Știri
Știri din categoria Externe

Un raport intern al SVR ar fi propus înscenarea unei tentative de asasinat asupra lui Viktor Orban, potrivit HotNews.ro, care citează o analiză a The Washington Post bazată pe un document obținut și autentificat de un serviciu european de informații. Scenariul ar fi fost discutat în contextul alegerilor parlamentare din Ungaria, programate pentru 12 aprilie.
Documentul descrie o strategie denumită „the Gamechanger”, prezentată ca o modalitate de a „modifica fundamental” campania electorală, prin mutarea dezbaterii din zona temelor socio-economice într-una dominată de emoție, cu accent pe securitatea statului, stabilitate și apărarea sistemului politic. Raportul ar fi fost pregătit pentru unitatea SVR responsabilă de operațiuni de influență politică, cunoscută ca Directoratul MS sau Departamentul „Măsuri Active”.
Viktor Orban și partidul său, Fidesz, s-ar afla în majoritatea sondajelor în urma lui Peter Magyar, fost apropiat al guvernului devenit principalul opozant, și a formațiunii acestuia, Tisza. În raportul atribuit SVR sunt incluse și evaluări despre starea de spirit din Ungaria, ofițerii ruși susținând că „majoritatea (52,3%) este nemulțumită” de situația din țară, inclusiv în mediul rural.
Materialul mai arată că, deși nu au existat atacuri fizice asupra lui Orban, simpla propunere de a înscena o tentativă de asasinat indică miza pe care Moscova ar vedea-o în alegerile din Ungaria, pe fondul dificultăților economice și al scumpirilor la energie. În același timp, textul notează că și alte puteri externe ar putea încerca să influențeze contextul politic: secretarul de stat american Marco Rubio a fost la Budapesta în februarie și și-a exprimat public susținerea pentru Orban, iar ministrul ungar de externe a declarat vineri că vicepreședintele SUA, JD Vance, ar urma să viziteze țara.
Nu este limpede până la ce nivel în guvernul rus ar fi circulat raportul SVR. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins întrebările The Washington Post, calificând documentul drept „încă un exemplu de dezinformare”, iar SVR a refuzat să comenteze. Nici purtătorul de cuvânt al lui Viktor Orban, Zoltan Kovacs, nu a răspuns solicitărilor de comentarii privind raportul și presupusul amestec al Rusiei în alegeri.
Recomandate

Expulzarea discretă a unui ofițer SVR din Budapesta arată cum calculele politice pot bloca luni întregi contrainformațiile , într-un context în care rețelele de influență și recrutare se mută în zona think tank-urilor și a mediului academic, potrivit Digi24 , care citează o investigație VSquare. Artur Sușkov, diplomat rus în vârstă de 36 de ani, cu funcția de secretar de serviciu la Ambasada Rusiei din Budapesta, a fost forțat să părăsească Ungaria pe 4 mai 2026, împreună cu soția sa. Autoritățile maghiare l-au identificat drept ofițer sub acoperire al Serviciului de Informații Externe al Rusiei (SVR) , conform informațiilor obținute de VSquare din mai multe surse guvernamentale. Miza cazului, dincolo de expulzare, este întârzierea: contrainformațiile ungare ar fi vrut să-l trimită acasă încă din februarie 2026, însă guvernul Viktor Orbán ar fi blocat propunerea din rațiuni politice, pe fondul campaniei electorale și al riscului de a tensiona relațiile cu Moscova, care îl susținea activ pe Orbán pentru realegere. De ce contează: contrainformațiile, ținute „în loc” de decizia politică Potrivit relatării, situația s-ar fi schimbat după înfrângerea electorală a lui Viktor Orbán din 12 aprilie 2026, moment după care agențiile ar fi putut acționa fără constrângeri politice stricte, iar expulzarea a fost pusă în aplicare. Un fost ofițer de contrainformații maghiar, Péter Buda, a descris cazul ca parte a unui tipar în care expulzările unor spioni ruși cu acoperire diplomatică au fost amânate sau contestate sub guvernul Orbán. „Pe baza acestui caz particular, este clar că conducerea politică nu a permis serviciilor de informații să își îndeplinească în mod corespunzător atribuțiile.” Cum ar fi operat: infiltrare în think tank-uri și instituții apropiate puterii Investigația descrie o operațiune de infiltrare în grupuri de experți de dreapta și de politică externă apropiate guvernului Orbán, cu obiective de construire de rețele, coordonare de informatori și identificare de potențiali recruți. Printre instituțiile menționate ca ținte sau zone de interes apar: Colegiul Mathias Corvinus (MCC); Institutul Maghiar de Afaceri Internaționale (HIIA); Institutul John Lukacs pentru Strategie și Politică din cadrul Universității de Servicii Publice Ludovika. Operațiunea de contrainformații care l-a vizat pe Sușkov ar fi fost condusă de Oficiul pentru Protecția Constituției din Ungaria (AH) , în cooperare cu agenția de securitate a unei țări NATO neidentificate. Recrutare și acces la informații: de la contacte politice la „parole Wi‑Fi” Potrivit unei surse maghiare citate, Sușkov ar fi inițiat recrutarea a cel puțin trei persoane. Unul dintre cei vizați, cercetător cu legături atât la HIIA, cât și la Institutul John Lukacs, ar fi fost instruit în comunicare clandestină și ar fi participat la întâlniri securizate. Aceeași relatare susține că Sușkov ar fi folosit cadouri scumpe și ar fi indicat existența unor plăți în schimbul informațiilor. Prin rețeaua de contacte a unui agent, ar fi obținut informații politice de la HIIA, instituție care, conform textului, operează subordonată Cabinetului prim-ministrului, iar o parte din personal ar redacta materiale direct pentru Viktor Orbán, ceea ce i-ar oferi acces la niveluri înalte ale procesului decizional. Context: expulzare „în secret” și un profil diplomatic folosit ca acoperire VSquare mai notează că Sușkov a fost detașat de două ori în Ungaria: între 2019 și 2022, apoi din 8 februarie 2023, după o pauză de trei luni, revenind cu o promovare (de la atașat la al treilea secretar). Soția sa, Svetlana, ar fi fost angajată oficial la Academia Diplomatică a Ministerului de Externe al Rusiei, reorganizată și fuzionată cu MGIMO până în 2026, potrivit textului. Cazul este prezentat ca un exemplu de vulnerabilitate instituțională atunci când decizia politică interferează cu aplicarea măsurilor de securitate, mai ales într-un mediu în care accesul la evenimente publice și rețele de experți poate facilita operațiuni de informații fără „recrutare clasică”, așa cum este descris în material. [...]

Planul lui Péter Magyar de a-și începe mandatul cu o vizită la Varșovia indică o posibilă recalibrare diplomatică între Ungaria și Polonia , pe fondul tensiunilor acumulate în ultimii ani în relația bilaterală, potrivit Mediafax . Premierul ungar este așteptat să efectueze în luna mai prima sa vizită oficială externă în calitate de prim-ministru, iar destinația ar urma să fie Polonia, relatează publicația ungară 24.hu, citată de Mediafax. Informația a fost confirmată sâmbătă de vice-ministrul polonez de Externe, Ignacy Niemczycki, într-o declarație pentru postul de radio RMF FM. Anunțul vine după informații apărute anterior în presa internațională despre planurile noului premier de la Budapesta. Miza vizitei: refacerea relațiilor Budapesta–Varșovia Péter Magyar a spus în repetate rânduri în campania electorală că prima sa deplasare externă ca premier va fi la Varșovia, obiectivul declarat fiind relansarea relațiilor dintre Ungaria și Polonia. El a reiterat această intenție inclusiv în discursul de victorie de după alegeri, când a vorbit despre importanța refacerii cooperării dintre cele două state. Contextul deteriorării relațiilor Agenția poloneză de presă PAP a amintit că relațiile dintre Budapesta și Varșovia s-au deteriorat în ultimii ani, în special din cauza politicii considerate pro-ruse a fostului premier Viktor Orbán și a apropierii acestuia de președintele rus Vladimir Putin. Potrivit sursei citate, tensiunile au afectat colaborarea bilaterală în contextul diferențelor de poziție privind războiul din Ucraina și relația cu Moscova. [...]

Aderarea accelerată a Ucrainei la UE riscă să slăbească presiunea pentru reforme și să alimenteze euroscepticismul , avertizează un expert ucrainean citat de Antena 3 . Dmitro Kornienko susține că intrarea „prea repede” ar fi „inutilă” atât pentru Uniune, cât și pentru Ucraina, iar un calendar realist ar împinge ținta spre finalul lui 2029. În analiza sa, Kornienko spune că aderarea înainte de 2027 este „nerealistă” și ar putea produce două efecte nedorite: pe de o parte, ar reduce motivația conducerii politice de la Kiev de a continua reformele; pe de altă parte, ar provoca „reacții amestecate” în societățile europene dacă Ucraina ar fi ajutată să „ardă pași” printr-o procedură accelerată. 2029, țintă „probabil” mai realistă decât 2027 Expertul estimează că „spre sfârșitul lui 2029” Ucraina ar putea ajunge la un nivel de aliniere instituțională comparabil cu cel al României sau Ungariei la momentul aderării lor. În același timp, el leagă apariția țintei 2027 de declarații ale Casei Albe și de calcule politice interne în Ucraina, pe fondul oboselii sociale generate de război și al nevoii unui reper psihologic. Kornienko subliniază însă o limitare majoră: nu se știe când se va încheia războiul sau în ce condiții, iar acest lucru rămâne „punctul esențial”. Totuși, el argumentează că ostilitățile active nu ar trebui, în sine, să împiedice aderarea, odată ce criteriile necesare sunt îndeplinite. Obstacole politice în UE: după Orban, climatul se poate relaxa Contextul discutat în material este schimbarea de la Budapesta, după ieșirea din prim-plan a lui Viktor Orban , descris ca un factor de blocaj pentru parcursul european al Ucrainei. Potrivit textului, relațiile Ucraina–Ungaria s-ar fi încălzit rapid: Peter Magyar ar fi anunțat intenția de a se întâlni cu Volodimir Zelenski în vestul Ucrainei, iar Ungaria și-ar fi anulat veto-ul față de împrumutul european pentru Ucraina. În același timp, materialul notează că Ungaria ar primi din nou petrol rusesc, după deblocarea conductei Drujba, și că Budapesta ar fi returnat Ucrainei „35 de milioane de euro și aurul” confiscate anterior. Teritoriile ocupate și precedentul Ciprului Pe tema integrității teritoriale, Kornienko invocă precedentul Ciprului, membru UE în pofida problemei Ciprului de Nord, și menționează că, în trecut, și cazul Georgiei (Osetia de Sud și Abhazia) nu a blocat, în sine, parcursul european, înainte ca actualul guvern de la Tbilisi să se îndepărteze de orientarea pro-europeană. De ce contează pentru UE: miza e și de reglementare, nu doar geopolitică Dincolo de argumentul geopolitic, expertul enumeră elemente pe care Ucraina le-ar putea aduce Uniunii: „cea mai puternică și mai experimentată armată”, tehnologii și experiență de pe câmpul de luptă, securitate alimentară și acces la materiale „valoroase și critice”, de la uraniu la litiu. În această logică, mesajul central rămâne că extinderea ar trebui să fie condiționată de îndeplinirea criteriilor și de menținerea stimulentelor pentru reforme, nu de un calendar accelerat. [...]

Pierderile armatei ruse au ajuns la un nivel care depășește capacitatea de recrutare , ceea ce poate pune presiune directă pe sustenabilitatea operațională a Moscovei pe front, potrivit Antena 3 . O investigație citată de publicație estimează că numărul total al militarilor ruși morți de la începutul invaziei pe scară largă și până la finalul lui 2025 a ajuns la 352.000. Estimarea apare într-o investigație realizată de Meduza , Mediazona și BBC Rusia și se bazează pe date publice: decese înregistrate la oficiile de stare civilă (circa 261.000 de persoane) și cazuri de dispăruți declarați oficial decedați prin instanțele din Rusia (circa 90.000 de persoane). Vârful pierderilor și presiunea pe sistemul de compensații Conform investigației, vârful pierderilor a fost în perioada 2024–2025, când instanțele ruse au început să declare oficial drept „decedate” un număr mare de militari care figurau anterior ca „dispăruți”. În același interval de doi ani ar fi fost primite până la 86.000 de cereri de despăgubiri bănești din partea rudelor celor decedați. Când pierderile lunare trec peste recrutare Antena 3 mai notează că, potrivit estimărilor făcute de ucraineni, din decembrie 2025 până în aprilie 2026 pierderile lunare ale armatei ruse pe front au început să depășească ritmul de recrutare a voluntarilor. În aceeași perioadă (decembrie 2025 – aprilie 2026), ar fi fost recrutați 148.400 de voluntari, în timp ce pierderile (morți și răniți) ar fi ajuns la 156.700 de persoane. Ce nu include estimarea Investigația citată precizează că estimarea de 352.000 de militari ruși uciși nu include luptători voluntari din alte țări și nici militari declarați dispăruți din a doua jumătate a anului 2025 până în prezent. În plus, se menționează că ar exista „zeci de mii” de militari ale căror trupuri nu au fost recuperate, iar rudele nu au obținut încă declararea oficială a decesului în instanță. Separat, pe baza datelor publice consultate de jurnaliștii ruși, numărul cazurilor de moștenire pentru persoane decedate cu vârste între 20 și 24 de ani ar fi depășit în 2025 de 10 ori nivelul de dinaintea războiului. [...]

Donald Trump spune că armistițiul de trei zile dintre Rusia și Ucraina ar putea fi prelungit , pe fondul unui acord de schimb de prizonieri negociat cu sprijinul Washingtonului, potrivit Kyiv Post . Miza imediată este dacă pauza anunțată pentru 9–11 mai poate deveni un „pod” către o oprire mai amplă a luptelor, în condițiile în care ambele părți continuă să se acuze reciproc de încălcări. Trump a declarat, într-o discuție cu reporterii ale cărei remarci au fost publicate de Departamentul de Stat al SUA, că încetarea focului „ar putea” dura mai mult decât cele trei zile planificate. El a spus că și-ar dori oprirea războiului și a descris conflictul drept cel mai grav, ca pierderi umane, de la Al Doilea Război Mondial, invocând cifra de „25.000 de tineri soldați în fiecare lună”. Ce include acordul: armistițiu limitat și schimb de prizonieri Conform informațiilor din articol, înțelegerea anunțată joi prevede: o încetare temporară a focului în perioada 9–11 mai ; un schimb reciproc de 1.000 de prizonieri de război pentru 1.000 . Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a confirmat aranjamentul și a indicat că schimbul de prizonieri ar urma să aibă loc pe 9 mai , menționând și armistițiul pentru 9–11 mai. Dimensiunea operațională: securizarea paradei de la Moscova Kyiv Post notează că Ucraina a acceptat oficial să nu perturbe parada de Ziua Victoriei din Moscova ca parte a aranjamentului de armistițiu. Evenimentul din 9 mai este prezentat ca unul dintre cele mai importante momente simbolice pentru Kremlin, legat de comemorarea victoriei Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste în al Doilea Război Mondial. Context: atacuri cu drone și neîncredere între părți Armistițiul vine după zile de escaladare a atacurilor cu drone și după acuzații reciproce privind încălcări ale unor încetări ale focului anunțate unilateral anterior. Ucraina a acuzat Rusia că a ignorat o propunere de încetare a focului susținută de Kiev, în timp ce Moscova a acuzat Ucraina de lovituri repetate cu drone pe teritoriul rus. În același context, Reuters a relatat că luptele și atacurile aeriene au continuat chiar în timp ce armistițiul era negociat, ceea ce, potrivit materialului, evidențiază nivelul ridicat de neîncredere dintre cele două părți. Ce urmează Din informațiile disponibile, nu există o confirmare că armistițiul va fi extins dincolo de 11 mai. Declarațiile lui Trump indică o deschidere pentru prelungire, însă rămâne de văzut dacă schimbul de prizonieri și respectarea pauzei de trei zile pot crea condiții pentru discuții mai largi, în pofida acuzațiilor persistente de încălcare a înțelegerilor. [...]

Evacuarea pasagerilor de pe MV Hondius are o fereastră de doar 24–36 de ore , iar dacă operațiunea nu se încheie până luni, nava va fi obligată să plece din zonă din cauza înrăutățirii vremii, potrivit HotNews . Miza imediată este una operațională: transferul în siguranță al circa 150 de pasageri către Tenerife și organizarea repatrierii, sub presiunea condițiilor meteo și a protocoalelor sanitare pentru un focar fără precedent pe o navă de croazieră. Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus , urmează să se deplaseze sâmbătă în Tenerife pentru a coordona evacuarea, alături de miniștrii spanioli ai Sănătății și de Interne, au indicat surse din Ministerul de Interne spaniol, citate de AFP. Scopul este coordonarea între administrații, controlul sanitar și aplicarea protocoalelor de supraveghere și intervenție. Debarcarea, condiționată de vreme: nava nu acostează Un oficial al Guvernului regional din Insulele Canare, Alfonso Cabello, a anunțat că debarcarea trebuie să aibă loc între duminică la prânz și luni, aceasta fiind „singura fereastră” posibilă din cauza condițiilor meteorologice. Dacă operațiunea nu se finalizează până luni, „nava va trebui să își continue cursa”, iar o nouă încercare nu ar mai fi posibilă înainte de sfârșitul lunii mai, când ar reveni condițiile meteo favorabile. Planul logistic prezentat de autorități prevede că MV Hondius nu va fi autorizată să acosteze: va ancora în largul insulei Tenerife, iar pasagerii vor fi transferați la țărm cu o ambarcațiune mai mică. De acolo, ei vor fi duși cu autobuzul la Aeroportul Tenerife Sud, unde repatrierile sunt gestionate de țările de origine. Nava este așteptată să ajungă duminică dimineață, în zori, între orele locale 03:00 și 05:00 (04:00–06:00, ora României), potrivit aceleiași surse, care a subliniat și necesitatea ca avioanele de repatriere să fie deja la sol în noaptea de sâmbătă spre duminică sau duminică dimineață. Repatrieri și izolare: exemplul Marii Britanii și zborul SUA Unele guverne au început să își activeze propriile planuri. Guvernul britanic a anunțat că își va repatria cetățenii cu un zbor supus unor măsuri stricte de control al infecțiilor, iar pasagerilor li se va cere apoi să se izoleze timp de 45 de zile și să fie testați, dacă va fi nevoie, potrivit Reuters și Agerpres. Statele Unite au anunțat, la rândul lor, că pregătesc un zbor de evacuare pentru pasagerii americani de pe navă. Departamentul de Stat a transmis că este în contact direct cu americanii aflați la bord și că va oferi asistență consulară după sosirea în Tenerife. Pe lista pasagerilor figurează 17 americani, potrivit AFP. Ce se știe despre focar și ce urmează Focarul a fost identificat pe nava olandeză MV Hondius, care transportă circa 150 de pasageri din 28 de țări, într-o croazieră operată de Oceanwide Expeditions , începută pe 1 aprilie în Ushuaia (Argentina) și programată să ajungă pe 10 mai în Insulele Canare. Potrivit datelor prezentate în material, focarul a provocat moartea a trei persoane din cel puțin opt cazuri suspecte sau confirmate; OMS a anunțat că, per total, cinci dintre cele opt cazuri suspecte au fost confirmate. Operatorul navei a transmis că, în prezent, niciun pasager de la bord nu are simptome. OMS a precizat că pasagerii sunt clasificați în „contacte cu risc ridicat” și „contacte cu risc scăzut”, în funcție de interacțiunile cu călătorii bolnavi, iar urmărirea contactelor este importantă și pentru cei care au părăsit deja nava. În paralel, experții OMS lucrează la recomandări detaliate pentru măsurile care ar trebui aplicate după debarcare. Într-o conferință de presă, epidemiologul OMS Maria Van Kerkhove a spus că situația nu este comparabilă cu COVID-19, deoarece hantavirusul se transmite prin „contact apropiat și intim”, iar șeful OMS a indicat că organizația evaluează riscul pentru sănătatea publică drept scăzut, deși, având în vedere o perioadă de incubație de până la șase săptămâni, ar putea fi raportate și alte cazuri. [...]