Știri
Știri din categoria Externe

A doua rundă a negocierilor trilaterale de pace începe miercuri la Abu Dhabi, după ce Kremlinul a confirmat reluarea discuțiilor cu Ucraina și Statele Unite, potrivit The Moscow Times.
Discuțiile, programate inițial duminică, vor avea loc miercuri și joi în capitala Emiratelor Arabe Unite. Duminică, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a declarat că a doua rundă de negocieri trilaterale, prevăzută pentru acest weekend, a fost mutată pentru mijlocul săptămânii.
Kremlinul a explicat amânarea prin necesitatea alinierii agendelor celor trei părți. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a spus luni că întâlnirea fusese planificată pentru duminica precedentă, dar a fost reprogramată după coordonări suplimentare.
„Acum, miercuri și joi, a doua rundă va avea într-adevăr loc. Se va desfășura la Abu Dhabi. Putem confirma asta”, a declarat Peskov, citat de The Moscow Times.
Reluarea negocierilor este relevantă deoarece vine într-un moment sensibil, cu mai puțin de două săptămâni înainte de împlinirea a patru ani de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. În acest context, faptul că formatul trilateral (Ucraina–SUA–Rusia) continuă sugerează că există, cel puțin procedural, disponibilitatea de a menține un canal de dialog.
Potrivit publicației, discuțiile sunt așteptate să se concentreze pe „problema crucială” a teritoriului, iar până acum niciuna dintre părți nu ar fi dat semne de compromis. Următorul reper imediat este desfășurarea efectivă a reuniunii de miercuri și joi și eventualele concluzii pe care părțile le vor comunica după întâlnire.
Recomandate

Negociatorii Ucrainei și ai SUA au reluat sâmbătă, în Florida, discuțiile despre încheierea războiului , iar întâlnirile vor continua duminică, potrivit Reuters . Runda are loc în contextul eforturilor mediate de Washington pentru a avansa către un acord de pace în conflictul început odată cu invazia pe scară largă a Rusiei în februarie 2022. La discuțiile de sâmbătă nu au participat reprezentanți ruși. Șeful delegației ucrainene, Rustem Umerov, a transmis pe rețeaua X că echipele au continuat să abordeze „problemele-cheie” și pașii următori din procesul de negociere, cu accent pe „alinierea abordărilor” pentru a obține rezultate practice. Casa Albă a descris întâlnirea drept „constructivă”, precizând că discuțiile s-au concentrat pe reducerea diferențelor și pe soluționarea punctelor rămase, pentru a se ajunge mai aproape de un acord de pace cuprinzător. Potrivit Reuters, echipa americană este condusă de emisarul special Steve Witkoff și de Jared Kushner, ginerele președintelui Donald Trump. „Este important pentru noi toți în lume ca diplomația să continue și să încercăm să punem capăt acestui război.... Nimeni nu vrea acest război”, a spus președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski, în mesajul său video de seară. Zelenski a mai afirmat că miza principală este evaluarea disponibilității Rusiei de a avansa către o încheiere reală a războiului și dacă este pregătită să o facă „cinstit și decent”. El a declarat, de asemenea, că vor urma discuții duminică, iar vineri le-a spus jurnaliștilor că grupurile de lucru americano-ucrainene vor aborda documente bilaterale și vor discuta un acord amplu privind dronele. Reuters mai notează că Ucraina lucrează, în paralel, la finalizarea unor acorduri cu opt țări din Orientul Mijlociu, pentru a valorifica experiența acumulată în apărarea împotriva atacurilor cu drone rusești, pe fondul escaladării războiului SUA-Israel cu Iran, potrivit unei surse familiarizate cu subiectul. În planul negocierilor cu Rusia, disputa majoră rămâne teritoriul: Moscova cere ca Ucraina să cedeze integral Donbasul, inclusiv zone pe care forțele ruse nu le-au ocupat, cerere respinsă de Kiev. [...]

Rusia nu va participa la negocierile Ucraina-SUA programate pe 21 martie , potrivit Știrile ProTV , care citează declarațiile purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Discuțiile sunt programate sâmbătă, 21 martie, în Statele Unite. Peskov a spus că întâlnirea va fi una bilaterală, între delegațiile ucraineană și americană, iar Moscova nu va fi parte a acestei runde. Totuși, oficialul rus susține că formatul trilateral ar putea fi reluat „în viitorul apropiat”, deși, în acest moment, nu există o locație stabilită pentru astfel de discuții. „Această pauză în negocierile privind Ucraina este temporară. Sperăm că este temporară. Mă refer la continuarea formatului trilateral. Sperăm că în viitorul apropiat vom putea relua aceste negocieri”, a spus el, citat de Ukrainska Pravda. În același context, Știrile ProTV notează că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat joi că o reuniune a echipei de negociatori ucrainene privind încetarea războiului ruso-ucrainean va avea loc în SUA pe 21 martie. Peskov a mai afirmat că pauza din negocierile Ucraina-SUA-Rusia s-ar putea încheia după sincronizarea agendelor, „în primul rând” a celei americane, în timp ce în spațiul public au apărut și speculații potrivit cărora președintele SUA, Donald Trump, și-ar fi mutat atenția către Iran. [...]

Iranul spune că încetarea războiului depinde de oprirea imediată a atacurilor SUA și Israelului , potrivit Economica.net , care citează agenția iraniană Irna, după o convorbire telefonică între președintele Masoud Pezeshkian și premierul indian Narendra Modi. „Condiţia pentru încetarea războiului şi a conflictului în regiune este încetarea imediată a agresiunii din partea Statelor Unite şi a regimului sionist, precum şi garanţia că aceasta nu se va repeta în viitor”, a declarat Pezeshkian într-o convorbire telefonică cu premierul indian Narendra Modi, potrivit agenţiei de presă locale Irna. Președintele iranian a susținut că Iranul nu a „declanșat războiul” și a acuzat Statele Unite și Israelul că au lansat atacuri „fără justificare și fără o bază legală” în timpul negocierilor privind programul nuclear al Teheranului. Pezeshkian a afirmat că aceste atacuri au dus la moartea unor înalți oficiali militari și a unor civili și a cerut oprirea unor acțiuni pe care le-a calificat drept „inumane și imorale”. Totodată, el a respins argumentul Washingtonului potrivit căruia ofensiva ar urmări să împiedice Iranul să dezvolte arme nucleare, reiterând că programul nuclear iranian ar avea scopuri pașnice și că Teheranul este dispus să își supună activitățile nucleare supravegherii internaționale. În același context, Pezeshkian a vorbit despre nevoia de unitate între statele din regiune și a propus un mecanism regional de securitate care să garanteze stabilitatea fără intervenția actorilor externi. Narendra Modi și-a exprimat, la rândul său, îngrijorarea Indiei față de escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu și a susținut revenirea cât mai rapidă la dialog, relatează Irna, citată de Economica.net. Premierul indian a avertizat și asupra riscurilor pe care atacurile asupra infrastructurii energetice le pot avea asupra securității globale și a subliniat importanța libertății de navigație în Golful Persic, într-o trimitere la blocarea de către Iran a Strâmtorii Ormuz, rută prin care trece aproximativ 20% din producția mondială de țiței. [...]

La trei săptămâni de la debutul războiului SUA-Israel împotriva Iranului, conflictul a intrat într-o fază confuză , potrivit Digi24 , care citează BBC. În timp ce președintele american Donald Trump a susținut public că războiul este „practic încheiat”, pe teren continuă bombardamentele și atacurile cu rachete ale SUA și Israelului asupra țintelor iraniene, iar noi forțe terestre americane se îndreaptă spre regiune. Un punct central al tensiunilor rămâne Strâmtoarea Ormuz , coridor maritim prin care trece aproximativ 20% din exporturile mondiale de petrol. Deși Trump a descris „deschiderea” strâmtorii drept o „manevră militară simplă”, în prezent tranzitul ar fi permis doar navelor aprobate de Iran, în timp ce atacurile cu drone și rachete continuă în regiune, inclusiv asupra bazei comune SUA–Marea Britanie din Diego Garcia. Într-o postare de sâmbătă seara pe Truth Social, Trump a amenințat cu escaladarea, avertizând că, dacă Iranul nu „deschide complet, fără amenințări” Strâmtoarea Ormuz în 48 de ore, armata SUA va începe să vizeze centralele electrice iraniene, „începând cu cea mai mare”. Cu o zi înainte, el publicase o listă de obiective militare, prezentată drept cea mai detaliată de la începutul războiului, care include slăbirea sau distrugerea armatei iraniene, a infrastructurii de apărare și a programului de arme nucleare, precum și protejarea aliaților SUA din regiune. „Vorbim despre trupe pe teren. Vorbim despre acest tip de operațiune de lungă durată”, a declarat Chip Roy, congresman republican din Texas. „Au de oferit mult mai multe informații și de dat mult mai multe explicații cu privire la modul în care vom finanța acest demers și care este misiunea de îndeplinit.” În paralel, relatează Digi24, mass-media americană a informat că o unitate expediționară a Marinei SUA, cu aproximativ 2.500 de militari și nave/aeronave de sprijin, a fost trimisă din Japonia spre Orientul Mijlociu, urmând să ajungă în zilele următoare. O altă forță de dimensiuni similare ar fi plecat recent din California, cu sosire așteptată la mijlocul lunii aprilie. În acest context, analiști militari au sugerat posibilitatea ca SUA să urmărească ocuparea insulei Kharg, care găzduiește principalul terminal de export de petrol al Iranului, o mișcare care „ar putea, în teorie, să întrerupă livrările de petrol ale țării” și să reducă veniturile Teheranului. Miza economică și energetică a scenariului Kharg este majoră, iar reacțiile potențiale indică riscuri de extindere regională. Presa de stat iraniană a transmis că un atac asupra insulei ar determina Iranul să provoace „instabilitate” în Marea Roșie și să „incendieze” instalațiile energetice din regiune, ceea ce ar amplifica vulnerabilitățile pe rutele maritime și în infrastructura energetică. Dincolo de retorica publică, consemnează Digi24, administrația Trump s-ar pregăti să ceară Congresului o finanțare de urgență de 200 de miliarde de dolari pentru operațiunea militară, semnal care ar indica o posibilă campanie mai lungă și mai costisitoare. În ansamblu, articolul descrie un moment de cotitură în conflict, dar cu o direcție încă incertă, pe fondul „ceții războiului” și al mesajelor contradictorii. Mesajele publice ale lui Trump indică simultan „finalul” războiului și amenințări de escaladare (inclusiv țintirea centralelor electrice). Strâmtoarea Ormuz rămâne un punct critic pentru piața petrolului, iar controlul tranzitului are implicații globale. Trimiterea de forțe terestre americane alimentează ipoteza unei operațiuni asupra insulei Kharg, cu impact direct asupra exporturilor iraniene de petrol. Iranul avertizează că o astfel de escaladare ar putea extinde tensiunile spre Marea Roșie și infrastructura energetică regională. În Congresul SUA apar cereri de explicații privind misiunea și finanțarea, pe fondul discuțiilor despre o alocare de urgență de 200 de miliarde de dolari. [...]

Administrația Trump a început să planifice posibile discuții de pace cu Iranul , deși se așteaptă ca luptele să mai continue câteva săptămâni, relatează Mediafax , care citează Axios. Potrivit informațiilor prezentate, mesajele sunt transmise indirect, prin intermediul unor state precum Egiptul și Qatarul. În paralel, administrația americană ar pregăti cadrul pentru eventuale discuții, în condițiile în care conflictul nu ar fi aproape de o oprire imediată. Iranul ar fi deschis negocierilor, însă condiționează intrarea într-un proces de pace de un armistițiu, garanții împotriva unor atacuri viitoare și compensații. Președintele Donald Trump respinge, în acest moment, aceste cerințe, conform sursei citate. „Iranul este deschis discuțiilor, dar dorește un armistițiu, garanții împotriva viitoarelor atacuri și compensații – cerințe pe care Trump le respinge în prezent.” Pe fond, Washingtonul ar urmări un set de condiții stricte, inclusiv „zero îmbogățire a uraniului” și reducerea capacităților de rachete ale Iranului, deși Teheranul a respins în trecut termeni similari. Mediafax mai notează că un eventual acord ar necesita probabil și redeschiderea Strâmtorii Ormuz, limitarea programelor nucleare și de rachete ale Iranului, precum și încetarea sprijinului pentru grupurile regionale, elemente cu impact direct asupra securității regionale și a fluxurilor energetice. [...]

Donald Trump a dat Iranului un ultimatum de 48 de ore pentru Strâmtoarea Hormuz , potrivit Al Jazeera , amenințând că SUA vor lovi centrale electrice iraniene dacă „libertatea de navigație” nu este restabilită complet. Declarația vine pe fondul continuării, pentru a patra săptămână, a războiului SUA-Israel împotriva Iranului și al presiunilor interne asupra Casei Albe, în contextul scumpirii petrolului și al scăderilor bursiere. Trump a transmis mesajul sâmbătă seară pe platforma Truth Social, la ora 23:44 GMT (01:44, ora României, duminică), fără să indice ce centrală consideră „cea mai mare”. În postare, președintele SUA a condiționat explicit acțiunea militară de redeschiderea strâmtorii „fără amenințări” în termenul stabilit. „Dacă Iranul nu DESCHIDE COMPLET, FĂRĂ AMENINȚARE, Strâmtoarea Hormuz, în 48 DE ORE din acest moment exact, Statele Unite ale Americii vor lovi și vor distruge diversele lor CENTRALE ELECTRICE, ÎNCEPÂND CU CEA MAI MARE PRIMA”, a scris Trump. Teheranul a reacționat afirmând că va viza infrastructura energetică americană din regiune dacă infrastructura iraniană de combustibili și energie va fi atacată. Potrivit articolului, armata iraniană a avertizat că „toată infrastructura energetică” a SUA din zonă ar deveni țintă în acest scenariu. Escaladarea retorică are loc la o zi după ce Trump sugerase public că ar putea „reduce” operațiunile militare declanșate împreună cu premierul israelian Benjamin Netanyahu pe 28 februarie, în timp ce SUA și Iranul se aflau în negocieri nucleare. Într-o postare de vineri, Trump a spus că SUA sunt „foarte aproape” de atingerea obiectivelor și iau în calcul „reducerea” eforturilor militare în Orientul Mijlociu. Miza imediată este Strâmtoarea Hormuz, pe unde, în timp de pace, trece aproximativ o cincime din petrolul și gazele lumii, iar traficul maritim „aproape s-a oprit” de la începutul războiului, notează Al Jazeera. Iranul a susținut că strâmtoarea este deschisă tuturor, cu excepția SUA și a aliaților săi; ministrul de externe Abbas Araghchi a declarat pentru CBS că a fost contactat de mai multe țări pentru trecere sigură și că unele nave din „țări diferite” au fost lăsate să tranziteze, fără detalii. În paralel, șeful Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), amiralul Brad Cooper, a afirmat sâmbătă că abilitatea Iranului de a ataca nave în strâmtoare a fost „degradată” după lovituri americane din această săptămână asupra unei facilități subterane de coastă, unde ar fi fost stocate rachete de croazieră antinavă și lansatoare mobile. Din Washington, corespondentul Al Jazeera Manuel Rapalo a spus că există un decalaj între ceea ce „pare să vrea” Casa Albă în Hormuz și ceea ce armata americană susține că a realizat deja, în timp ce Trump vorbește despre o escaladare majoră. [...]