Știri
Știri din categoria Externe

Donald Trump amenință Canada cu un tarif de 100% dacă finalizează un acord comercial cu China, potrivit Reuters. Președintele SUA a susținut că un astfel de acord ar pune în pericol Canada și ar facilita ocolirea tarifelor americane prin intermediul pieței canadiene.
Trump a declarat sâmbătă că ar impune un tarif de 100% „pentru toate bunurile și produsele canadiene” care intră în Statele Unite, dacă Ottawa „merge până la capăt” cu un acord comercial cu Beijingul. Mesajele au fost publicate pe platforma Truth Social.
„Dacă Canada face un acord cu China, va fi lovită imediat cu un tarif de 100% împotriva tuturor bunurilor și produselor canadiene care intră în SUA.”
Într-o a doua postare, Trump a afirmat că Beijingul ar încerca să folosească Canada drept punct de tranzit pentru a evita tarifele SUA și l-a numit pe premierul Mark Carney „guvernator”, reluând o formulare legată de apelurile sale anterioare ca Canada să devină al 51-lea stat american.
Reuters notează că Mark Carney a călătorit în această lună în China pentru a „reseta” relațiile tensionate dintre cele două țări și că a ajuns la un acord comercial cu al doilea partener comercial al Canadei, după Statele Unite. Biroul premierului nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii.
Totuși, Dominic LeBlanc, ministrul responsabil pentru comerțul Canada-SUA, a susținut sâmbătă, într-o postare pe X, că nu este vorba despre un acord de liber schimb. El a precizat că rezultatul discuțiilor a fost „rezolvarea mai multor chestiuni importante legate de tarife”.
Dacă amenințarea lui Trump s-ar materializa, noul tarif ar crește semnificativ taxele americane aplicate importurilor din Canada și ar pune presiune pe sectoare industriale precum metalurgia, industria auto și producția de utilaje, potrivit Reuters.
În paralel, relațiile dintre Carney și Trump s-au tensionat în ultimele zile, după ce liderul canadian a criticat demersurile lui Trump privind Groenlanda. La Forumul Economic Mondial de la Davos, Carney a vorbit despre sfârșitul ordinii globale bazate pe reguli și a pledat pentru cooperarea „puterilor mijlocii”, iar Trump a replicat în propriul discurs că Canada „trăiește datorită Statelor Unite”, afirmație respinsă ulterior de premierul canadian.
Reuters mai arată că Trump a lansat numeroase amenințări tarifare de la revenirea la președinție, însă în unele cazuri le-a suspendat sau a renunțat la ele în timpul negocierilor. În această săptămână, el a dat înapoi de la o amenințare recentă privind tarife ridicate pentru aliați europeni, după ce lideri NATO au promis măsuri suplimentare de securitate în Arctica.
Pe fondul acestor evoluții, Trump a catalogat în ianuarie drept „irelevant” acordul comercial dintre SUA, Canada și Mexic, care urmează să fie renegociat în iulie 2026. În plan bilateral, Reuters notează și că Trump a revocat invitația Canadei la un „Board of Peace” pe care vrea să-l folosească pentru dosare precum conflictele internaționale și viitorul Gazei.
Recomandate

China afirmă că discuțiile cu Statele Unite privind vizita planificată a președintelui Donald Trump la Beijing continuă , după ce liderul american a sugerat că ar putea amâna întâlnirea în contextul tensiunilor legate de Strâmtoarea Ormuz. Informația este relatată de presa internațională, citând declarații ale Ministerului de Externe chinez. Trump a încercat în ultimele zile să convingă statele care depind de petrolul din Golful Persic să participe la un efort internațional pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz , rută maritimă strategică afectată de conflictul dintre Iran, SUA și Israel. Presiuni asupra statelor dependente de petrolul din Golf Într-un interviu acordat Financial Times , președintele american a declarat că este „firesc” ca țările care beneficiază de transportul petrolului prin această strâmtoare să contribuie la securizarea zonei. El a sugerat că ar prefera să afle poziția Beijingului înainte de a efectua vizita oficială în China și a spus că întâlnirea ar putea fi amânată dacă nu există sprijin pentru redeschiderea rutei maritime. Reacția Beijingului Întrebat despre declarațiile lui Trump, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Lin Jian , a spus că cele două state sunt încă „în comunicare” privind vizita planificată. Oficialul chinez a subliniat că diplomația la nivel de lideri joacă un rol important în relațiile dintre cele două puteri. Vizita lui Donald Trump la Beijing este programată, potrivit Casei Albe, în perioada 31 martie – 2 aprilie . Contextul tensiunilor din Golf Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute energetice din lume, prin care trece aproximativ 20% din petrolul transportat la nivel global . Iranul a blocat parțial traficul în zonă ca reacție la atacurile lansate de Statele Unite și Israel asupra unor obiective militare și nucleare iraniene, ceea ce a generat tensiuni geopolitice și creșteri ale prețului petrolului. În acest context, Washingtonul încearcă să formeze o coaliție internațională pentru securizarea rutei maritime , însă mai mulți aliați ai SUA s-au arătat reticenți sau au refuzat implicarea militară directă. [...]

Dominanța SUA în „războiul economic” se erodează , potrivit unei analize Financial Times , pe fondul apariției unor reacții tot mai eficiente din partea statelor vizate de sancțiuni și presiuni comerciale. Articolul susține că instrumentele clasice folosite de Washington – sancțiuni, tarife și controlul asupra dolarului – nu mai au aceeași eficiență ca în trecut. Țări precum China și Iran au demonstrat că pot răspunde cu propriile „arme economice”, de la restricții asupra materiilor prime strategice până la blocaje în puncte-cheie ale comerțului global. Un exemplu relevant este reacția Chinei la restricțiile americane, prin limitarea exporturilor de metale rare, esențiale pentru industrii precum cea auto sau de apărare. De asemenea, Iranul a arătat că poate influența fluxurile energetice globale prin amenințări asupra Strâmtorii Hormuz, un punct vital pentru transportul petrolului. Principalele concluzii ale analizei: monopolul SUA asupra sancțiunilor nu mai există statele vizate își dezvoltă rute comerciale alternative presiunea economică produce tot mai des efecte inverse sancțiunile duc la adaptare și autonomie economică „războiul economic” riscă să escaladeze în conflicte militare În ultimii ani, mai multe exemple arată limitele sancțiunilor: Rusia și-a reorientat comerțul către Asia, China și-a accelerat producția internă de tehnologii, iar alte state au găsit metode de a evita sistemele financiare dominate de dolar. Analiza subliniază că, într-o lume tot mai multipolară, utilizarea frecventă a sancțiunilor reduce eficiența acestora. În loc să izoleze complet adversarii, acestea îi determină să devină mai independenți și să creeze noi alianțe economice. Un efect colateral este și creșterea riscului de conflict: în loc să prevină escaladarea, sancțiunile pot deveni o etapă intermediară înaintea confruntărilor directe. În acest context, influența economică globală nu mai este concentrată într-un singur pol, iar competiția dintre marile puteri se mută din ce în ce mai mult în zona infrastructurilor comerciale, resurselor și tehnologiei. [...]

Canada și statele nordice își întăresc cooperarea în Arctica , potrivit Euronews , pe fondul tensiunilor geopolitice tot mai mari și al interesului crescut al marilor puteri pentru această regiune strategică. Decizia a fost luată la Oslo, unde liderii din Norvegia, Suedia, Danemarca, Finlanda, Islanda și Canada au convenit să își aprofundeze colaborarea în domenii esențiale precum apărarea, energia, comerțul și accesul la resurse. În declarația comună, aceștia au subliniat importanța respectării dreptului internațional într-un context global marcat de conflicte și instabilitate. Direcțiile principale ale cooperării: consolidarea securității și apărării în regiunea arctică dezvoltarea energiei cu emisii reduse de carbon cooperare tehnologică și economică acces coordonat la resurse minerale Inițiativa vine pe fondul creșterii tensiunilor dintre Rusia și Occident, amplificate de războiul din Ucraina, dar și al interesului manifestat de Statele Unite pentru Groenlanda, teritoriu autonom al Danemarcei. Liderii reuniți au indicat Rusia drept principala amenințare în regiune, cu posibile riscuri viitoare și din partea Chinei. În paralel, NATO își intensifică prezența militară în zonă. Aproximativ 32.000 de militari din 14 state participă la exerciții în condiții extreme în Norvegia și Finlanda, iar Alianța a lansat recent misiunea „Arctic Sentry” pentru a întări securitatea regională. Premierul canadian Mark Carney a subliniat că provocările din Arctica sunt tot mai complexe, incluzând atât aspecte militare, cât și tehnologice, într-un context în care regiunea nu mai este ferită de rivalitățile globale. Astfel, Arctica devine un punct tot mai important pe harta geopolitică, unde interesele economice, militare și strategice se intersectează, iar cooperarea între aliați este văzută ca un răspuns la aceste presiuni. [...]

Statele arabe din zona Golfului Persic cer lui Donald Trump să nu oprească brusc războiul împotriva Iranului , potrivit Reuters . Aceste state doresc ca acțiunile să continue până când regimul de la Teheran nu va mai putea bloca Strâmtoarea Hormuz. Deși au fost vizate de atacuri cu rachete și drone iraniene, țările din Golf ezită să răspundă pe plan militar. Discuțiile dintre Statele Unite și țările din Golf au fost dezvăluite de oficiali și diplomați occidentali și arabi, sub protecția anonimatului. Inițial, statele arabe nu au susținut un conflict cu Iranul, dar atacurile asupra aeroporturilor, porturilor și instalațiilor petroliere din regiune au schimbat această poziție. Aceste atacuri au subliniat capacitatea Iranului de a perturba una dintre cele mai importante rute de transport al petrolului din lume. Statele Unite încearcă să convingă țările din Golf să se implice mai activ în conflict, pentru a demonstra susținere regională. Totuși, liderii din Golf sunt reticenți, temându-se că o implicare directă ar putea escalada conflictul într-un război mai mare. Unii oficiali încearcă să-l convingă pe Donald Trump că o astfel de acțiune i-ar putea consolida legitimitatea internațională și sprijinul intern înainte de alegerile parțiale. Abdulaziz Sager, președintele Centrului de Cercetare al Golfului, a declarat: „Există un sentiment generalizat în întreaga regiune a Golfului că Iranul a depășit toate limitele, cu fiecare țară din regiune. La început, ne-am opus războiului. Dar odată ce au început să lanseze atacuri asupra noastră, au devenit un inamic. Nu există altă modalitate de a-i descrie”. Statele din regiune consideră că Iranul trebuie slăbit pentru a nu mai reprezenta o amenințare, dar se tem că implicarea în război le-ar transforma în ținte directe. Situația este complicată de lipsa unei poziții comune între țările din Golf, care nu au ajuns la un acord privind o eventuală intervenție militară. Pete Hegseth, secretarul american al Apărării, a menționat că partenerii din zona Golfului își intensifică eforturile și sunt dispuși să treacă la ofensivă, dar fără a specifica acțiuni concrete. Surse Reuters exclud acțiuni militare unilaterale din partea statelor din Golf, pentru a evita represaliile. Iranul, o țară cu populație majoritar șiită, privește cu suspiciune vecinii săi arabi majoritar sunniți, care găzduiesc baze militare americane. Atacurile iraniene au afectat imaginea de stabilitate a regiunii, pe care liderii din Golf au încercat să o promoveze pentru a atrage turiști și a extinde comerțul. Donald Trump a fost avertizat de serviciile secrete că atacarea Iranului ar putea declanșa represalii asupra aliaților din Golf. Trump a declarat că atacurile Iranului au fost neașteptate și șocante, conform declarațiilor sale în timpul unei reuniuni a consiliului de administrație al Centrului Kennedy. Reuters dezvăluie că președintele american fusese avertizat anterior că Teheranul ar putea încerca să închidă Strâmtoarea Hormuz. [...]

Germania respinge implicarea militară în securizarea Strâmtorii Hormuz , într-un moment în care administrația americană încearcă să convingă aliații să contribuie la redeschiderea uneia dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Potrivit Biziday , ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a respins categoric solicitarea lansată de președintele SUA, Donald Trump, afirmând că Berlinul nu va trimite fregate în zonă și că „acesta nu este războiul nostru”. Oficialul german a criticat direct ideea ca statele europene să intervină militar într-o criză declanșată de alți actori. „Ce așteaptă Donald Trump de la o mână, două de fregate europene acolo, în Strâmtoarea Hormuz? Să facă ceea ce puternica marină a SUA nu poate face?”, a declarat Pistorius la Berlin. Guvernul german a subliniat, prin purtătorul său de cuvânt, că nici Statele Unite și nici Israelul nu au consultat Europa înainte de declanșarea conflictului, iar Washingtonul a spus inițial că sprijinul european nu este necesar. Reacții prudente în Europa Mai multe state europene au reacționat cu reținere sau au respins direct ideea implicării militare: Italia – ministrul de Externe Antonio Tajani consideră improbabilă extinderea misiunilor navale ale UE până în Strâmtoarea Hormuz, deoarece acestea sunt concepute în principal pentru operațiuni defensive și antipiraterie. Grecia – a semnalat că nu intenționează să participe la operațiuni militare în zonă. Franța – a respins solicitarea americană, menținând o poziție defensivă, deși portavionul Charles de Gaulle se deplasează spre estul Mediteranei pentru protejarea intereselor europene. Marea Britanie – premierul Keir Starmer a exclus implicarea într-un conflict mai larg, dar analizează măsuri defensive, precum trimiterea de drone sau avioane pentru detectarea minelor maritime. În paralel, șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a insistat asupra unei soluții diplomatice pentru redeschiderea strâmtorii și a discutat cu secretarul general al ONU, António Guterres, despre posibilitatea unui mecanism internațional similar acordului care a permis exportul cerealelor din Ucraina prin Marea Neagră în 2022. Rezerve și în rândul aliaților din Asia-Pacific Reticența față de solicitarea Washingtonului nu se limitează la Europa. Japonia a transmis că nu are în plan trimiterea de nave militare în Orientul Mijlociu. Coreea de Sud analizează situația și se consultă cu aliații. Australia a respins explicit ideea participării navale în Strâmtoarea Hormuz. Miza globală a crizei Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Aproximativ 20% din petrolul global tranzitează această zonă , iar blocada impusă de Iran a împins deja prețul petrolului la aproximativ 105 dolari pe baril , cu aproape 45% peste nivelul de la începutul conflictului. Donald Trump a avertizat că lipsa sprijinului pentru redeschiderea rutei maritime ar putea afecta relațiile din cadrul NATO și a sugerat că statele care depind de petrolul din Golf ar trebui să contribuie militar la securizarea transporturilor. În ciuda presiunilor americane, reacțiile aliaților indică deocamdată o preferință clară pentru măsuri defensive și soluții diplomatice , nu pentru o implicare directă într-o operațiune militară în Golful Persic. [...]

Donald Trump ia în calcul formarea unei „Coaliții Hormuz” și chiar ocuparea terminalului petrolier iranian Kharg Island , într-o încercare de a forța redeschiderea Strâmtorii Ormuz, blocată de Iran în contextul războiului din Orientul Mijlociu. Informația apare într-o analiză publicată de Axios , care citează oficiali americani și surse diplomatice. Casa Albă încearcă să formeze o coaliție internațională care să escorteze navele comerciale și petrolierele prin strâmtoare, una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Planul Washingtonului: „Hormuz Coalition” Potrivit surselor citate, administrația Trump discută cu mai multe state pentru a crea o alianță militară care să securizeze traficul maritim din Golf. Președintele american a cerut explicit sprijinul unor țări precum: China Franța Japonia Coreea de Sud Marea Britanie Washingtonul discută deja cu aproximativ șapte state , însă unele dintre ele au refuzat sau au evitat să se angajeze public în această inițiativă. Oficialii americani spun că misiunea ar putea include: nave militare drone de supraveghere sisteme de comandă și control alte echipamente militare pentru escortarea petrolierelor. Kharg Island – ținta strategică a SUA În paralel, administrația Trump analizează un scenariu mult mai agresiv: ocuparea terminalului petrolier iranian de pe Kharg Island . Această insulă, situată la aproximativ 24 km de coasta Iranului , este extrem de importantă deoarece: gestionează aproximativ 90% din exporturile de petrol ale Iranului reprezintă principalul hub energetic al regimului de la Teheran. Potrivit unor oficiali americani, controlul asupra insulei ar putea produce un „knockout economic” pentru Iran , deoarece ar bloca aproape complet exporturile sale de petrol. Riscuri majore de escaladare Un astfel de scenariu ar implica trimiterea de trupe americane la sol , ceea ce ar putea declanșa o escaladare majoră a conflictului. Experții avertizează că Iranul ar putea răspunde prin atacuri asupra: infrastructurii petroliere din statele din Golf conductelor energetice regionale facilităților petroliere din Arabia Saudită. Deocamdată, oficialii de la Casa Albă spun că nu a fost luată nicio decizie finală privind Kharg Island. Contextul crizei energetice globale Blocada Iranului asupra Strâmtorii Ormuz afectează aproximativ 20% din transporturile globale de petrol , ceea ce a dus la creșterea prețurilor energiei. Teheranul permite însă petrolierelor care transportă petrol iranian către China să traverseze zona, în timp ce limitează exporturile altor state din Golf. Această situație pune presiune asupra administrației americane, care încearcă să reducă impactul economic al conflictului. [...]