Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Washingtonul își întărește dispozitivul...

Washingtonul își întărește dispozitivul militar în Orientul Mijlociu - un posibil atac limitat asupra Iranului ar putea avea loc în acest weekend

Donald Trump discutând despre situația militară din Orientul Mijlociu.

Donald Trump a confirmat că ia în calcul o lovitură militară limitată împotriva Iranului, în timp ce Pentagonul a mobilizat forțe semnificative în Orientul Mijlociu, potrivit relatărilor live ale The New York Times. Declarația vine pe fondul negocierilor tensionate privind programul nuclear iranian și al unui amplu dispozitiv militar american desfășurat în regiune.

Președintele american a spus că „ia în considerare” o acțiune militară pentru a forța Teheranul să accepte un acord. În paralel, oficiali iranieni au susținut că Washingtonul nu le-a cerut, în mod direct, oprirea totală a îmbogățirii uraniului, contrazicând poziția publică a Casei Albe.

O acumulare militară masivă

Potrivit CNN, SUA au poziționat în regiune:

  • cel puțin 18 avioane F-35 în Iordania;
  • avioane de avertizare timpurie E-3 și aeronave de comunicații E-11 în Arabia Saudită;
  • drone și avioane de patrulare pentru supravegherea Strâmtorii Ormuz;
  • două grupuri de portavioane, inclusiv USS Abraham Lincoln și USS Gerald Ford.

În același timp, Iranul își consolidează instalațiile nucleare, îngropând infrastructura sensibilă sub straturi de beton și pământ, potrivit analizelor citate de presa americană.

Experți și oficiali avertizează că un nou atac ar putea declanșa o escaladare mult mai amplă decât conflictul de 12 zile din 2025. Iranul a transmis la ONU că orice bază americană din regiune ar putea deveni țintă legitimă în cazul unui atac, punând în pericol zeci de mii de militari americani staționați în Orientul Mijlociu.

Pe plan economic, prețul petrolului a crescut cu aproximativ 5% în ultima săptămână, investitorii evaluând riscul unei perturbări a transportului prin Golful Persic.

În timp ce administrația americană susține că diplomația rămâne o opțiune, amploarea mobilizării militare indică pregătiri pentru scenarii mai dure. Următoarele zile ar putea fi decisive pentru direcția pe care o va lua confruntarea dintre Washington și Teheran.

Recomandate

Articole pe același subiect

Tineret pregătindu-se pentru antrenamente militare în contextul tensiunilor internaționale.
Externe20 feb. 2026

Teheranul își întărește retorica împotriva Washingtonului - Amenințări explicite privind infrastructura militară americană

Iranul amenință că va ataca bazele americane din Orientul Mijlociu în caz de agresiune , potrivit unei scrisori transmise Organizației Națiunilor Unite, într-un moment de tensiune accentuată cu Washingtonul, informează AGERPRES . Documentul, trimis joi secretarului general Antonio Guterres de ambasadorul iranian la ONU, avertizează că Teheranul va răspunde „decisiv și proporțional” oricărui atac militar, invocând dreptul la legitimă apărare prevăzut de articolul 51 din Carta ONU. În acest scenariu, susține partea iraniană, toate bazele, infrastructurile și activele americane din regiune ar deveni „ținte legitime”. Escaladarea retoricii vine în paralel cu reluarea contactelor diplomatice. Marți, în Elveția, cele două state au încheiat a doua rundă de discuții, fără semne clare de apropiere a pozițiilor. În același timp, liderul suprem iranian a avertizat într-un discurs că portavionul american aflat în Golful Persic ar putea fi scufundat, declarație care amplifică presiunea asupra dialogului fragil. În teren, Gardienii Revoluției desfășoară manevre militare în Strâmtoarea Ormuz, rută strategică pentru transportul global de petrol, mișcare interpretată drept demonstrație de forță. Zona este esențială pentru piețele energetice, iar orice incident ar putea avea efecte economice imediate. La Washington, președintele Donald Trump a anunțat joi că își acordă un termen de zece zile pentru a decide dacă un acord cu Iranul este posibil sau dacă va recurge la forță. El a avertizat că, în absența unei înțelegeri „pertinente”, se pot produce „lucruri rele”, fără a detalia opțiunile avute în vedere. Contextul actual indică un echilibru instabil: negocieri diplomatice în desfășurare, dar și mesaje publice dure, dublate de mișcări militare într-un punct nevralgic al securității energetice mondiale. [...]

Premierul britanic discută cu Donald Trump despre baze militare și legalitate.
Externe20 feb. 2026

Marea Britanie ar fi blocat accesul SUA la baze pentru un posibil atac asupra Iranului – temeri privind legalitatea

Premierul britanic Keir Starmer ar fi refuzat solicitarea lui Donald Trump de a permite folosirea bazelor militare britanice pentru un eventual atac asupra Iranului , invocând riscul încălcării dreptului internațional, potrivit relatărilor presei din Regatul Unit, citate de CNN . Conform publicației The Times , Londra ar fi blocat utilizarea bazei RAF Fairford din Anglia și a facilității Diego Garcia, teritoriu britanic din Oceanul Indian, pentru o posibilă lovitură preventivă americană asupra Iranului. Ambele locații sunt considerate puncte strategice pentru bombardierele grele ale SUA. Potrivit surselor citate, Guvernul britanic se teme că autorizarea folosirii bazelor ar putea fi interpretată drept complicitate la un act ilegal, în cazul în care operațiunea militară ar încălca dreptul internațional. Ministerul britanic al Apărării a refuzat să comenteze „chestiuni operaționale”, dar a transmis că susține soluțiile diplomatice și că prioritatea rămâne securitatea regională. În paralel, tensiunile dintre Washington și Londra s-au amplificat și în legătură cu statutul Insulelor Chagos , unde se află baza comună Diego Garcia . După ce anterior a sprijinit un acord prin care suveranitatea ar urma să fie transferată către Mauritius, Trump și-a retras public susținerea și a criticat poziția lui Starmer, sugerând că baza ar putea fi esențială într-o eventuală operațiune împotriva Iranului. CNN notează că, deși SUA ar putea lansa atacuri de la baze de pe teritoriul propriu, așa cum s-a întâmplat în 2025, folosirea unor baze mai apropiate de Iran ar permite rotații mai rapide și o campanie militară de durată. Analiștii citați de publicație estimează că o nouă ofensivă ar putea depăși modelul unei lovituri punctuale și s-ar putea întinde pe săptămâni. Casa Albă nu a oferit un comentariu oficial până la publicarea informației. [...]

Netanyahu avertizează despre un răspuns drastic la amenințările din Iran.
Externe19 feb. 2026

Netanyahu avertizează Iranul cu un răspuns „de neimaginat” – Israel invocă coordonarea cu SUA

Netanyahu a avertizat că Israelul va răspunde „de neimaginat” dacă Iranul atacă , pe fondul consolidării prezenței militare americane în Orientul Mijlociu și al semnalelor că Washingtonul ia în calcul o decizie rapidă privind Teheranul. Declarația a fost făcută joi, 19 februarie 2026, la ceremonia de absolvire a unor ofițeri ai armatei israeliene, potrivit The Times of Israel . Premierul israelian a spus că Israelul „operează cot la cot” cu Statele Unite și că este „pregătit pentru orice scenariu”, într-un moment în care tensiunile au crescut odată cu blocarea negocierilor nucleare SUA–Iran și cu intensificarea mișcărilor militare în regiune. Presiune americană și calendar strâns În paralel, președintele SUA, Donald Trump , a sugerat că o decizie privind Iranul ar putea veni „în următoarele 10 zile”, declarație făcută în timpul unei reuniuni a inițiativei Board of Peace. Mesajul se suprapune peste informațiile apărute în presa americană despre repoziționarea de forțe în Orientul Mijlociu, inclusiv pregătiri pentru eventuale lovituri, deși nu a fost anunțată o decizie finală publică. Israel, sceptic față de negocieri Potrivit The Times of Israel, oficiali israelieni rămân rezervați în privința eficienței discuțiilor dintre SUA și Iran. Netanyahu a afirmat că i-a transmis lui Trump „poziția Israelului” privind principiile care ar trebui să stea la baza oricăror negocieri cu Teheranul, după vizita sa recentă la Washington. La aceeași ceremonie, ministrul apărării, Israel Katz, a transmis un avertisment către adversarii Israelului, iar șeful Statului Major, Eyal Zamir, a susținut că armata este într-un nivel ridicat de alertă. De ce contează declarația Avertismentul public al lui Netanyahu vine într-un moment în care piețele și diplomația urmăresc atent orice escaladare între Israel, SUA și Iran, pe fondul riscului de extindere regională a conflictului și a impactului asupra securității energetice, inclusiv în proximitatea Strâmtorii Hormuz. [...]

Reuniune internațională pentru reconstrucția Gazei și dezarmarea Hamas.
Externe21 feb. 2026

Fondul pentru Gaza ajunge la 17 mld. dolari - dezarmarea Hamas și retragerea Israelului, test-cheie

Statele Unite vor contribui cu 10 miliarde de dolari la reconstrucția Gazei , conform anunțului făcut de președintele Donald Trump la prima reuniune a Consiliului pentru Pace, informează Radio Europa Liberă . Această sumă se adaugă celor 7 miliarde de dolari deja strânși de alte națiuni pentru același scop. Evenimentul, desfășurat la Washington pe 19 februarie 2026, a avut ca obiectiv principal coordonarea eforturilor de reconstrucție a regiunii Gaza, afectată de conflictele recente. Contribuția Statelor Unite Donald Trump a subliniat importanța contribuției financiare a Statelor Unite, menționând că fondurile vor fi utilizate pentru dezarmarea Hamas și pentru retragerea trupelor israeliene. De asemenea, a anunțat că FIFA va contribui cu 75 de milioane de dolari pentru proiecte de fotbal în Gaza, iar Națiunile Unite vor oferi 2 miliarde de dolari pentru asistență umanitară. „Vom consolida Națiunile Unite. Ne vom asigura că facilitățile sale sunt bune. Au nevoie de ajutor, îi vom ajuta financiar și ne vom asigura că Organizația Națiunilor Unite este viabilă”, a declarat Trump. România, prezentă în calitate de observator România a fost reprezentată de președintele Nicușor Dan , care a participat ca observator la reuniune. Acesta a subliniat că România este pregătită să sprijine activitatea Consiliului pentru Pace, oferind asistență umanitară și expertiză în diverse domenii. Printre propunerile sale se numără creșterea numărului de zboruri pentru evacuarea copiilor bolnavi din Gaza și tratarea lor în spitalele românești, extinderea programelor de burse pentru studenții palestinieni și contribuția la reconstruirea instituțiilor locale. Reacții internaționale și planuri de viitor Consiliul pentru Pace, care include Israelul dar nu și reprezentanți palestinieni, a generat îngrijorări cu privire la posibila subminare a rolului ONU în soluționarea conflictelor globale. Cu toate acestea, Trump a asigurat că SUA vor continua să susțină ONU financiar pentru a-i asigura viabilitatea. În cadrul reuniunii, a fost anunțată și formarea unei Forțe Internaționale de Stabilizare, care va include trupe din cinci țări: Indonezia, Maroc, Kazahstan, Kosovo și Albania. Această forță va avea rolul de a menține pacea în Gaza, în timp ce comitetul palestinian susținut de SUA începe recrutarea de polițiști locali. Provocările Consiliului pentru Pace În pofida eforturilor internaționale, dezarmarea Hamas și gestionarea fluxului de ajutor umanitar rămân provocări majore pentru Consiliul pentru Pace . Hamas a exprimat reticență în a preda armele, iar purtătorul de cuvânt al organizației a subliniat necesitatea unei forțe internaționale care să monitorizeze încetarea focului și să prevină agresiunile israeliene. În concluzie, inițiativa Consiliului pentru Pace reprezintă un pas important în direcția reconstrucției și stabilizării regiunii Gaza, însă succesul său va depinde de cooperarea internațională și de capacitatea de a depăși obstacolele politice și militare existente. [...]

Strada Wall Street cu steaguri americane în fundal.
Externe20 feb. 2026

Wall Street crește după anularea tarifelor pe importuri impuse de Trump - Guvernul SUA ar putea returna 175 de miliarde de dolari din taxe vamale

Curtea Supremă a SUA a anulat tarifele impuse de Trump printr-o lege din 1977 , declanșând reacții puternice pe scena politică și în mediul economic, potrivit HotNews.ro , care citează mai multe surse externe. Instanța a decis că administrația a depășit autoritatea delegată de Congres prin folosirea International Emergency Economic Powers Act pentru a introduce unilateral taxe vamale. La finalul ședinței de vineri: S&P 500 a urcat cu 0,69%, la 6.909,51 puncte; Nasdaq Composite a câștigat 0,9%, la 22.886,07 puncte; Dow Jones a avansat cu 230 de puncte, respectiv 0,47%, la 49.625,97 puncte. Indicele Dow a revenit spectaculos după ce în prima parte a zilei pierdea peste 200 de puncte, pe fondul unor date economice sub așteptări. Una dintre cele mai sensibile consecințe vizează banii deja încasați. Potrivit unei estimări Penn-Wharton Budget Model, SUA ar putea fi obligate să restituie peste 175 de miliarde de dolari importatorilor, sume colectate din momentul introducerii tarifelor. Mai multe companii au deschis procese pentru recuperarea banilor, iar hotărârea Curții nu clarifică explicit dacă statul poate păstra aceste fonduri. Întrebat ce se va întâmpla cu cele 175 de miliarde de dolari, Donald Trump a susținut că judecătorii nu au abordat problema și a sugerat că litigiile ar putea dura ani. În paralel, el a anunțat intenția de a introduce un „tarif global” suplimentar de 10% și a indicat că va folosi alte pârghii legale pentru a reimpune taxe. Reacții politice și externe Democrații au salutat decizia ca pe „o victorie pentru poporul american”, susținând că președintele nu poate ocoli Congresul în materie de tarife. Inclusiv unii republicani, precum congresmanul Don Bacon, au apreciat hotărârea drept una „de bun simț”, invocând separația puterilor în stat. Uniunea Europeană a transmis că analizează atent decizia și așteaptă clarificări privind pașii următori ai administrației americane. Oficialii europeni și britanici au subliniat nevoia de stabilitate și predictibilitate în relațiile comerciale. Impact pe piețe Decizia a fost primită pozitiv de piețe. Principalii indici bursieri americani au crescut, iar aurul s-a apreciat cu peste 1%, pe fondul incertitudinii legate de viitoarea politică comercială. Camera de Comerț a SUA a descris hotărârea drept o veste bună pentru mediul de afaceri și consumatori. Deși Curtea Supremă a blocat actualul cadru tarifar, disputa este departe de a se încheia. Administrația Trump caută deja alternative juridice, iar eventualele restituiri de zeci sau sute de miliarde de dolari ar putea deschide un nou capitol în confruntarea politică și economică de la Washington. [...]

Donald Trump anunță un nou tarif global de 10% pentru comerțul internațional.
Externe20 feb. 2026

Trump anunță un tarif global de 10% după decizia Curții Supreme – ordin executiv în vigoare de săptămâna viitoare

Donald Trump a anunțat că va impune un tarif global de 10% pentru toate țările, după ce Curtea Supremă i-a blocat vechile taxe vamale , potrivit Axios . Măsura va fi introdusă prin ordin executiv și ar urma să intre în vigoare săptămâna viitoare. Președintele american a precizat că noul tarif va fi aplicat în baza Secțiunii 122 din Legea Comerțului din 1974, o prevedere care permite impunerea unor taxe de până la 15% pentru o perioadă de maximum 150 de zile, fără aprobarea Congresului. Este pentru prima dată când această autoritate este folosită pentru un tarif global. Decizia vine după ce Curtea Supremă a stabilit că administrația nu poate utiliza Legea privind competențele economice de urgență pentru a introduce tarifele anunțate anterior. Noul mecanism ales de Trump este însă limitat atât ca durată, cât și ca nivel al taxei, ceea ce sugerează o soluție temporară. În același timp, administrația a transmis că va continua să folosească și alte instrumente legale, precum secțiunile 232 și 301, utilizate anterior pentru tarifele aplicate Chinei, oțelului și aluminiului. Negociatorul comercial Jamieson Greer a declarat că aceste măsuri sunt „foarte solide din punct de vedere juridic”, iar secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a susținut că veniturile din tarife ar putea rămâne la un nivel similar în 2026. Anunțul arată că, în ciuda eșecului în instanță, Casa Albă nu renunță la strategia de majorare a taxelor vamale, ci încearcă să o adapteze în limitele impuse de lege. [...]