Știri
Știri din categoria Externe
Opoziția din Taiwan a tăiat o treime din planul de apărare de 40 mld. dolari (aprox. 180 mld. lei), păstrând însă miliarde pentru achiziții de armament din SUA, într-un moment în care Washingtonul cere insulei să accelereze pregătirile militare în fața riscului unui atac chinez, relatează CNN. Decizia amplifică miza politică înaintea summitului așteptat între președinții Donald Trump și Xi Jinping, unde Taiwanul va fi, cel mai probabil, un subiect central.
Pachetul votat de legislativul controlat de opoziție a rezultat după luni de blocaj politic și a redus cu circa o treime propunerea președintelui Lai Ching-te, estimată la aproximativ 40 de miliarde de dolari (aprox. 180 mld. lei). Potrivit materialului, varianta adoptată menține miliarde de dolari pentru cumpărări de armament din SUA, dar taie finanțarea pentru părți din consolidarea capacităților interne, inclusiv segmente din industria taiwaneză de drone.
Cheng Li-wun, președinta Kuomintang (KMT) – cel mai mare partid de opoziție din Taiwan – susține că „armele singure” nu pot garanta securitatea insulei și pledează pentru reducerea confruntării și intensificarea dialogului. În interviul acordat CNN, ea a avertizat:
„Taiwan nu vrea să devină următoarea Ucraină.”
Cheng a respins acuzațiile că opoziția ar bloca modernizări militare urgente, afirmând că KMT este „un susținător ferm” al apărării naționale și argumentând că o parte importantă din bugetul propus era „foarte vag”, ceea ce ar fi făcut imposibilă autorizarea „în alb” a întregului pachet.
În paralel, administrația Trump pune presiune pe aliații din Asia să își asume mai mult din efortul de descurajare a Chinei. În acest context, CNN notează că analiști și oficiali americani au ridicat întrebări despre intențiile opoziției din Taiwan.
Într-un comentariu publicat în presa locală, Matt Pottinger, fost adjunct al consilierului pentru securitate națională în prima administrație Trump, a cerut opoziției să „reflecteze serios” asupra reducerilor pentru drone, pe care le-a descris drept capabilități „ieftine și eficiente” împotriva cărora chiar și „superputerile” se apără greu.
Cheng a avut recent o întâlnire rară cu Xi Jinping la Beijing – prima reuniune la nivel înalt din ultimul deceniu între Partidul Comunist Chinez și principala opoziție taiwaneză – și spune că Taiwanul nu ar trebui forțat să aleagă între SUA și China.
„A fi prietenos cu SUA nu înseamnă neapărat că există animozitate față de China.”
Ea a declarat că acceptă cadrul „O singură Chină”, pe care Beijingul îl consideră baza oricărui dialog politic peste strâmtoare, și a susținut că găsirea unei „fundamente comune” este esențială pentru evitarea războiului.
Pe de altă parte, oficiali taiwanezi din domeniul securității au avertizat, potrivit CNN, că Beijingul ar folosi această deschidere pentru a proiecta imaginea unui Taiwan divizat politic și mai puțin aliniat cu Washingtonul înaintea întâlnirii Trump–Xi, în timp ce activitatea militară chineză în jurul insulei a continuat.
Disputa internă din Taiwan privind ritmul și structura cheltuielilor de apărare se suprapune peste calendarul diplomatic SUA–China. În acest cadru, poziționarea opoziției – inclusiv tăierile din bugetul pentru consolidarea industriei locale de apărare – riscă să devină un element de presiune suplimentar în discuțiile dintre Washington și Beijing despre Taiwan.
Recomandate
Vizita lui Donald Trump la Beijing ar putea debloca concesii comerciale punctuale între SUA și China , într-un moment în care ambele părți caută să stabilizeze relația bilaterală, dar fără așteptări de acorduri majore, potrivit Mediafax . Întâlnirea cu Xi Jinping este programată pentru 14-15 mai, iar miza imediată pentru Washington este obținerea unor angajamente economice înaintea alegerilor din noiembrie. Pe agenda discuțiilor se află comerțul bilateral, cu accent pe posibile achiziții chineze de produse americane. Printre propunerile analizate se numără un angajament al Chinei de a cumpăra produse agricole din SUA – inclusiv carne de vită, carne de pasăre și aproximativ 25 de milioane de tone de soia anual, timp de trei ani. Administrația americană urmărește, de asemenea, ca Beijingul să achiziționeze aeronave Boeing și resurse energetice din SUA, precum petrol, gaze naturale și cărbune. În paralel, surse din industrie citate în material susțin că negocierile China–Boeing includ un posibil acord pentru aproximativ 500 de aeronave 737 MAX și zeci de avioane de mari dimensiuni, ceea ce ar indica o potențială reluare a unor fluxuri comerciale sensibile, cu impact direct asupra industriei aerospațiale. Tehnologie și metale rare: presiuni în ambele sensuri Un alt punct de fricțiune rămâne disputa tehnologică. China cere relaxarea restricțiilor americane privind exporturile de semiconductori avansați și echipamente pentru producția de cipuri. În oglindă, SUA solicită Chinei să permită exporturile de metale rare și minerale esențiale către companiile americane, după ce restricțiile impuse de Beijing au afectat industriile auto și aerospațiale din Statele Unite. Tensiunile economice sunt amplificate și de sancțiunile impuse de Washington unor companii chineze, pe fondul acuzațiilor legate de implicarea acestora în achiziționarea de petrol iranian. Dosarele geopolitice care pot bloca „troc-ul” economic Dincolo de comerț, discuțiile includ Taiwanul și războiul din Iran. Ministrul chinez de Externe, Wang Yi, a descris Taiwanul drept „cel mai mare factor de risc” în relația SUA–China. Beijingul ar fi cerut administrației Trump să își modifice formularea oficială privind independența Taiwanului: în prezent, poziția Washingtonului este că „nu susține” independența insulei, în timp ce China vrea o opoziție explicită. Liderii urmează să discute și despre războiul din Iran și securitatea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz , administrația americană încercând să convingă China să sprijine eforturile internaționale de stabilizare a regiunii. Potrivit materialului, analiștii internaționali nu se așteaptă la acorduri majore, însă întâlnirea ar putea produce compromisuri economice și diplomatice cu efecte directe asupra schimburilor comerciale și lanțurilor de aprovizionare, în special în sectoare precum agricultura, energia, tehnologia și aviația. [...]
Aliații europeni din NATO anticipează o reducere suplimentară a prezenței militare americane , după ce Pentagonul a anunțat retragerea a aproximativ 5.000 de soldați din Germania, potrivit Mediafax , care citează Bloomberg. Miza pentru Europa este una operațională: o eventuală diminuare a trupelor SUA ar putea schimba rapid planificarea de apărare, exercițiile comune și distribuția forțelor pe flancul estic. Diplomați de rang înalt din state aliate susțin că președintele american Donald Trump ar putea anunța și alte retrageri de pe continent, posibil inclusiv din Italia, potrivit unor surse familiarizate cu subiectul, citate de Bloomberg sub protecția anonimatului. Ce scenarii sunt discutate în capitalele europene Pe lângă retrageri de efective, sursele citate indică și alte opțiuni aflate în discuție: încetarea participării SUA la anumite exerciții militare; redirecționarea forțelor din țări față de care Trump este nemulțumit către state considerate mai „favorabile” acestuia. În acest context, Trump a declarat într-un interviu telefonic pentru publicația italiană Corriere della Sera că SUA „încă analizează” dacă să retragă trupele americane din bazele italiene. Tot acolo, el a afirmat că Statele Unite au fost întotdeauna alături de Italia, în timp ce „Italia nu a fost acolo când am avut nevoie de ea”. Dimensiunea prezenței SUA și semnalul politic către NATO În Europa sunt staționați în prezent aproximativ 85.000 de soldați americani, iar numărul fluctuează în funcție de rotații și de consolidarea temporară a prezenței pentru exerciții militare, notează Bloomberg. Publicația mai arată că astfel de măsuri ar fi un semnal suplimentar al nemulțumirii lui Trump față de unii aliați NATO, precum Germania și Spania, pe care îi consideră că nu oferă suficient sprijin în războiul SUA–Israel împotriva Iranului. Gordon Davis, general-maior în rezervă și fost înalt oficial NATO, a avertizat, într-o declarație pentru Bloomberg, că o reducere semnificativă a forțelor sau a prezenței ar putea afecta și SUA: „Am avea de suferit la fel de mult sau chiar mai mult decât țările europene pe care le-am identifica ca ținte pentru pedepsire dacă am încerca să ne reducem semnificativ forțele sau prezența”. De la revenirea la Casa Albă, Trump a amenințat în repetate rânduri că ar pute a retrage SUA din NATO și a cerut aliaților să majoreze cheltuielile de apărare de la 2% la 5% din PIB. [...]
Rusia ridică miza diplomatică față de Armenia după vizita lui Volodimir Zelenski la Erevan, acuzând autoritățile armene că i-au oferit liderului ucrainean o „platformă pentru remarci antirusești”, pe fondul răcirii relațiilor dintre cei doi aliați tradiționali, relatează Digi24 . Miza pentru regiune este una de reglementare și aliniere geopolitică: Kremlinul transmite că nu acceptă ca Erevanul să se apropie de Uniunea Europeană într-un mod care, în lectura Moscovei, ar împinge Armenia într-o „orbită antirusă”, în timp ce Rusia își păstrează prezența militară în țară. Ce a declanșat reacția Moscovei Potrivit materialului, în timpul unei vizite la Erevan la începutul săptămânii, Zelenski a spus că Rusia se teme că „drone ar putea să survoleze Piața Roșie” din Moscova în timpul paradei anuale de 9 mai. În acest context, Moscova a convocat joi ambasadorul Armeniei în Rusia, pentru a-și exprima protestul față de ceea ce a calificat drept „amenințări teroriste la adresa Rusiei”, formulate de Zelenski la Erevan. Mesajul Kremlinului: „nu o poziție antirusă” Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a criticat public situația și a cerut explicații din partea Erevanului. „Acest lucru nu este normal şi nu corespunde spiritului relaţiilor noastre cu Erevanul” „Cel mai important pentru noi este ca Armenia să nu adopte o poziţie antirusească” Tot joi, Rusia și-a exprimat îngrijorarea că Armenia este atrasă în ceea ce Moscova descrie drept „orbita antirusă” a Uniunii Europene, după ce a găzduit pe 4 mai o reuniune a Comunității Politice Europene (CPE) , urmată de un summit UE–Armenia, la care au participat peste 40 de lideri europeni, inclusiv Zelenski. Contextul care apasă relația Moscova–Erevan Relațiile dintre Rusia și Armenia s-au tensionat tot mai mult după ce Azerbaidjanul a recucerit cu forța regiunea separatistă Nagorno-Karabah în septembrie 2023, în pofida prezenței forțelor ruse de menținere a păcii, notează Digi24. Armenia găzduiește baze militare rusești. În plus, Vladimir Putin a declarat sâmbătă că Rusia ar accepta un „divorț blând” de Armenia dacă republica intenționează să adere la UE, dar a avertizat asupra riscului de a urma „calea Ucrainei”, potrivit publicației Dialog.ua, citată de Digi24. Putin a mai spus că autoritățile armene ar trebui să organizeze un referendum privind aderarea la UE, pentru ca Moscova să își poată „structura viitoarele relații” cu Erevanul. La primul lor summit comun, Armenia și Uniunea Europeană au adoptat o declarație în 44 de puncte, în care Bruxellesul a luat act de aspirațiile poporului armean de a adera la UE. Ce urmează, potrivit informațiilor disponibile Din datele prezentate, Rusia așteaptă o explicație oficială de la Erevan în legătură cu declarațiile lui Zelenski făcute în Armenia. Nu sunt oferite, în material, detalii despre un răspuns al autorităților armene sau despre eventuale măsuri concrete pe care Moscova le-ar putea lua în continuare. [...]
Vladimir Putin condiționează orice negocieri de pace de un apel direct al lui Zelenski către Kremlin , potrivit premierului slovac Robert Fico , care spune că a transmis public mesajul după o discuție cu liderul rus la Moscova, relatează Kyiv Post . Miza imediată este una operațională: fără un contact telefonic inițiat de Kiev, Moscova susține că nu vede un pas concret spre reluarea discuțiilor. Fico a afirmat că președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski i-a spus, la o întâlnire în Armenia, că este „pregătit să se întâlnească cu Vladimir Putin în orice format”. Conform premierului slovac, răspunsul lui Putin a fost tranșant: dacă Zelenski vrea o întâlnire, „trebuie să-și contacteze omologul rus la telefon”. Un canal de negociere „setat” de Moscova Mesajul transmis de Fico indică o condiție procedurală impusă de Kremlin pentru a debloca discuțiile: inițiativa trebuie să vină explicit de la Kiev, printr-un apel direct. În același timp, Fico a susținut public ideea negocierilor, afirmând că acestea ar fi „de o mie de ori mai utile decât uciderea reciprocă” și că se opune apariției unei „noi Cortine de Fier” între UE și Rusia. Costuri diplomatice pentru Bratislava Vizita lui Fico la parada de 9 mai de la Moscova l-a făcut singurul șef de guvern din UE prezent la eveniment, gest pe care l-a apărat spunând că este „oaia neagră” a Uniunii. Deplasarea a generat tensiuni diplomatice: Polonia și statele baltice nu au permis avionului său să intre în spațiul lor aerian, ceea ce a forțat un ocol prin Cehia. Armistițiul de trei zile și blocajul locului de întâlnire Premierul slovac a salutat armistițiul de trei zile „mediat de SUA”, aflat în vigoare până pe 11 mai, pe care l-a descris drept „absolut necesar” pentru a crea spațiu diplomatic. În privința unei eventuale întâlniri la vârf, rămân obstacole politice și logistice. Potrivit materialului, consilieri ai lui Putin ar sugera Moscova ca loc de discuții, însă Kievul respinge această variantă, argumentând că „Moscova este capitala statului agresor” și că negocierile ar trebui să aibă loc pe teren neutru. Putin ar fi indicat că ar accepta o întâlnire într-o țară terță doar pentru semnarea unui acord final, deja negociat. Pe termen scurt, atenția se mută pe întrebarea dacă Zelenski va face pasul cerut de Kremlin – apelul telefonic – sau dacă „semnalele” diplomatice vor rămâne fără un rezultat concret după expirarea armistițiului. [...]
Lipsa unor câștiguri teritoriale rusești relevante în ultimul an și contraatacurile ucrainene din iarna–primăvara 2026 sugerează o schimbare de ritm pe front, într-un moment în care o încetare a focului fără reguli de aplicare pare greu de menținut, potrivit unei analize citate de Biziday , care rezumă un raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) . ISW notează că, în prima zi a acordului de încetare a focului dintre 9 și 11 mai, ambele părți au continuat „operațiuni ofensive limitate”. Institutul arată că, deși ritmul general al operațiunilor a scăzut pe anumite segmente, au existat în continuare misiuni tactice de luptă care au încălcat armistițiul. De ce contează: un armistițiu fără mecanisme riscă să fie doar o pauză operațională Raportul atrage atenția că încetarea focului „nu a avut condiții clar definite”, iar singura informație publică despre condiții, propusă de președintele ucrainean Volodimir Zelenski , ar fi fost că Ucraina nu va ataca Piața Roșie din Moscova în timpul paradei de 9 mai – condiție pe care ar fi respectat-o. ISW apreciază că acuzațiile reciproce și reluarea rapidă a luptelor indică faptul că, fără mecanisme de monitorizare și aplicare, un astfel de acord are șanse mici să fie respectat. Institutul mai susține că o încetare a focului de durată ar necesita: condiții clare acceptate de ambele părți; sisteme de monitorizare implementate de părți terțe; retragerea trupelor de la linia frontului, pentru a reduce riscul de încălcări și escaladare. Evaluarea ISW: Rusia, fără „progres operațional semnificativ”; Ucraina, cu câștiguri în 2026 Analiștii ISW consideră că Rusia ar fi folosit încetarea focului pentru rotații, întăriri, redislocări și activități logistice, probabil în vederea unor viitoare operațiuni ofensive. În același timp, institutul afirmă că apărarea ucraineană a împiedicat obținerea unor câștiguri relevante, ceea ce l-ar fi privat pe Vladimir Putin de un succes operațional care ar fi putut fi valorificat simbolic pe 9 mai. Potrivit raportului, trupele ruse „nu au reușit să înregistreze niciun progres operațional semnificativ în ultimul an” și au avut doar un avans minim în ofensiva din primăvara–vara 2026 împotriva centurii de fortificații ucrainene. ISW reamintește că Rusia a pătruns pentru prima dată în Konstantinovka în octombrie 2025, dar nu ar fi obținut succese operaționale semnificative în ultimele șase luni. În oglindă, ISW susține că forțele ucrainene au avut „cele mai mari succese” din august 2024 (incursiunea din Kursk), inclusiv prin recucerirea, în iarna și primăvara 2026, a unui teritoriu mai mare decât cel ocupat de Rusia în aprilie 2026. Ce indică raportul despre presiunea asupra Rusiei ISW menționează mai multe evoluții pe care le leagă de presiuni crescute asupra armatei ruse: eliberarea unei părți semnificative din Kupiansk (noiembrie 2025); eliberarea a peste 400 km² în sudul Ucrainei, după contraatacuri din iarna și primăvara 2026; eliberarea unor localități din vestul regiunii Zaporijia, la finalul lui aprilie 2026. Institutul mai afirmă că loviturile ucrainene asupra logisticii, echipamentelor și infrastructurii militare ruse ar fi forțat Rusia să aleagă între apărarea împotriva contraatacurilor și alocarea de resurse către sectoare prioritare, afectând capacitatea de a susține ofensive pe întreg frontul. În plus, raportul menționează blocarea utilizării terminalelor Starlink în Ucraina (februarie 2026) ca vulnerabilitate exploatată, precum și lovituri asupra infrastructurii militare și petroliere din interiorul Rusiei, care ar fi perturbat comunicațiile și operațiunile cu drone și ar fi contribuit la diminuarea veniturilor din petrol și gaze. În material este menționată și o „sursă alternativă”: Pravda.ua (fără link în textul furnizat). [...]
Iranul ridică miza pentru traficul prin Hormuz , avertizând că statele care aplică sancțiuni împotriva Teheranului „vor avea probleme” când navele lor tranzitează strâmtoarea, într-un moment în care incidentele maritime continuă să alimenteze riscul de întreruperi pe una dintre cele mai importante rute pentru comerțul global, potrivit CNN . Declarația îi aparține generalului de brigadă Amir Akraminia, purtător de cuvânt al armatei iraniene, citat de presa de stat. El a spus că, „de acum înainte”, țările care urmează SUA în aplicarea sancțiunilor „vor avea probleme” la trecerea prin Strâmtoarea Hormuz . De ce contează: risc operațional pentru transport și energie Strâmtoarea Hormuz este un punct de trecere critic pentru comerțul global, iar orice amenințare la adresa libertății de navigație se traduce, în practică, prin risc operațional pentru companiile de transport și pentru lanțurile de aprovizionare, inclusiv în energie. În același timp, avertismentul Teheranului vine pe fondul discuțiilor dintre mai multe state privind o inițiativă comună de protejare a transportului maritim în zonă. În acest context, Marea Britanie a anunțat că va desfășura o navă de război în Orientul Mijlociu, înaintea unei posibile misiuni de protecție a transportului în Strâmtoarea Hormuz. Incidente recente pe mare, în pofida armistițiului Pe lângă mesajul politic, fluxul de știri indică și evenimente care pot amplifica tensiunile în zonă. O navă de tip bulk carrier (transport vrac) a raportat că a fost lovită de un proiectil necunoscut în Golful Persic, în largul Qatarului, potrivit UK Maritime Trade Operations Center (UKMTO), agenție maritimă britanică. Incidentul a provocat un incendiu minor, stins ulterior, iar UKMTO a precizat că nu au fost raportate victime sau impact asupra mediului. Separat, CNN notează că imagini satelitare arată fum ieșind în continuare dintr-o navă sub pavilion iranian, la o zi după ce ar fi fost lovită de un avion de vânătoare american. Ce urmează În paralel, SUA așteaptă un răspuns de la Teheran la cea mai recentă propunere pentru încheierea conflictului, în timp ce state din regiune, inclusiv Qatar, cer soluționarea crizei „prin mijloace pașnice și dialog”, potrivit unei declarații qatareze citate de CNN. În lipsa unei dezescaladări, riscul pentru navigația comercială în jurul Hormuz rămâne ridicat, iar măsurile de protecție militară pot deveni mai vizibile în zonă. [...]
