Știri
Știri din categoria Externe
Noi runde de negocieri de pace Ucraina-SUA-Rusia sunt programate la Abu Dhabi, miercuri și joi, potrivit Știrile PRO TV, într-un moment în care Ucraina se confruntă din nou cu atacuri asupra infrastructurii energetice și cu pene de curent în peste 160 de localități, inclusiv în Harkov și Sumî. Contextul de securitate și presiunea asupra populației, pe fondul temperaturilor foarte scăzute, ridică miza discuțiilor care ar urma să aducă la aceeași masă Kievul, Washingtonul și Moscova.
Kremlinul a anunțat calendarul noilor runde de la Abu Dhabi, iar președintele american Donald Trump s-a declarat optimist în privința șanselor de a obține progrese. În același timp, Trump a descris relația dintre liderii Ucrainei și Rusiei ca fiind profund tensionată, sugerând că aceasta complică orice înțelegere politică.
Donald Trump, președintele SUA: „Am rezolvat opt (războaie) până acum... dar există o ură imensă între Zelenski și Putin.”
De partea ucraineană, Volodimir Zelenski a indicat că echipa sa continuă coordonarea cu partea americană, cu accent pe „garanțiile de securitate”, adică angajamente care să reducă riscul reluării agresiunii după un eventual acord. Zelenski a cerut ca Statele Unite să sprijine „decizii reale în favoarea păcii” și să mențină dialogul astfel încât atacurile rusești să nu deturneze procesul.
Negocierile de la Abu Dhabi se conturează, însă, pe fondul unor evoluții militare care complică orice compromis. Cea mai sensibilă temă rămâne teritoriul: Rusia ar pretinde cedarea întregii regiuni Donbas, inclusiv a zonelor aflate sub control ucrainean, notează sursa. În paralel, o analiză a Institutului pentru Studiul Războiului, citată de Știrile PRO TV, arată că trupele ruse și-au accelerat înaintarea de la începutul anului și controlează aproape întreaga regiune Luhansk și peste 80% din Donețk.
Pe teren, luptele și loviturile asupra zonelor locuite continuă chiar și în perioadele de „armistițiu parțial”, conform relatării. Știrile PRO TV menționează și un atac de duminică asupra unui autobuz cu mineri care se întorceau acasă, soldat cu 16 morți, în timp ce populația își leagă speranțele de discuțiile de pace anunțate la Abu Dhabi. În acest cadru, următoarele două zile de negocieri vor fi urmărite atent pentru semnale privind garanțiile de securitate și eventuale contururi ale unei înțelegeri asupra teritoriilor.
Recomandate
Armistițiul unilateral anunțat de Rusia a intrat în vigoare la miezul nopții de 8 mai și este programat să dureze până pe 10 mai , potrivit Meduza . Miza imediată este una operațională: Moscova condiționează încetarea focului de comportamentul Ucrainei și leagă explicit perioada de 9 Mai de amenințări cu escaladarea. Ministerul rus al Apărării a susținut anterior că, odată cu începerea armistițiului, trupele ruse vor opri luptele pe linia frontului și loviturile în adâncimea teritoriului ucrainean. În același timp, Moscova a cerut Kievului să urmeze „armistițiul anunțat”, însă în Ucraina nu a existat un răspuns la acest apel, notează publicația. Amenințări de „răspuns adecvat” și referire directă la 9 Mai Potrivit relatării, Ministerul rus al Apărării a avertizat că, dacă armistițiul este încălcat pe front sau dacă Ucraina încearcă să lovească teritorii rusești, forțele ruse vor da un „răspuns adecvat”. În plus, instituția a transmis că, în cazul unor încercări ale părții ucrainene de a perturba celebrarea zilei de 9 Mai la Moscova, armata rusă ar urma să lanseze „un atac masiv cu rachete asupra centrului Kievului”. Context: încercări paralele de „încetare a focului”, fără coordonare Rusia și Ucraina au anunțat pe 4 mai intenții de încetare temporară a focului, dar fără să își coordoneze deciziile. Ministerul rus al Apărării a spus că va declara armistițiu pentru două zile, 8 și 9 mai, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat, în replică, că Ucraina introduce un „regim de tăcere” mai devreme, de la miezul nopții de 6 mai. Meduza precizează că luptele nu s-au oprit, iar Ucraina a acuzat Rusia că a încălcat „regimul de tăcere”, deși Moscova nu promisese că îl va respecta (la fel cum nici Kievul nu promisese că va respecta armistițiul rusesc). Ce urmează Din informațiile disponibile în material, armistițiul este programat să rămână în vigoare până pe 10 mai, însă cadrul este unul fragil: încetarea focului nu a fost convenită bilateral, iar mesajele publice includ condiționări și amenințări explicite privind reacții militare. [...]
UE își pregătește o poziție comună pentru eventuale negocieri cu Rusia , pe fondul temerilor că procesul de pace condus de SUA lasă blocul comunitar în afara deciziilor, potrivit Mediafax . Președintele Consiliului European, António Costa , spune că există un „potențial” pentru discuții cu Vladimir Putin, dar recunoaște că, deocamdată, nu există semnale din partea Kremlinului că ar fi dispus la negocieri serioase. Costa afirmă că discută cu cei 27 de lideri naționali ai UE pentru a stabili „cum ne putem organiza cel mai bine” și ce ar fi necesar pentru a putea discuta eficient cu Rusia „când va veni momentul potrivit”. „Discut cu cei 27 de lideri naționali ai UE pentru a vedea cum ne putem organiza cel mai bine și pentru a identifica ce avem nevoie pentru a discuta eficient cu Rusia atunci când va veni momentul potrivit pentru asta”, a declarat Costa. Miza: UE vrea să evite marginalizarea în negocierile de pace Contextul este frustrarea tot mai mare în capitalele europene față de negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina conduse de președintele american Donald Trump, în condițiile în care mulți lideri europeni se tem că discuțiile SUA–Rusia–Ucraina au înregistrat puține progrese și au lăsat UE într-o poziție secundară. În același timp, politica de lungă durată a UE rămâne ca nicio discuție sau decizie privind Ucraina să nu fie luată fără implicarea Kievului. Costa spune că blocul european ar avea susținerea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski pentru a fi pregătit să contribuie la negocieri, informație atribuită de Mediafax publicației Financial Times . Fără semnale de la Kremlin și fără intenția de a „perturba” procesul SUA Costa a declarat că UE va „evita să perturbe procesul condus de președintele Trump” și a admis că nu există indicii că Putin ar fi dispus să discute cu un reprezentant al UE. „Da, există un potențial [de a negocia cu Putin]. Dar, deocamdată, nimeni nu a văzut vreun semn din partea Rusiei că ar dori cu adevărat să se angajeze în negocieri serioase”. Biroul lui Zelenski a confirmat discuția cu Costa. Un oficial ucrainean de rang înalt a cerut „mai multă coordonare la nivel european”, inclusiv posibilitatea ca „un lider” să poată discuta cu Rusia „în numele tuturor europenilor”, pentru a exercita „mai multă presiune” asupra Moscovei. Ce se întâmplă în paralel: relansarea canalului diplomatic SUA–Ucraina Zelenski a anunțat că Rustem Umerov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, a ajuns în SUA pentru întâlniri cu emisarii speciali ai lui Donald Trump, cu obiectivul de a relansa negocierile diplomatice, blocate în ultimele luni din cauza conflictului din Orientul Mijlociu. Ultima reuniune trilaterală SUA–Ucraina–Rusia a avut loc pe 18 februarie. Precedent european: tentativa Franței de a deschide un canal cu Moscova Cea mai recentă încercare europeană de apropiere de Rusia a avut loc în februarie, când consilierul francez pentru securitate națională Emmanuel Bonne și consilierul Bertrand Buchwalter au mers la Moscova pentru a transmite că Europa vrea un loc la masa negocierilor. Potrivit unor persoane informate despre discuții, Iuri Ușakov (consilierul lui Putin pentru politică externă) și Igor Kostiukov (șeful serviciului de informații militare) au respins propunerile franceze, dar ar fi indicat că Rusia ar putea fi deschisă unui mesaj „diferit” din partea Europei. [...]
Rusia pune presiune publică pe Armenia și avertizează asupra unor consecințe economice dacă Erevanul își accelerează apropierea de UE, după participarea lui Volodimir Zelenski la summitul găzduit în capitala armeană, potrivit Digi24 . Purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova, a spus că este „de neînțeles” faptul că Armenia l-a primit pe președintele ucrainean în cadrul summitului Comunității Politice Europene (CPE) de la Erevan, organizat la începutul săptămânii. Ea a criticat și declarația finală semnată de Armenia și UE după summitul UE–Armenia de marți, document care recunoaște aspirația Erevanului de a adera la Uniune și prevede aprofundarea cooperării economice și de securitate. În briefingul său săptămânal, Zaharova a acuzat conducerea armeană că i-a oferit lui Zelenski o „tribună” și a pus sub semnul întrebării poziționarea Erevanului. „Nimeni din actuala conducere a Armeniei nu l-a pus la punct pe Zelenski. Deci, de care parte a istoriei vă aflaţi?” Mesajul Moscovei: apropierea de UE ar împinge Armenia pe o „linie antirusească” Zaharova a avertizat că direcția asumată de autoritățile armene ar putea duce la o „migrare ireversibilă” a Erevanului către o poziționare antirusă, „cu toate consecințele politice și economice” pentru Armenia. Materialul nu detaliază ce măsuri concrete ar putea urma, dar semnalul este că relația economică și politică cu Rusia ar putea fi afectată dacă Armenia își consolidează parcursul european. Replica Erevanului: „Nu suntem un aliat al Rusiei” pe dosarul Ucraina Întrebat de jurnaliști despre primirea lui Zelenski, premierul armean Nikol Pașinian a răspuns că, „în ceea ce privește problema Ucrainei”, Armenia „nu este un aliat al Rusiei”. Contextul rămâne complicat: Rusia și Armenia sunt membre atât ale Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (alianță militară în care Armenia și-a înghețat participarea în 2024), cât și ale Uniunii Economice Eurasiatice. În plus, armata rusă are o bază militară în Armenia, iar AFP (citată de Agerpres) amintește că Vladimir Putin i-a transmis în aprilie lui Pașinian că aderarea la „blocuri rivale” este „pur și simplu imposibilă prin definiție”. [...]
Uniunea Europeană își menține prezența diplomatică la Kiev , în pofida solicitării Rusiei ca misiunile străine să-și evacueze personalul înainte de 9 mai, o decizie cu miză operațională și de securitate pentru funcționarea reprezentanțelor occidentale în Ucraina, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Anouar El Anouni, a declarat într-o conferință de presă că UE „nu își va schimba poziția sau prezența la Kiev”, descriind amenințările publice ale Rusiei privind atacuri asupra capitalei ucrainene drept parte a unor „tactici nechibzuite de escaladare”, conform RBC Ukraine . Oficialul a susținut că Rusia încearcă „în mod scandalos” să dea vina pe Ucraina pentru propriul „război de agresiune” și a amintit că atacurile rusești sunt o realitate zilnică la Kiev și în alte zone ale Ucrainei. El a mai spus că, în ultimii ani, Rusia a avariat mai multe misiuni diplomatice din Kiev, inclusiv delegația UE, în urma atacurilor. În același context, El Anouni a afirmat că, deși Ucraina ar fi cerut de mult timp încetarea focului și pacea, inclusiv printr-o propunere recentă a președintelui Volodîmîr Zelenski privind un armistițiu, Rusia „nu a arătat niciodată nicio intenție serioasă” de a opri războiul și ar continua escaladarea. Avertismentul Rusiei înainte de 9 mai Rusia a îndemnat miercuri ambasadele străine să asigure „evacuarea la timp” a personalului și a cetățenilor lor din Kiev înaintea unor „lovituri de represalii” considerate „inevitabile”, dacă Ucraina ar perturba evenimentele de Ziua Victoriei de la Moscova, notează AFP, preluată de Agerpres. Potrivit aceleiași surse, într-o notă transmisă corpului diplomatic, Ministerul rus de Externe a avertizat asupra „caracterului inevitabil” al unor astfel de lovituri și a cerut țărilor străine să „garanteze evacuarea la timp” a personalului misiunilor diplomatice și a cetățenilor din Kiev. [...]
Escaladarea din Strâmtoarea Ormuz pune din nou presiune pe riscul de securitate al transportului maritim , după ce președintele SUA, Donald Trump, a cerut Iranului să semneze „rapid” un acord și a amenințat cu represalii „violente” în urma unui atac asupra a trei nave americane aflate în tranzit, potrivit Agerpres . Trump a susținut că asupra distrugătoarelor americane au fost lansate rachete, însă acestea „au fost interceptate cu ușurință”, iar dronele care s-au apropiat au fost „carbonizate” în zbor. În mesajul publicat pe platforma sa, Truth Social , liderul de la Casa Albă a avertizat că SUA vor lovi „mult mai tare și mult mai violent” dacă Iranul nu semnează acordul „repede”. Lovituri americane asupra unor ținte militare iraniene Armata americană a anunțat joi că a „vizat instalații militare iraniene” după atacul asupra celor trei nave, care traversau Strâmtoarea Ormuz spre Golful Oman pe 7 mai. Comandamentul american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM) a transmis pe X că forțele SUA au interceptat atacuri iraniene „neprovocate” și au răspuns cu „lovituri defensive”, menționând că atacurile au implicat rachete, drone și ambarcațiuni mici. Potrivit CENTCOM, SUA au neutralizat amenințările și au lovit instalații militare iraniene considerate responsabile de atacuri, inclusiv: baze de lansare pentru rachete și drone; centre de comandă și control; baze de informații, supraveghere și recunoaștere. De ce contează pentru economie și companii Incidentul readuce în prim-plan riscul operațional în Strâmtoarea Ormuz, un punct de tranzit maritim cu importanță strategică. Pentru companii, o deteriorare a securității în zonă se poate traduce prin perturbări ale rutelor, costuri mai mari de asigurare și volatilitate crescută pe piețele de energie și transport, chiar dacă Agerpres nu oferă în această relatare estimări sau efecte cuantificate. [...]
Revenirea rapidă a tarifelor SUA–China la niveluri mai joase a readus comenzile americane pentru artificii chinezești, iar producători din „coridorul artificiilor” din Hunan și Jiangxi spun că vânzările pentru 4 iulie au crescut cu 15%–30% , pe fondul așteptărilor că vizita lui Donald Trump la Beijing, programată la mijlocul lui mai, va menține cel puțin temporar armistițiul comercial, potrivit Reuters . Pentru importatorii și organizatorii de evenimente din SUA, efectul imediat este unul operațional: livrările pentru 4 iulie sunt, în mare parte, deja făcute sau în tranzit, iar un producător intervievat de Reuters spune că nu anticipează întârzieri din cauza unei opriri temporare a producției pentru inspecții de siguranță, declanșate după o explozie mortală la o fabrică din zonă. Tarifele au blocat exporturile în 2025, apoi au împins comenzile în sus în 2026 Wilson Lam, manager pentru piața americană al Black Scorpion Fireworks din orașul Liling (sudul Chinei), spune că anul trecut producătorii au fost loviți de majorări de tarife de „peste 100 de puncte procentuale”, iar revenirea asupra acestor creșteri a dus la o relansare a comenzilor din SUA, cu un avans estimat la 15%–30% în acest an pentru brandul său. Reuters notează că, în mod obișnuit, fabricile expediază în aprilie comenzile destinate evenimentelor de 4 iulie, însă anul trecut multe livrări au fost puse „pe pauză” după ce tarifele SUA au urcat cu 145 de puncte procentuale, în urma taxelor anunțate de Trump de „Liberation Day”. Ulterior, după măsuri de retorsiune ale Chinei, Washingtonul a redus barierele „în câteva săptămâni”, iar artificiile livrate după Ziua Independenței au fost folosite la alte sărbători, inclusiv de Anul Nou, potrivit aceleiași surse. De ce contează: dependență comercială într-un sector dominat de China Miza economică rămâne semnificativă pentru ambele părți, într-o industrie în care China este furnizorul dominant. SUA absorb aproape 40% din exporturile de artificii ale Chinei, iar exporturile chinezești de artificii au reprezentat două treimi din vânzările globale anul trecut, deși valoarea totală a scăzut la 1,14 miliarde dolari (aprox. 5,2 miliarde lei), de la 1,16 miliarde dolari (aprox. 5,3 miliarde lei), conform datelor citate de Reuters de la Observatory of Economic Complexity. În același timp, articolul arată cum volatilitatea tarifară schimbă strategiile companiilor: Liu Fangguo, fondatorul Shengding Fireworks Factory din Pingxiang, spune că a decis să redirecționeze în mare parte exporturile departe de SUA pentru a evita „bătaia de cap” a tarifelor și că, deși afacerea și-a revenit treptat, impactul încă se simte. Vizita lui Trump la Beijing și riscul revenirii tensiunilor Vizita lui Trump la Beijing, programată la mijlocul lui mai, cu câteva săptămâni înainte de marcarea a 250 de ani de la independența SUA, este văzută de unii actori de business ca un posibil factor de stabilizare pe termen scurt. Eric Zheng, președintele American Chamber of Commerce din Shanghai , spune că membrii organizației sunt prudenți privind riscul ca relațiile bilaterale să se deterioreze din nou, dar mulți se așteaptă ca vizita să prelungească un „armistițiu” temporar în disputa comercială. „Dacă vă îndepărtați de China, va fi o pierdere pentru consumatorii americani”, a spus Zheng, adăugând că aceștia își doresc exporturi chinezești „bine făcute și accesibile”, de la artificii la îmbrăcăminte și încălțăminte. „Așa că lăsați-i să facă artificii.” [...]
