Știri
Știri din categoria Externe
Prăbușirea unui B-52 după decolare ridică semne de întrebare despre siguranța operațională a flotei americane de bombardiere strategice, un tip de aeronavă aflat în serviciu de zeci de ani și folosit inclusiv în misiuni recente, potrivit Digi24.
Un bombardier greu B-52 Stratofortress al Forțelor Aeriene ale SUA s-a prăbușit luni, la scurt timp după decolare, pe aerodromul Edwards din California. Baza aeriană Edwards a transmis pe Facebook că incidentul a avut loc la ora 11:20 (ora locală), iar echipele de salvare au intervenit imediat, operațiunea fiind în desfășurare.
Deocamdată, nu au fost disponibile informații despre eventuale victime, iar un purtător de cuvânt al bazei a refuzat să ofere detalii suplimentare, notează AFP, citată de Agerpres.
Imagini filmate dintr-un elicopter au surprins o zonă arsă în apropierea bazei, situată la aproximativ 95 de kilometri nord de Los Angeles, într-o regiune deșertică. Un jurnalist aflat la bordul elicopterului a raportat un „nor masiv” de fum negru care se ridica după accident, iar în zonă au fost mobilizate mai multe vehicule de salvare.
B-52 este în serviciul US Air Force încă din anii 1950 și are o rază lungă de acțiune care poate ajunge la 14.160 de kilometri, fiind capabil să transporte armament nuclear. Statele Unite au folosit acest model în conflictele din Vietnam, din Golf, în Irak și în Afganistan și, mai recent, în Iran.
În lipsa unor informații oficiale despre cauzele prăbușirii, rămâne de urmărit dacă incidentul va duce la investigații și eventuale măsuri operaționale privind utilizarea acestui tip de bombardier.
Recomandate
Prăbușirea unui bombardier strategic Tu-22M3 în Siberia ridică noi semne de întrebare despre disponibilitatea flotei ruse de aviație cu rază lungă , într-un context în care aceeași categorie de aeronave a fost deja afectată de atacuri cu drone asupra bazelor militare, potrivit HotNews . Ministerul rus al Apărării a anunțat că un bombardier strategic Tupolev Tu-22M3 s-a prăbușit luni, în timpul unui zbor de antrenament, în regiunea Irkuțk din Siberia. Conform instituției, echipajul a reușit să se catapulteze și a supraviețuit incidentului. Pe rețelele sociale au apărut imagini neverificate care arată un avion coborând rapid într-o zonă împădurită de pe malurile râului Angara, urmat de o coloană mare de fum. În material este indicată și o postare a NEXTA pe platforma X, datată 15 iunie 2026, însă autenticitatea imaginilor nu este confirmată. Context: presiune pe aviația strategică, după atacurile cu drone HotNews amintește că anul trecut Ucraina a atacat cu drone mai multe baze militare rusești unde erau staționate bombardiere strategice. În acest context, generalul-maior german Christian Freuding, care coordonează ajutorul militar german pentru Ucraina, a declarat într-un podcast pe YouTube că „mai mult de o duzină de avioane” ar fi fost avariate, inclusiv bombardiere Tu-95 și Tu-22, precum și aeronave de supraveghere A-50. Potrivit evaluării citate, aproximativ 10% din flota rusă de bombardiere cu rază lungă de acțiune ar fi fost avariată. Această estimare este prezentată ca fiind apropiată de evaluări ale unor surse americane, care ar fi indicat că în atacul cu drone au fost lovite până la 20 de avioane militare rusești, dintre care circa jumătate ar fi fost distruse. În același timp, HotNews notează că aceste estimări contrazic cifra avansată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski , care a vorbit despre circa 40 de avioane lovite. [...]
Revenirea prețurilor la energie după armistițiul SUA–Iran va fi lentă , din cauza timpului necesar refacerii aprovizionării și a daunelor „semnificative” aduse infrastructurii din Golf, avertizează șefa FMI, Kristalina Georgieva , într-o postare pe blogul instituției, citată de Economica . Mesajul are relevanță directă pentru companii și guverne: chiar dacă riscul geopolitic scade, costurile cu energia pot rămâne ridicate o perioadă, cu efecte în lanț asupra inflației și condițiilor financiare. Acordul convenit duminică între Iran și Statele Unite pune capăt unui conflict de aproape patru luni care a paralizat Strâmtoarea Ormuz , rută-cheie pentru transportul maritim de hidrocarburi. Georgieva spune că „anunțul de duminică privind un armistițiu este binevenit”, dar subliniază că normalizarea pieței nu este imediată, deoarece refacerea fluxurilor de aprovizionare durează. Ce semnal transmite FMI despre riscurile macro În evaluarea șefei FMI, economia globală „pare să reziste” după mai bine de trei luni de război în Orientul Mijlociu, deși șocul a afectat prețurile mărfurilor, inflația și așteptările inflaționiste, precum și condițiile financiare. Totuși, ea notează că aceste efecte nu au ajuns, deocamdată, „în moduri care să semnaleze o încetinire globală”. FMI urmează să publice pe 8 iulie o actualizare a raportului World Economic Outlook (WEO), cu previziuni de creștere și inflație. În aprilie, instituția prezentase trei scenarii pentru 2026–2027, iar scenariul „negativ” includea o încetinire a creșterii globale la 2,5% în 2026 și o inflație generală de 5,4%. De ce contează pentru piețe și guverne Potrivit informațiilor citate, Georgieva declarase luna trecută că scenariul negativ era deja în desfășurare, însă comentariile recente sugerează că FMI ar putea reveni la scenariul de referință, care presupunea un război de scurtă durată în Iran și o creștere globală de 3,1% în 2026. Cu alte cuvinte, armistițiul poate reduce o parte din presiunea asupra perspectivelor, dar nu elimină rapid efectele asupra energiei. Pe partea de sprijin financiar, Georgieva afirmă că FMI este pregătit să ajute țările membre, însă până acum majoritatea guvernelor au cerut mai degrabă îndrumări de politici publice decât finanțare de tip „salvare” în numerar. [...]
Lipsa unanimității blochează sancțiunile UE împotriva ministrului israelian pentru securitate națională, Itamar Ben-Gvir , iar impasul arată cât de greu poate Uniunea să transforme reacțiile politice în măsuri comune de reglementare externă, potrivit Mediafax . Șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a declarat luni că miniștrii de externe ai statelor membre nu au reușit să ajungă la un consens pentru aprobarea sancțiunilor. În discuții, mai multe țări au propus includerea lui Ben-Gvir pe lista de sancțiuni, însă decizia a fost blocată de lipsa unanimității, notează Reuters, citată de publicație. Ce a declanșat discuțiile Dezbaterile din UE au fost alimentate de reacții internaționale critice după publicarea unui videoclip în care ministrul ar fi ironizat activiști care încercau să livreze ajutoare umanitare în Gaza. Măsuri luate deja la nivel național în Europa În paralel cu lipsa unei decizii la nivelul UE, unele state europene au acționat individual în ultimele luni: Franța a decis interdicția de intrare pe teritoriul său pentru Itamar Ben-Gvir; Italia : procurori italieni au deschis o anchetă în legătură cu acesta. În absența unui acord comun, astfel de inițiative naționale rămân, deocamdată, principalele instrumente folosite de unele capitale europene pentru a limita accesul sau a investiga oficiali străini, în timp ce UE, ca bloc, nu poate avansa fără unanimitate. [...]
Rusia permite temporar carburanți mai poluanți pentru a ține piața alimentată , după ce atacurile ucrainene asupra rafinăriilor au redus producția și au alimentat riscul de penurie, potrivit Antena 3 . Măsura, relatată de cotidianul Kommersant și preluată de Reuters , vizează anumite companii de rafinare, cărora li se permite să producă și să vândă pe piața internă benzină și motorină care respectă standarde de mediu mai scăzute. Contextul este deteriorarea aprovizionării cu carburanți pe fondul intensificării atacurilor cu drone asupra infrastructurii energetice rusești. În ultimele luni, numărul atacurilor ucrainene cu drone asupra rafinăriilor rusești s-a dublat, ceea ce a dus la opriri totale sau parțiale ale procesării petrolului și la scăderea producției de benzină, motorină și combustibil pentru avioane, conform datelor oficiale și calculelor Reuters. Ce se schimbă în standardele de calitate Conform standardelor relaxate, benzina poate conține până la 150 de părți per milion (ppm) de sulf, de aproximativ 15 ori peste maximul permis în Europa, China și India. De asemenea, este permisă o cantitate mai mare de hidrocarburi aromatice, compuși toxici asociați cu probleme de sănătate. Potrivit unei surse citate de Kommersant, autoritățile ruse au încercat încă din toamna anului trecut să prevină penurii viitoare prin această relaxare pentru anumite rafinării, iar măsura a fost prelungită până la 1 mai anul curent. Semnale de penurie: restricții și cozi la benzinării În paralel, întreruperi în aprovizionarea cu combustibil au fost raportate în aproximativ 12 regiuni rusești, pe baza datelor compilate de Reuters din mass-media și rețele sociale. În regiunea Udmurtia (la est de Moscova), autoritățile au anunțat că, din 12 iunie, se aplică limite temporare la cantitățile de benzină AI-92 și AI-95 care pot fi cumpărate la benzinăriile operate de Tatneft. Totodată, au fost semnalate cozi lungi la o benzinărie din Sevastopol, în Crimeea. „Cum se poate rezolva? Cum? Numai dacă operațiunea militară specială se termină”, a spus Alyona, care și-a dat doar prenumele. Din perspectiva pieței, decizia indică o prioritate de reglementare: menținerea fluxului de carburanți pentru consumul intern, chiar cu costul unei calități mai slabe a combustibililor, pe fondul presiunilor operaționale generate de război. [...]
Folosirea repetată a aeroportului din Chișinău de către Zelenski indică o posibilă recalibrare a rutelor logistice pentru deplasările externe ale conducerii ucrainene , pe fondul unor tensiuni politice între Kiev și Varșovia, potrivit Digi24 . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , urmează să plece la summitul G7 din Franța de pe aeroportul din Chișinău, pentru a doua oară în ultimele două săptămâni când folosește această rută pentru deplasări internaționale. Informația este relatată de portalul NewsMaker.md, care citează publicația ucraineană Evropeiska pravda. Detaliile despre zbor apar pe platforma de monitorizare aeronautică AirNavRadar, potrivit Agerpres. Conform datelor disponibile, aeronava cu care Zelenski și delegația ucraineană se deplasează la reuniunea G7 ar urma să decoleze în seara zilei de 15 iunie de la Chișinău, cu destinația Geneva, Elveția, cel mai apropiat aeroport internațional major de Evian, localitatea franceză unde are loc summitul. De ce contează: semnal despre schimbarea punctului de plecare În ultimii trei ani, principalul punct de plecare pentru deplasările externe ale președintelui ucrainean a fost aeroportul din Rzeszow (Polonia), iar aeronava a fost frecvent în mentenanță la Cracovia, unde există infrastructură tehnică mai dezvoltată. Între ultimele deplasări, avionul s-a aflat la Cracovia și a ajuns la Chișinău în după-amiaza zilei de 15 iunie. Săptămâna trecută au apărut speculații privind o posibilă schimbare a bazei permanente a aeronavei lui Zelenski, după ce acesta a zburat pentru prima dată în Marea Britanie plecând din Chișinău, în locul aeroporturilor din Polonia. Contextul politic și poziția Kievului Pe fondul tensiunilor dintre Varșovia și Kiev, legate de numirea unei unități a forțelor de apărare ucrainene în onoarea Armatei Insurgente Ucrainene (UPA), au apărut presupuneri că schimbarea aeroportului ar putea avea o motivație politică. Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a respins însă ideea unei legături politice între aceste tensiuni și decizia privind utilizarea aeroportului din Chișinău, notează NewsMaker. [...]
Ungaria a introdus o limită de 8 ani pentru funcția de premier, o schimbare constituțională care poate rescrie regulile de stabilitate politică și, implicit, de predictibilitate pentru mediul de afaceri , potrivit Stirile Pro TV . Amendamentul a fost adoptat luni de Parlamentul de la Budapesta, dominat de partidul Tisza al premierului pro-european Peter Magyar. Noua regulă prevede că nimeni nu poate fi ales prim-ministru dacă a ocupat deja funcția timp de cel puțin opt ani, inclusiv în mandate neconsecutive, în perioada de după 2 mai 1990. Textul are efect retroactiv, ceea ce, conform materialului, împiedică revenirea la putere a fostului premier Viktor Orbán (informație atribuită agenției EFE). Ce schimbă amendamentul și de ce contează Limitarea introduce un plafon de durată pentru cea mai importantă funcție executivă din Ungaria, cu aplicare raportată la întreaga perioadă post-comunistă. Din perspectivă de reglementare, măsura poate reduce riscul de „captură” instituțională prin mandate foarte lungi, dar ridică și întrebări legate de folosirea regulilor constituționale în competiția politică, tocmai prin componenta retroactivă invocată în dezbatere. Miza politică: Orbán, Fidesz și răspunsul Tisza Fidesz a criticat caracterul retroactiv al amendamentului și a susținut că acesta ar fi fost făcut „cu dedicație” împotriva lui Orbán. Conform datelor din articol, Viktor Orbán a avut cinci mandate de prim-ministru (1998–2002 și 2010–2026) și a condus guvernul timp de 20 de ani. De cealaltă parte, Tisza susține că textul „nu este retroactiv”, argumentând că nu impune obligații pentru trecut, ci se aplică pentru viitor și ar urma să limiteze și mandatele viitoare, inclusiv pe cele ale actualului premier, Peter Magyar. Pachet mai larg de schimbări: desființarea SZVH În aceeași ședință, Parlamentul a adoptat și un act normativ de desființare a Oficiului pentru Apărarea Suveranității Naționale (SZVH), un organism creat de Viktor Orbán pentru a investiga presupuse ingerințe interne și externe, în special finanțări din străinătate ale ONG-urilor. Închiderea acestui organism fusese cerută și de Comisia Europeană , potrivit articolului. Totodată, Peter Magyar ar pregăti și alte măsuri controversate, inclusiv o revizuire legislativă care ar permite demiterea președintelui Tamas Sulyok, aliat al lui Orbán. [...]
