Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump amenință Canada cu un tarif de 100% dacă finalizează un acord comercial cu China, potrivit Reuters. Președintele SUA a susținut că un astfel de acord ar pune în pericol Canada și ar facilita ocolirea tarifelor americane prin intermediul pieței canadiene.
Trump a declarat sâmbătă că ar impune un tarif de 100% „pentru toate bunurile și produsele canadiene” care intră în Statele Unite, dacă Ottawa „merge până la capăt” cu un acord comercial cu Beijingul. Mesajele au fost publicate pe platforma Truth Social.
„Dacă Canada face un acord cu China, va fi lovită imediat cu un tarif de 100% împotriva tuturor bunurilor și produselor canadiene care intră în SUA.”
Într-o a doua postare, Trump a afirmat că Beijingul ar încerca să folosească Canada drept punct de tranzit pentru a evita tarifele SUA și l-a numit pe premierul Mark Carney „guvernator”, reluând o formulare legată de apelurile sale anterioare ca Canada să devină al 51-lea stat american.
Reuters notează că Mark Carney a călătorit în această lună în China pentru a „reseta” relațiile tensionate dintre cele două țări și că a ajuns la un acord comercial cu al doilea partener comercial al Canadei, după Statele Unite. Biroul premierului nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii.
Totuși, Dominic LeBlanc, ministrul responsabil pentru comerțul Canada-SUA, a susținut sâmbătă, într-o postare pe X, că nu este vorba despre un acord de liber schimb. El a precizat că rezultatul discuțiilor a fost „rezolvarea mai multor chestiuni importante legate de tarife”.
Dacă amenințarea lui Trump s-ar materializa, noul tarif ar crește semnificativ taxele americane aplicate importurilor din Canada și ar pune presiune pe sectoare industriale precum metalurgia, industria auto și producția de utilaje, potrivit Reuters.
În paralel, relațiile dintre Carney și Trump s-au tensionat în ultimele zile, după ce liderul canadian a criticat demersurile lui Trump privind Groenlanda. La Forumul Economic Mondial de la Davos, Carney a vorbit despre sfârșitul ordinii globale bazate pe reguli și a pledat pentru cooperarea „puterilor mijlocii”, iar Trump a replicat în propriul discurs că Canada „trăiește datorită Statelor Unite”, afirmație respinsă ulterior de premierul canadian.
Reuters mai arată că Trump a lansat numeroase amenințări tarifare de la revenirea la președinție, însă în unele cazuri le-a suspendat sau a renunțat la ele în timpul negocierilor. În această săptămână, el a dat înapoi de la o amenințare recentă privind tarife ridicate pentru aliați europeni, după ce lideri NATO au promis măsuri suplimentare de securitate în Arctica.
Pe fondul acestor evoluții, Trump a catalogat în ianuarie drept „irelevant” acordul comercial dintre SUA, Canada și Mexic, care urmează să fie renegociat în iulie 2026. În plan bilateral, Reuters notează și că Trump a revocat invitația Canadei la un „Board of Peace” pe care vrea să-l folosească pentru dosare precum conflictele internaționale și viitorul Gazei.
Recomandate
Donald Trump a relativizat acuzațiile privind un posibil sprijin chinez pentru Iran , sugerând că spionajul și schimburile de informații sunt practici reciproce între marile puteri, potrivit Economica . Declarațiile vin pe fondul relatărilor despre un presupus transfer de informații între China și Iran, într-un context sensibil pentru relația Washington–Beijing, înaintea unei vizite de stat a lui Xi Jinping în SUA, așteptată la final de septembrie. Trump a comentat subiectul la bordul avionului Air Force One, la o zi după ce Wall Street Journal a publicat un articol despre un presupus schimb de informații între China și Iran, informație preluată de Agerpres . Mesajul său a fost că acuzațiile de spionaj nu sunt unilaterale. „Ştiţi, când oamenii spun că China ne spionează, eu spun că au dreptate şi că şi noi îi spionăm.” „Asta facem noi. Practic, ei fac ce facem noi.” Contextul militar: atacul din Iordania Pe 17 iulie, Iranul a lansat rachete asupra bazei aeriene Muwaffaq Salti din Iordania, unde sunt staționate forțe americane. Atacul s-a soldat cu moartea a trei soldați americani. Ce se știe (și ce nu) despre rolul Chinei Potrivit Wall Street Journal, oficiali americani anonimi nu au identificat entitățile chineze implicate și nu au sugerat că guvernul chinez ar fi direct responsabil. Aceiași oficiali ar fi ridicat problema cu partea chineză, care ar fi cerut dovezi privind transferul unor imagini din satelit și nu ar fi recunoscut implicarea unor entități chineze în furnizarea lor către Teheran. Separat, în luna mai, Washingtonul a sancționat trei companii de sateliți cu sediul în China, acuzându-le că ar fi facilitat operațiuni militare iraniene. Miza economică și diplomatică China este unul dintre principalii parteneri economici ai Iranului, cumpărând o mare parte din producția sa de petrol, și un susținător diplomatic important al Teheranului. În acest context, orice acuzații legate de sprijin tehnologic sau informațional pentru operațiuni militare iraniene pot amplifica tensiunile dintre SUA și China, inclusiv în preajma vizitei de stat a lui Xi Jinping în SUA, programată pentru sfârșitul lunii septembrie. [...]
Premierul canadian Mark Carney explorează varianta unui „statut de membru asociat” al Uniunii Europene , într-o mișcare care ar putea deschide discuții despre un cadru nou de cooperare politică și, potențial, de reglementare între Canada și UE, potrivit Agerpres . Informația a fost relatată de The Wall Street Journal , iar Agerpres notează că Reuters a preluat subiectul. Concret, Carney ar urmări „legături mai strânse” cu UE și ar „explora posibilitatea” ca Canada să devină „membru asociat” al blocului comunitar. Din datele disponibile în materialul Agerpres nu reies detalii despre ce ar însemna practic acest statut, ce domenii ar acoperi sau dacă există un calendar de discuții. Articolul integral este marcat ca fiind disponibil doar abonaților Agerpres, astfel că informațiile publice rămân limitate la această formulare de principiu. [...]
Folosirea de către Iran a unor imagini satelitare de înaltă rezoluție din surse chinezești pentru a viza baze americane ridică miza diplomatică și de reglementare înaintea întâlnirii Trump–Xi din 24 septembrie , pe fondul suspiciunilor Washingtonului privind rolul companiilor chineze în sprijinirea capacităților militare iraniene, potrivit The Jerusalem Post . Informația pornește dintr-un articol The Wall Street Journal, care citează oficiali americani familiarizați cu subiectul: Iran ar fi obținut imagini satelitare cu rezoluție mare ale unei baze americane din Iordania din „surse chinezești” înainte de atacul cu rachete din 17 iulie asupra bazei aeriene Muwaffaq Salti. Atacul a lovit o zonă de cazare unde dormeau militari americani, omorând trei soldați și rănind alți patru, care au fost evacuați pentru tratament. Ce susțin oficialii americani și ce nu confirmă Potrivit WSJ, Washingtonul ar fi trasat o legătură directă între imaginile provenite din surse chineze și lovitura din 17 iulie, însă nu ar fi confirmat o implicare directă a guvernului chinez. Oficialii citați nu au numit firmele chineze implicate și au evitat să acuze explicit Beijingul. WSJ mai notează că Iran ar fi obținut imagini atât înainte, cât și după atac, iar la câteva zile de la lovitură ar fi publicat imagini de înaltă rezoluție care documentau pagube în trei secțiuni ale bazei. Acestea ar fi fost mai detaliate decât imaginile comerciale cu rezoluție mai mică analizate de WSJ, care arătau avarii la peste 20 de structuri. Reacții oficiale și presiune diplomatică înaintea summitului Trump–Xi Dezvăluirea apare cu câteva săptămâni înaintea întâlnirii planificate din 24 septembrie dintre președintele SUA, Donald Trump, și liderul chinez Xi Jinping. Conform WSJ, oficiali americani de rang înalt au ridicat direct subiectul în discuții cu omologii chinezi, care ar fi cerut dovezi și ar fi respins acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ambasadei Chinei la Washington, Liu Chang, nu a răspuns direct acuzațiilor punctuale, dar a acuzat „părți” neprecizate că „leagă și denigrează în mod malițios alte țări”, potrivit WSJ. Separat, un oficial de la Casa Albă a declarat, ca reacție la articol, că nicio asistență externă nu ar fi îmbunătățit capacitatea Iranului de a lovi ținte americane, fără a aborda direct chestiunea imaginilor. Secretarul de stat Marco Rubio, întrebat la câteva zile după atac dacă China furnizează Iranului date pentru țintire, a evitat un răspuns direct și a spus că acțiunile Beijingului nu au schimbat cursul conflictului. Dimensiunea de reglementare: sancțiuni pe companii și extinderea investigațiilor Administrația Trump a sancționat deja în luna mai trei companii chineze — MizarVision, Earth Eye și Chang Guang — pe baza acuzațiilor că ar fi furnizat sau publicat imagini satelitare care ar putea fi folosite de Iran împotriva forțelor americane. Departamentul de Stat a acuzat anterior Chang Guang că ar fi furnizat imagini care au sprijinit atacuri ale miliției Houthi din Yemen, susținută de Iran. În paralel, administrația a informat în ultimele săptămâni comisiile de informații din Congres despre sprijinul atât chinez, cât și rusesc pentru Iran, potrivit WSJ. De ce contează: precizia loviturilor și „zona gri” a furnizării de imagini WSJ citează analiști și foști oficiali care spun că imaginile satelitare ar fi probabil doar una dintre sursele de informații folosite de Iran pentru țintire, alături de propriii sateliți, informații umane și sprijin din partea Rusiei. În fazele timpurii ale războiului, lovituri americane asupra sistemelor iraniene de radar și satelit ar fi degradat capacitatea Iranului de a înțelege câmpul de luptă, iar atacurile iraniene ar fi ratat frecvent ținte importante militar. Totuși, oficiali citați de WSJ afirmă că precizia țintirii Iranului ar fi părut să se îmbunătățească pe parcursul verii. Fostul analist CIA Jim Lamson a declarat pentru WSJ că imagini actualizate, de înaltă rezoluție, pot ajuta la identificarea mai exactă a țintelor de valoare și la evaluarea pagubelor după lovituri — o zonă sensibilă pentru reglementare și sancțiuni, deoarece poate implica furnizori comerciali, fără a demonstra automat implicarea directă a unui stat. [...]
Beijingul condiționează summitul Xi–Trump de politica SUA privind Taiwanul , amenințând că va anula întâlnirea dacă Washingtonul aprobă noi vânzări de armament către insulă, potrivit HotNews , care citează surse informate preluate de Kyodo via Agerpres. Mesajul ridică miza de reglementare și securitate în jurul unei decizii cu efecte directe asupra relațiilor economice SUA–China. China își reafirmă astfel „linia roșie” în relația bilaterală: statutul Taiwanului. Potrivit surselor citate, Beijingul consideră problema Taiwanului drept cea mai sensibilă temă în raport cu Washingtonul, iar președintele Xi Jinping i-ar fi transmis lui Donald Trump, la întâlnirea din mai de la Beijing, că este „cea mai importantă problemă” dintre cele două țări, avertizând asupra riscului de conflict dacă situația este gestionată greșit. De ce contează: vânzările de armament pot bloca agenda economică În SUA, cadrul legal invocat este legea privind relațiile cu Taiwanul, adoptată după schimbarea recunoașterii diplomatice în 1979, care prevede furnizarea de armament către Taiwan pentru menținerea unei capacități de autoapărare. În decembrie anul trecut, administrația Trump a anunțat un pachet de vânzări de armament de 11 miliarde de dolari (aprox. 49 miliarde lei), descris ca cel mai mare de până atunci, decizie care a provocat o reacție dură din partea Chinei. Pe acest fundal, Trump a indicat anterior că vânzările de armament către Taiwan ar putea fi „un instrument de negociere foarte valoros” în relația cu Beijingul, ceea ce, potrivit materialului, a alimentat îndoieli privind angajamentele de securitate ale Washingtonului față de aliații săi din Asia. În paralel, intensificarea activităților militare chineze în Strâmtoarea Taiwan a amplificat temerile privind o posibilă escaladare regională. Ce ar urma să fie pe masă la summit, dacă are loc Trump a anunțat că îl va primi pe Xi Jinping la Casa Albă pe 24 septembrie și că va organiza un dineu oficial, însă guvernul chinez nu a confirmat oficial vizita, notează materialul. Dincolo de dosarul Taiwan, sursele citate indică o agendă cu componente economice și de securitate: un posibil acord de reducere a tarifelor vamale pentru bunuri în valoare de 30 de miliarde de dolari de fiecare parte (aprox. 135 miliarde lei de fiecare parte); presiuni ale Washingtonului asupra Beijingului în contextul conflictului SUA–Iran, având în vedere rolul Chinei ca partener economic cheie al Teheranului; un posibil cadru de dialog privind siguranța inteligenței artificiale. Potrivit uneia dintre sursele Kyodo, China ar fi adoptat „o atitudine cooperantă” și nu ar bloca dialogul cu SUA, în pofida tensiunilor. Semnal separat: Trump deschide ușa producătorilor auto chinezi în SUA În același timp, Trump a declarat într-un interviu pentru Fox News, consemnat de Reuters, că nu s-ar opune ca producătorii auto chinezi să construiască mașini în Statele Unite, cu condiția să angajeze forță de muncă locală, și a spus că nu vrea ca aceștia să producă în Mexic pentru a exporta ulterior în SUA. Rămâne însă neclar, din informațiile disponibile, dacă această deschidere pe zona industrială poate avansa în lipsa unui summit funcțional, în condițiile în care Beijingul leagă explicit întâlnirea de deciziile Washingtonului privind vânzările de armament către Taiwan. [...]
China își pregătește președinția BRICS din 2027 cu un pachet de inițiative axate pe tehnologie și industrie , după ce președintele Xi Jinping a încheiat o vizită de două zile în India propunând cinci direcții de cooperare pentru „BRICS extins”, potrivit Global Times . Miza, în lectura experților citați, este ca statele din „Sudul Global” să nu rămână în urmă în competiția pentru inteligență artificială și noua revoluție industrială. Cele cinci inițiative prezentate la summitul BRICS de la New Delhi vizează: inteligența artificială, facilitarea comerțului și investițiilor, industria digitală, producția inteligentă și dezvoltarea de talente. Propunerile vin în contextul în care summitul a marcat 20 de ani de la înființarea BRICS și a setat cadrul pentru președinția Chinei de anul viitor, conform aceleiași surse. De ce contează: BRICS își mută centrul de greutate spre „noua economie” Xu Feibiao, cercetător la China Institutes of Contemporary International Relations și director al BRICS and G20 Research Center, a spus că inițiativele formează un sistem „strâns legat” menit să evite decalajele tehnologice pentru țările din Sudul Global. În evaluarea sa, rămânerea în urmă la tehnologii emergente ar face dificilă inclusiv susținerea dezvoltării durabile. În același registru, Xu a descris pachetul drept un cadru de guvernanță și sprijin reciproc care leagă între ele formarea de competențe, tehnologia, industria și comerțul, cu accent pe caracterul incluziv al cooperării. Ce a transmis Xi la summit: cooperare practică și „incubatoare de inovație” În a doua zi a summitului, Xi a susținut că „BRICS extins” trebuie să aibă impact mai mare și să pună o bază solidă pentru cooperare practică, potrivit agenției Xinhua, citată de Global Times. Tot atunci, Xi a indicat ca direcții construirea de „incubatoare de inovație”, modernizarea industriilor tradiționale, dezvoltarea industriilor emergente și planificarea unor industrii viitoare, astfel încât tehnologiile emergente să susțină prosperitatea comună. Pe fond, experții citați consideră că inițiativele de duminică aduc conținut aplicat, în timp ce mesajele din ziua precedentă au oferit cadrul mai larg pentru următorul „deceniu de aur” al grupului, conturând și direcția președinției Chinei în 2027. Context: peste 50 de rezultate ale summitului și semnal pentru relația China–India Summitul de la New Delhi a produs „peste 50 de rezultate”, potrivit Times of India, citat de Global Times, pe patru piloni prioritari: reziliență, inovație, cooperare și sustenabilitate. Printre acestea se numără Strategy for BRICS Economic Partnership 2030 și o inițiativă numită BRICS Invoice Discounting Mechanism. Global Times notează și dimensiunea bilaterală: aceasta a fost prima vizită a lui Xi în India după șapte ani, iar în relatarea publicației mai mulți interlocutori indieni au indicat interes pentru o cooperare mai strânsă cu China, inclusiv în perspectiva summitului de anul viitor găzduit de China. [...]
Declarațiile lui Donald Trump despre reunificarea Irlandei riscă să complice relația SUA–Regatul Unit și să reaprindă dezbaterea constituțională , într-un moment în care Londra insistă că nu există sprijin suficient pentru un referendum, potrivit Antena 3 . Președintele SUA a reiterat duminică sprijinul pentru unificarea Irlandei de Nord cu Republica Irlanda, afirmând că „unul dintre cele mai firești lucruri” ar fi „să le unim”. Declarațiile vin în pofida opoziției premierului britanic Andy Burnham, iar Antena 3 notează că informațiile sunt relatate de The Guardian. De ce contează politic: presiune pe Londra și pe echilibrul din Acordul din Vinerea Mare Potrivit articolului, poziționarea lui Trump „subminează tradiția neutralității Casei Albe” privind statutul constituțional al Irlandei de Nord și a generat reacții la Londra. Downing Street a transmis că Burnham consideră în continuare că „nu există sprijinul necesar pentru unificare” care să declanșeze un referendum, mecanism prevăzut în Acordul din Vinerea Mare (1998) . În urmă cu două săptămâni, Burnham ar fi spus că un referendum „este exclus”. În paralel, liderii Plaid Cymru, Partidului Național Scoțian și Sinn Féin urmează să se întâlnească luni la Cardiff pentru a discuta consolidarea cooperării în direcția schimbării constituționale. Reacții divergente: naționaliștii salută, unioniștii resping Naționaliștii irlandezi au salutat remarcile lui Trump, în timp ce Partidul Conservator și unioniștii nord-irlandezi le-au condamnat. Trump a spus că a fost surprins de amploarea reacțiilor și a susținut că a primit „atât de mult sprijin” pentru comentariile sale. Angela Rayner, secretarul pentru comunități din Regatul Unit, a minimalizat declarațiile, afirmând pentru Sky News: „Donald Trump este Donald Trump, iar președintele își va spune părerea așa cum o vede. Guvernul a fost serios în ceea ce privește acordul din Vinerea Mare și va continua pe această cale.” De cealaltă parte, Gerry Adams, fost lider Sinn Féin, a spus că declarațiile lui Trump ar reflecta „sentimentul larg nord-american” față de unitatea irlandeză și a criticat guvernele irlandeze succesive pentru lipsa de planificare a reunificării. Unioniștii au respins însă ideea: Ian Paisley Jr., fost deputat al Partidului Unionist Democrat, a declarat că „realitatea politică, culturală și economică” este că Irlanda de Nord și populația sa „sunt britanici și doresc să rămână așa”. Componenta economică: Trump promite eliminarea tarifului la whiskey-ul irlandez În timpul vizitei, Trump a anunțat că va reduce tarifele la whiskey-ul irlandez, spunând că va elimina taxele vamale după ce ar fi fost solicitat în mod repetat să facă acest lucru. Articolul precizează că exista o taxă vamală de 15% pentru whiskey-ul irlandez, introdusă în cadrul măsurilor Casei Albe împotriva importurilor din UE, care a dezavantajat produsul față de concurenți precum whiskey-ul scoțian și cel din Irlanda de Nord, care nu au taxe vamale. Ce urmează Pe termen scurt, miza este politică: declarațiile președintelui SUA alimentează o temă sensibilă în Regatul Unit și Irlanda, în timp ce guvernul britanic își menține poziția că nu sunt îndeplinite condițiile pentru un referendum. În același timp, promisiunea privind tarifele la whiskey-ul irlandez introduce o dimensiune comercială care poate influența discuțiile dintre SUA, UE și actorii regionali menționați în articol. [...]
