară domină disputa Trump a repetat că Iranul nu poate avea armă nucleară, însă nu a explicat ce ar însemna concret un „acord nenuclear”. Iranul cere un fel de recunoaștere din partea SUA a dreptului de a îmbogăți uraniu pentru scopuri civile și declară că deține aproximativ 440 de kilograme de uraniu îmbogățit la 60% – material care ar putea fi folosit pentru mai multe arme nucleare dacă ar fi îmbogățit suplimentar. Cea mai recentă propunere a Iranului pentru soluționarea războiului de două luni – suspendat din 8 aprilie printr-un acord de încetare a focului – ar amâna discuția despre programul nuclear până la încheierea formală a conflictului și rezolvarea problemelor de transport maritim. Această abordare nu corespunde cererii lui Trump ca tema nucleară să fie discutată de la început. Context politic: presiune internă în SUA și schimbări de putere la Teheran Reuters notează că Trump se confruntă cu presiune internă pentru a încheia războiul, pe fondul creșterii prețurilor la benzină. Un sondaj Reuters/Ipsos arată că 34% dintre americani aprobă performanța sa, în scădere de la 36% în sondajul anterior, acesta fiind cel mai redus nivel al mandatului curent. În Iran, mai mulți lideri politici și militari de rang înalt, inclusiv liderul suprem ayatollahul Ali Khamenei, au fost uciși în lovituri SUA-Israel, iar avansarea fiului său rănit, Mojtaba, pentru a-l înlocui ar fi transferat mai multă putere către comandanți radicali ai Gardienilor Revoluției, potrivit unor oficiali iranieni și analiști citați de Reuters. Ce urmează Pe termen scurt, riscul principal pentru economie rămâne legat de durata și intensitatea restricțiilor asupra transportului maritim și a exporturilor de petrol: o blocadă prelungită ar menține prima de risc în prețul țițeiului și ar alimenta costuri mai mari pentru transport și energie. În lipsa unui progres în negocieri, piața va continua să reacționeze la semnalele politice privind extinderea blocadei și la evoluțiile din Strâmtoarea Hormuz. [...]
Donald Trump a cerut pregătirea unei blocade prelungite împotriva Iranului, cu țintă directă pe exporturile de petrol , într-un moment în care discuțiile Washington–Teheran sunt blocate, potrivit Agerpres . Miza imediată este creșterea presiunii asupra economiei iraniene prin măsuri care ar afecta infrastructura portuară și, implicit, fluxurile comerciale. Într-un mesaj publicat pe Truth Social , Trump a transmis că iranienii „au interesul să devină inteligenți repede” și a susținut că Iranul „nu știe cum să semneze un acord non-nuclear”. Postarea a fost însoțită de un fotomontaj cu comentariul „S-a terminat cu rolul de băiat bun!”. Blocada, instrumentul preferat pentru a lovi economia și petrolul Cotidianul Wall Street Journal , citând responsabili americani, scrie că președintele SUA și-a însărcinat consilierii să pregătească o „blocadă prelungită” împotriva Iranului. Potrivit acelorași surse, Trump ar fi spus într-o reuniune de criză, luni, că vrea să continue presiunile asupra economiei iraniene și a exporturilor sale de petrol prin blocarea infrastructurilor portuare iraniene. Aceiași responsabili, citați de Wall Street Journal, afirmă că Trump ar fi evaluat că alte opțiuni — reluarea bombardamentelor sau retragerea din conflict — ar implica riscuri mai mari decât menținerea blocadei. Strâmtoarea Ormuz și „pachetul” propus de Teheran Pe fondul acestui blocaj, SUA își exprimă scepticismul față de o nouă propunere a Teheranului privind deblocarea Strâmtorii Ormuz, descrisă ca fiind „cvasi-paralizată”. Potrivit unui articol de pe site-ul american Axios, preluat de agenția oficială iraniană Irna, propunerea ar viza redeschiderea strâmtorii și încheierea războiului, urmând ca dosarul nuclear să fie negociat ulterior. Pentru SUA și Israel, însă, subiectul nuclear rămâne central, conform informațiilor citate de Agerpres. [...]
Germania și SUA împing spre o soluție negociată rapid în războiul din Iran , după o discuție telefonică între ministrul german de externe Johann Wadephul și secretarul de stat american Marco Rubio , potrivit Agerpres . Conform informațiilor transmise de dpa și preluate de Agerpres, convorbirea a avut loc miercuri, în timp ce Wadephul se află într-o vizită oficială în Maroc. Surse apropiate ministrului german au indicat că cele două părți au convenit asupra „necesității unei soluții negociate rapid” pentru a calma tensiunile. Articolul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că detalii suplimentare despre conținutul discuției sau pașii concreți avuți în vedere nu sunt publice în materialul accesibil. [...]
China își poziționează mesajul pro-ONU ca răspuns la escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu , într-un moment în care Beijingul critică explicit „hegemonismul” și cere întărirea multilateralismului, potrivit Agerpres . Ministrul chinez de externe, Wang Yi , a făcut apel la consolidarea Organizației Națiunilor Unite și la menținerea „căii corecte a unității și cooperării”, avertizând că, pe fondul instabilității globale și al recurgerii la forță, nu trebuie „să prevaleze legea junglei”. Declarațiile au fost făcute la Beijing, în cadrul unei întâlniri cu președinta celei de-a 80-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, Annalena Baerbock, conform unui comunicat al Ministerului chinez de Externe. Mesajul Beijingului: împotriva „intimidării” și a „voinței celui mai puternic” Wang Yi a susținut că ONU și multilateralismul se confruntă cu „provocări serioase” și a cerut respingerea hegemonismului, a practicilor de intimidare și a impunerii voinței celui mai puternic, în favoarea unui sistem internațional bazat pe „echitate și justiție”. În același timp, șeful diplomației chineze a descris Adunarea Generală a ONU drept principala platformă a multilateralismului și a afirmat că China va continua să apere acest sistem, să promoveze „dezvoltarea comună” și să consolideze guvernanța globală. Baerbock: statele trebuie să se unească pentru a sprijini Carta ONU Annalena Baerbock i-a mulțumit Chinei pentru sprijinul acordat ONU și a evidențiat rolul acesteia, ca membru fondator și membru permanent al Consiliului de Securitate, în apărarea dreptului internațional. „În fața presiunii crescânde asupra multilateralismului și a atacurilor directe la adresa Cartei ONU, țările trebuie să se unească mai mult ca niciodată pentru a sprijini organizația.” Context: poziționarea Chinei pe dosarul Orientului Mijlociu În același cadru, China a reiterat că, de la începutul războiului din Orientul Mijlociu, a îndemnat la o soluționare negociată și a susținut inițiativele de reducere a tensiunilor. Beijingul a cerut și un rol al Consiliului de Securitate care să contribuie la atenuarea tensiunilor și „să nu sprijine acte ilegale de război”. Totodată, China a condamnat în mod repetat atacurile americane și israeliene împotriva Iranului, menționând însă și necesitatea „respectării suveranității” țărilor din Golf, cu care are legături politice, comerciale și energetice și care au fost ținta represaliilor iraniene, în contextul alianței lor cu SUA și al găzduirii de baze americane folosite în operațiuni militare. [...]
