Știri
Știri din categoria Externe
Noi runde de negocieri de pace Ucraina-SUA-Rusia sunt programate la Abu Dhabi, miercuri și joi, potrivit Știrile PRO TV, într-un moment în care Ucraina se confruntă din nou cu atacuri asupra infrastructurii energetice și cu pene de curent în peste 160 de localități, inclusiv în Harkov și Sumî. Contextul de securitate și presiunea asupra populației, pe fondul temperaturilor foarte scăzute, ridică miza discuțiilor care ar urma să aducă la aceeași masă Kievul, Washingtonul și Moscova.
Kremlinul a anunțat calendarul noilor runde de la Abu Dhabi, iar președintele american Donald Trump s-a declarat optimist în privința șanselor de a obține progrese. În același timp, Trump a descris relația dintre liderii Ucrainei și Rusiei ca fiind profund tensionată, sugerând că aceasta complică orice înțelegere politică.
Donald Trump, președintele SUA: „Am rezolvat opt (războaie) până acum... dar există o ură imensă între Zelenski și Putin.”
De partea ucraineană, Volodimir Zelenski a indicat că echipa sa continuă coordonarea cu partea americană, cu accent pe „garanțiile de securitate”, adică angajamente care să reducă riscul reluării agresiunii după un eventual acord. Zelenski a cerut ca Statele Unite să sprijine „decizii reale în favoarea păcii” și să mențină dialogul astfel încât atacurile rusești să nu deturneze procesul.
Negocierile de la Abu Dhabi se conturează, însă, pe fondul unor evoluții militare care complică orice compromis. Cea mai sensibilă temă rămâne teritoriul: Rusia ar pretinde cedarea întregii regiuni Donbas, inclusiv a zonelor aflate sub control ucrainean, notează sursa. În paralel, o analiză a Institutului pentru Studiul Războiului, citată de Știrile PRO TV, arată că trupele ruse și-au accelerat înaintarea de la începutul anului și controlează aproape întreaga regiune Luhansk și peste 80% din Donețk.
Pe teren, luptele și loviturile asupra zonelor locuite continuă chiar și în perioadele de „armistițiu parțial”, conform relatării. Știrile PRO TV menționează și un atac de duminică asupra unui autobuz cu mineri care se întorceau acasă, soldat cu 16 morți, în timp ce populația își leagă speranțele de discuțiile de pace anunțate la Abu Dhabi. În acest cadru, următoarele două zile de negocieri vor fi urmărite atent pentru semnale privind garanțiile de securitate și eventuale contururi ale unei înțelegeri asupra teritoriilor.
Recomandate
Negociatorii Ucrainei și ai SUA au reluat sâmbătă, în Florida, discuțiile despre încheierea războiului , iar întâlnirile vor continua duminică, potrivit Reuters . Runda are loc în contextul eforturilor mediate de Washington pentru a avansa către un acord de pace în conflictul început odată cu invazia pe scară largă a Rusiei în februarie 2022. La discuțiile de sâmbătă nu au participat reprezentanți ruși. Șeful delegației ucrainene, Rustem Umerov, a transmis pe rețeaua X că echipele au continuat să abordeze „problemele-cheie” și pașii următori din procesul de negociere, cu accent pe „alinierea abordărilor” pentru a obține rezultate practice. Casa Albă a descris întâlnirea drept „constructivă”, precizând că discuțiile s-au concentrat pe reducerea diferențelor și pe soluționarea punctelor rămase, pentru a se ajunge mai aproape de un acord de pace cuprinzător. Potrivit Reuters, echipa americană este condusă de emisarul special Steve Witkoff și de Jared Kushner, ginerele președintelui Donald Trump. „Este important pentru noi toți în lume ca diplomația să continue și să încercăm să punem capăt acestui război.... Nimeni nu vrea acest război”, a spus președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski, în mesajul său video de seară. Zelenski a mai afirmat că miza principală este evaluarea disponibilității Rusiei de a avansa către o încheiere reală a războiului și dacă este pregătită să o facă „cinstit și decent”. El a declarat, de asemenea, că vor urma discuții duminică, iar vineri le-a spus jurnaliștilor că grupurile de lucru americano-ucrainene vor aborda documente bilaterale și vor discuta un acord amplu privind dronele. Reuters mai notează că Ucraina lucrează, în paralel, la finalizarea unor acorduri cu opt țări din Orientul Mijlociu, pentru a valorifica experiența acumulată în apărarea împotriva atacurilor cu drone rusești, pe fondul escaladării războiului SUA-Israel cu Iran, potrivit unei surse familiarizate cu subiectul. În planul negocierilor cu Rusia, disputa majoră rămâne teritoriul: Moscova cere ca Ucraina să cedeze integral Donbasul, inclusiv zone pe care forțele ruse nu le-au ocupat, cerere respinsă de Kiev. [...]
Rusia nu va participa la negocierile Ucraina-SUA programate pe 21 martie , potrivit Știrile ProTV , care citează declarațiile purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Discuțiile sunt programate sâmbătă, 21 martie, în Statele Unite. Peskov a spus că întâlnirea va fi una bilaterală, între delegațiile ucraineană și americană, iar Moscova nu va fi parte a acestei runde. Totuși, oficialul rus susține că formatul trilateral ar putea fi reluat „în viitorul apropiat”, deși, în acest moment, nu există o locație stabilită pentru astfel de discuții. „Această pauză în negocierile privind Ucraina este temporară. Sperăm că este temporară. Mă refer la continuarea formatului trilateral. Sperăm că în viitorul apropiat vom putea relua aceste negocieri”, a spus el, citat de Ukrainska Pravda. În același context, Știrile ProTV notează că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat joi că o reuniune a echipei de negociatori ucrainene privind încetarea războiului ruso-ucrainean va avea loc în SUA pe 21 martie. Peskov a mai afirmat că pauza din negocierile Ucraina-SUA-Rusia s-ar putea încheia după sincronizarea agendelor, „în primul rând” a celei americane, în timp ce în spațiul public au apărut și speculații potrivit cărora președintele SUA, Donald Trump, și-ar fi mutat atenția către Iran. [...]
La trei săptămâni de la debutul războiului SUA-Israel împotriva Iranului, conflictul a intrat într-o fază confuză , potrivit Digi24 , care citează BBC. În timp ce președintele american Donald Trump a susținut public că războiul este „practic încheiat”, pe teren continuă bombardamentele și atacurile cu rachete ale SUA și Israelului asupra țintelor iraniene, iar noi forțe terestre americane se îndreaptă spre regiune. Un punct central al tensiunilor rămâne Strâmtoarea Ormuz , coridor maritim prin care trece aproximativ 20% din exporturile mondiale de petrol. Deși Trump a descris „deschiderea” strâmtorii drept o „manevră militară simplă”, în prezent tranzitul ar fi permis doar navelor aprobate de Iran, în timp ce atacurile cu drone și rachete continuă în regiune, inclusiv asupra bazei comune SUA–Marea Britanie din Diego Garcia. Într-o postare de sâmbătă seara pe Truth Social, Trump a amenințat cu escaladarea, avertizând că, dacă Iranul nu „deschide complet, fără amenințări” Strâmtoarea Ormuz în 48 de ore, armata SUA va începe să vizeze centralele electrice iraniene, „începând cu cea mai mare”. Cu o zi înainte, el publicase o listă de obiective militare, prezentată drept cea mai detaliată de la începutul războiului, care include slăbirea sau distrugerea armatei iraniene, a infrastructurii de apărare și a programului de arme nucleare, precum și protejarea aliaților SUA din regiune. „Vorbim despre trupe pe teren. Vorbim despre acest tip de operațiune de lungă durată”, a declarat Chip Roy, congresman republican din Texas. „Au de oferit mult mai multe informații și de dat mult mai multe explicații cu privire la modul în care vom finanța acest demers și care este misiunea de îndeplinit.” În paralel, relatează Digi24, mass-media americană a informat că o unitate expediționară a Marinei SUA, cu aproximativ 2.500 de militari și nave/aeronave de sprijin, a fost trimisă din Japonia spre Orientul Mijlociu, urmând să ajungă în zilele următoare. O altă forță de dimensiuni similare ar fi plecat recent din California, cu sosire așteptată la mijlocul lunii aprilie. În acest context, analiști militari au sugerat posibilitatea ca SUA să urmărească ocuparea insulei Kharg, care găzduiește principalul terminal de export de petrol al Iranului, o mișcare care „ar putea, în teorie, să întrerupă livrările de petrol ale țării” și să reducă veniturile Teheranului. Miza economică și energetică a scenariului Kharg este majoră, iar reacțiile potențiale indică riscuri de extindere regională. Presa de stat iraniană a transmis că un atac asupra insulei ar determina Iranul să provoace „instabilitate” în Marea Roșie și să „incendieze” instalațiile energetice din regiune, ceea ce ar amplifica vulnerabilitățile pe rutele maritime și în infrastructura energetică. Dincolo de retorica publică, consemnează Digi24, administrația Trump s-ar pregăti să ceară Congresului o finanțare de urgență de 200 de miliarde de dolari pentru operațiunea militară, semnal care ar indica o posibilă campanie mai lungă și mai costisitoare. În ansamblu, articolul descrie un moment de cotitură în conflict, dar cu o direcție încă incertă, pe fondul „ceții războiului” și al mesajelor contradictorii. Mesajele publice ale lui Trump indică simultan „finalul” războiului și amenințări de escaladare (inclusiv țintirea centralelor electrice). Strâmtoarea Ormuz rămâne un punct critic pentru piața petrolului, iar controlul tranzitului are implicații globale. Trimiterea de forțe terestre americane alimentează ipoteza unei operațiuni asupra insulei Kharg, cu impact direct asupra exporturilor iraniene de petrol. Iranul avertizează că o astfel de escaladare ar putea extinde tensiunile spre Marea Roșie și infrastructura energetică regională. În Congresul SUA apar cereri de explicații privind misiunea și finanțarea, pe fondul discuțiilor despre o alocare de urgență de 200 de miliarde de dolari. [...]
Administrația Trump a început să planifice posibile discuții de pace cu Iranul , deși se așteaptă ca luptele să mai continue câteva săptămâni, relatează Mediafax , care citează Axios. Potrivit informațiilor prezentate, mesajele sunt transmise indirect, prin intermediul unor state precum Egiptul și Qatarul. În paralel, administrația americană ar pregăti cadrul pentru eventuale discuții, în condițiile în care conflictul nu ar fi aproape de o oprire imediată. Iranul ar fi deschis negocierilor, însă condiționează intrarea într-un proces de pace de un armistițiu, garanții împotriva unor atacuri viitoare și compensații. Președintele Donald Trump respinge, în acest moment, aceste cerințe, conform sursei citate. „Iranul este deschis discuțiilor, dar dorește un armistițiu, garanții împotriva viitoarelor atacuri și compensații – cerințe pe care Trump le respinge în prezent.” Pe fond, Washingtonul ar urmări un set de condiții stricte, inclusiv „zero îmbogățire a uraniului” și reducerea capacităților de rachete ale Iranului, deși Teheranul a respins în trecut termeni similari. Mediafax mai notează că un eventual acord ar necesita probabil și redeschiderea Strâmtorii Ormuz, limitarea programelor nucleare și de rachete ale Iranului, precum și încetarea sprijinului pentru grupurile regionale, elemente cu impact direct asupra securității regionale și a fluxurilor energetice. [...]
Donald Trump a dat Iranului un ultimatum de 48 de ore pentru Strâmtoarea Hormuz , potrivit Al Jazeera , amenințând că SUA vor lovi centrale electrice iraniene dacă „libertatea de navigație” nu este restabilită complet. Declarația vine pe fondul continuării, pentru a patra săptămână, a războiului SUA-Israel împotriva Iranului și al presiunilor interne asupra Casei Albe, în contextul scumpirii petrolului și al scăderilor bursiere. Trump a transmis mesajul sâmbătă seară pe platforma Truth Social, la ora 23:44 GMT (01:44, ora României, duminică), fără să indice ce centrală consideră „cea mai mare”. În postare, președintele SUA a condiționat explicit acțiunea militară de redeschiderea strâmtorii „fără amenințări” în termenul stabilit. „Dacă Iranul nu DESCHIDE COMPLET, FĂRĂ AMENINȚARE, Strâmtoarea Hormuz, în 48 DE ORE din acest moment exact, Statele Unite ale Americii vor lovi și vor distruge diversele lor CENTRALE ELECTRICE, ÎNCEPÂND CU CEA MAI MARE PRIMA”, a scris Trump. Teheranul a reacționat afirmând că va viza infrastructura energetică americană din regiune dacă infrastructura iraniană de combustibili și energie va fi atacată. Potrivit articolului, armata iraniană a avertizat că „toată infrastructura energetică” a SUA din zonă ar deveni țintă în acest scenariu. Escaladarea retorică are loc la o zi după ce Trump sugerase public că ar putea „reduce” operațiunile militare declanșate împreună cu premierul israelian Benjamin Netanyahu pe 28 februarie, în timp ce SUA și Iranul se aflau în negocieri nucleare. Într-o postare de vineri, Trump a spus că SUA sunt „foarte aproape” de atingerea obiectivelor și iau în calcul „reducerea” eforturilor militare în Orientul Mijlociu. Miza imediată este Strâmtoarea Hormuz, pe unde, în timp de pace, trece aproximativ o cincime din petrolul și gazele lumii, iar traficul maritim „aproape s-a oprit” de la începutul războiului, notează Al Jazeera. Iranul a susținut că strâmtoarea este deschisă tuturor, cu excepția SUA și a aliaților săi; ministrul de externe Abbas Araghchi a declarat pentru CBS că a fost contactat de mai multe țări pentru trecere sigură și că unele nave din „țări diferite” au fost lăsate să tranziteze, fără detalii. În paralel, șeful Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), amiralul Brad Cooper, a afirmat sâmbătă că abilitatea Iranului de a ataca nave în strâmtoare a fost „degradată” după lovituri americane din această săptămână asupra unei facilități subterane de coastă, unde ar fi fost stocate rachete de croazieră antinavă și lansatoare mobile. Din Washington, corespondentul Al Jazeera Manuel Rapalo a spus că există un decalaj între ceea ce „pare să vrea” Casa Albă în Hormuz și ceea ce armata americană susține că a realizat deja, în timp ce Trump vorbește despre o escaladare majoră. [...]
Președintele Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva, a avertizat asupra „interferenței străine” la summitul CELAC din Columbia, potrivit Al Jazeera . Lula a criticat ceea ce a numit revenirea unei abordări „coloniale” față de țările în curs de dezvoltare, fără să-l numească direct pe președintele SUA, Donald Trump, dar făcând trimitere la acțiuni atribuite administrației americane. În discursul său de sâmbătă, Lula a invocat exemple precum blocada de combustibil asupra Cubei și cazul Venezuelei, întrebând dacă astfel de măsuri pot fi considerate „democratice”. El a spus că statele din Sudul Global au fost deja „jefuite” de resurse, iar acum ar exista o presiune pentru controlul asupra mineralelor critice și a pământurilor rare. Mesajul lui Lula: resurse, suveranitate și „o nouă colonizare” Lula a susținut că miza actuală o reprezintă accesul la minerale critice și pământuri rare, esențiale pentru industrii precum tehnologia și energia. Fără a preciza explicit cine sunt actorii vizați, el a afirmat că statele bogate în resurse riscă să fie tratate din nou ca simple surse de materii prime. „După ce au luat tot ce aveam, acum vor să dețină mineralele critice și pământurile rare pe care le avem. Vor să ne colonizeze din nou.” În același registru, Lula a avertizat împotriva încălcării integrității teritoriale și a intervențiilor externe în politica statelor din regiune. „Nu putem permite nimănui să intervină și să încalce integritatea teritorială a fiecărei țări”, a spus el, conform relatării. Acțiuni atribuite administrației Trump și temeri în America Latină Articolul plasează declarațiile lui Lula într-un context mai larg, evocând istoricul intervențiilor Washingtonului în America Latină, de la doctrina Monroe încoace. Potrivit sursei, după o perioadă în care implicarea directă a SUA ar fi scăzut, Donald Trump ar fi „reactivat” această tradiție prin măsuri precum lovituri navale împotriva unor presupuşi traficanți de droguri în Caraibe, o blocadă navală asupra exporturilor de petrol ale Venezuelei și implicare în politica electorală din Honduras și Argentina. Tot potrivit Al Jazeera , Trump ar fi impus anul trecut un tarif de 50% pentru bunurile braziliene, invocând drept motiv procesul fostului președinte Jair Bolsonaro, iar SUA ar fi arătat interes pentru zăcămintele de pământuri rare ale Braziliei. Sursa mai afirmă că, pe 3 ianuarie, forțe americane l-ar fi răpit și încarcerat pe liderul venezuelean Nicolas Maduro, transportându-l la New York pentru a fi judecat pentru acuzații legate de droguri și arme. Critici la adresa ONU și ecouri din partea lui Gustavo Petro Lula a extins critica și către arhitectura internațională de securitate, acuzând ONU că nu reușește să oprească conflicte majore. El a indicat situațiile din Gaza, Ucraina și Iran și a reluat apelul pentru reforma Consiliului de Securitate, blocată de dreptul de veto al celor cinci membri permanenți (China, Franța, Rusia, Regatul Unit și SUA). Președintele Columbiei, Gustavo Petro, a susținut la rândul său că ONU „acționează în impotență” în fața războaielor, dar a argumentat că organizația rămâne necesară pentru soluții climatice și limitarea încălzirii globale. În același timp, participarea redusă a liderilor din America Latină și Caraibe la summit a fost prezentată ca un semn al diviziunilor din regiune, între cei prezenți numărându-se președinții Braziliei, Uruguayului, Burundului și Columbiei, precum și premierii din Guyana și Saint Vincent și Grenadine. [...]
