Știri
Știri din categoria Externe

Un raport intern al SVR ar fi propus înscenarea unei tentative de asasinat asupra lui Viktor Orban, potrivit HotNews.ro, care citează o analiză a The Washington Post bazată pe un document obținut și autentificat de un serviciu european de informații. Scenariul ar fi fost discutat în contextul alegerilor parlamentare din Ungaria, programate pentru 12 aprilie.
Documentul descrie o strategie denumită „the Gamechanger”, prezentată ca o modalitate de a „modifica fundamental” campania electorală, prin mutarea dezbaterii din zona temelor socio-economice într-una dominată de emoție, cu accent pe securitatea statului, stabilitate și apărarea sistemului politic. Raportul ar fi fost pregătit pentru unitatea SVR responsabilă de operațiuni de influență politică, cunoscută ca Directoratul MS sau Departamentul „Măsuri Active”.
Viktor Orban și partidul său, Fidesz, s-ar afla în majoritatea sondajelor în urma lui Peter Magyar, fost apropiat al guvernului devenit principalul opozant, și a formațiunii acestuia, Tisza. În raportul atribuit SVR sunt incluse și evaluări despre starea de spirit din Ungaria, ofițerii ruși susținând că „majoritatea (52,3%) este nemulțumită” de situația din țară, inclusiv în mediul rural.
Materialul mai arată că, deși nu au existat atacuri fizice asupra lui Orban, simpla propunere de a înscena o tentativă de asasinat indică miza pe care Moscova ar vedea-o în alegerile din Ungaria, pe fondul dificultăților economice și al scumpirilor la energie. În același timp, textul notează că și alte puteri externe ar putea încerca să influențeze contextul politic: secretarul de stat american Marco Rubio a fost la Budapesta în februarie și și-a exprimat public susținerea pentru Orban, iar ministrul ungar de externe a declarat vineri că vicepreședintele SUA, JD Vance, ar urma să viziteze țara.
Nu este limpede până la ce nivel în guvernul rus ar fi circulat raportul SVR. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins întrebările The Washington Post, calificând documentul drept „încă un exemplu de dezinformare”, iar SVR a refuzat să comenteze. Nici purtătorul de cuvânt al lui Viktor Orban, Zoltan Kovacs, nu a răspuns solicitărilor de comentarii privind raportul și presupusul amestec al Rusiei în alegeri.
Recomandate

Viktor Orban susține că UE și Ucraina încearcă să-i schimbe guvernul la alegerile parlamentare din 12 aprilie, potrivit Antena 3 CNN . Declarațiile au fost făcute sâmbătă, la Budapesta, într-un discurs adresat liderilor și activiștilor ultraconservatori reuniți la Conferința de Acțiune Politică Conservatoare (CPAC), eveniment organizat pentru a cincea oară în capitala Ungariei. Orban a legat acuzațiile de un tablou mai larg despre starea democrației în Uniunea Europeană, invocând presiuni politice și intervenții în procese electorale naționale. În discurs, premierul ungar a susținut că Bruxelles-ul și Kievul ar cere „deschis” instalarea la Budapesta a unui executiv favorabil lor și a atacat rolul Comisiei Europene, pe care a acuzat-o că nu mai acționează ca „gardian al tratatelor”. „Democraţia europeană este pe moarte pentru că economia sa nu are succes, din cauza cenzurii politice şi pentru că se amestecă deschis în alegerile naţionale”, a declarat Orban. Conform relatării, CPAC a reunit 667 de participanți din 51 de țări, între invitați fiind președintele Argentinei, Javier Milei, și liderul partidului spaniol de extremă dreapta Vox, Santiago Abascal. Orban i-a elogiat pe ambii, afirmând despre Milei că ar fi dovedit că „bunul simț” este cheia succesului, iar despre Argentina că ar fi devenit „un bastion al forțelor de dreapta”. Înaintea discursului lui Orban, președintele SUA, Donald Trump, a transmis un mesaj video de susținere pentru premierul ungar la scrutinul din 12 aprilie. Articolul mai arată că Orban, aflat la putere din 2010, își concentrează campania pe presupuse interferențe din partea Ucrainei și îl acuză pe președintele Volodimir Zelenski că a împiedicat reluarea traficului de petrol rusesc prin conducta Drujba, afectată de atacurile Moscovei. Pe plan intern, sondajele citate în material indică riscul unei înfrângeri pentru Fidesz, partidul lui Orban, în fața rivalului său, conservatorul Peter Magyar , liderul partidului Tisza. În același context, este menționată evaluarea Freedom House, care consideră Ungaria o țară „parțial liberă”, nu o democrație deplină, după 16 ani de guvernare Orban și schimbări legislative și constituționale adoptate de majoritatea sa. [...]

Budapesta a confirmat vizita vicepreședintelui SUA JD Vance la începutul lui aprilie , potrivit HotNews.ro , care citează declarațiile ministrului ungar de externe, Peter Szijjarto, și informații transmise de Reuters. Două surse familiarizate cu pregătirile au spus agenției că deplasarea ar urma să fie un semn de susținere pentru premierul Viktor Orban , înaintea alegerilor parlamentare din 12 aprilie. Szijjarto a afirmat, într-un podcast, că vizita ar urma să aibă loc „cândva la începutul lunii aprilie” și a legat-o de starea relațiilor bilaterale. Oficialul ungar a prezentat întâlnirea ca pe un rezultat al contactelor directe dintre cele două administrații. „Vicepreședintele SUA va veni în Ungaria, dacă știu bine, cândva la începutul lunii aprilie. Acesta este rezultatul unor relații SUA-Ungaria excelente, faptul că există întâlniri personale din când în când.” Miza politică este amplificată de contextul electoral: Orban, aflat la putere din 2010, se confruntă cu „cel mai greu test electoral” de până acum, iar în majoritatea sondajelor este în urma lui Peter Magyar, un fost apropiat al guvernului devenit principalul opozant, potrivit Reuters. HotNews.ro notează că, dacă vizita lui Vance se concretizează, aceasta ar fi al doilea gest de acest tip din partea administrației Trump înaintea scrutinului. Secretarul de stat Marco Rubio a fost la Budapesta în februarie și și-a exprimat public sprijinul pentru Orban, pe fondul dificultăților economice, al șocului prețurilor la energie și al apariției unui rival considerat o alternativă viabilă, conform Reuters. În plan extern, articolul amintește că Orban este unul dintre cei mai apropiați aliați europeni ai lui Donald Trump și se află de mult timp în conflict cu Bruxelles-ul pe mai multe teme, inclusiv războiul din Ucraina. Premierul ungar a menținut relații cordiale cu Rusia, refuză să trimită arme Kievului și se opune aderării Ucrainei la Uniunea Europeană; Trump i-a transmis luna trecută un mesaj de susținere, numindu-l „un lider cu adevărat puternic”, într-o postare pe rețelele sociale. [...]

Viktor Orban le cere statelor UE să împrumute direct Ucraina 90 de miliarde de euro , în loc ca finanțarea să fie acordată printr-un mecanism comun al Uniunii, potrivit Economica.net . Declarațiile au fost făcute la finalul unui summit european, în contextul în care premierul ungar nu a renunțat la veto-ul său față de noul pachet de asistență financiară pentru Ucraina. Orban a susținut că Uniunea nu ar trebui să fie folosită pentru finanțarea conflictelor din afara blocului comunitar și a acuzat liderii europeni că încearcă să „mascheze” costurile politice interne ale sprijinului pentru Kiev. „Uniunea Europeană nu a fost creată pentru a finanţa războaiele ţărilor terţe”, a remarcat Orban în declaraţii acordate presei la finalul unui summit european. În timp ce Bruxelles-ul și capitalele europene caută soluții pentru a ocoli veto-ul Ungariei, Orban a indicat ca alternativă acordarea împrumutului de 90 de miliarde de euro direct de către state, nu prin UE. El a afirmat că un împrumut comun ar avea rolul de a ascunde față de cetățeni faptul că banii provin, în ultimă instanță, din resursele statelor membre. Contextul disputei include și oprirea livrărilor de petrol rusesc către Ungaria și Slovacia prin conducta Drujba, de la 27 ianuarie, după ce Ucraina a indicat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone al Rusiei. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că reparațiile necesită timp, însă Orban și premierul slovac Robert Fico acuză Kievul că tergiversează lucrările ca formă de presiune, pe fondul refuzului lor de a susține Ucraina și, în cazul lui Orban, al opoziției față de aderarea Ucrainei la UE. Ajutorul blocat de Budapesta este descris ca un împrumut finanțat prin emiterea de datorie comună și garantat de bugetul UE, adică de statele membre. Conform mecanismului menționat, Ucraina ar urma să ramburseze împrumutul doar dacă Rusia ar plăti eventuale „reparații de război”; în caz contrar, nota de plată ar reveni statelor UE, cu excepția Ungariei, Republicii Cehe și Slovaciei, care au refuzat să participe la mecanismul de garantare. Comisia Europeană ar fi cerut Ucrainei să repare conducta și i-a oferit sprijin financiar pentru lucrări, dar nu este precizat când va fi repusă în funcțiune și nici ce decizie vor lua liderii europeni pentru deblocarea fondurilor, una dintre opțiuni fiind așteptarea alegerilor din Ungaria din 12 aprilie. [...]

Aproximativ 250.000 de cehi au protestat împotriva Guvernului Babis , potrivit Reuters , la un miting organizat pe câmpia Letna din Praga, unde participanții au fluturat steaguri ale Cehiei și ale Uniunii Europene. Manifestația a fost convocată pe fondul nemulțumirilor față de direcția politică a executivului condus de Andrej Babis și față de o propunere de lege care ar introduce reguli mai stricte pentru organizațiile neguvernamentale (ONG). Participanții au început să se adune cu câteva ore înainte de începerea mitingului, iar organizatorii au estimat prezența la circa 250.000 de persoane. „Sunt aici pentru că îmi pasă de viitorul ţării mele. Mă supără faptul că actualul guvern încearcă să manipuleze mass-media liberă şi independentă, iar libertatea şi democraţia sunt esenţiale”, a spus Tomas Chaloupka, un tânăr în vârstă de 22 de ani. Andrej Babis (71 de ani) și partidul său populist de dreapta ANO au revenit la putere în decembrie 2025, după patru ani în opoziție, conducând un guvern format din partide de dreapta și de extremă dreapta. Organizatorii protestului, Milion Chvilek („Un milion de momente pentru democraţie”), au avertizat că Babis ar putea împinge Cehia pe o traiectorie similară cu cea a Slovaciei conduse de Robert Fico sau a Ungariei conduse de Viktor Orban, țări aflate în conflict cu UE pe tema statului de drept. Nemulțumirile vizează, între altele, reducerea cheltuielilor pentru apărare și planurile de modificare a finanțării televiziunii publice, despre care opozanții spun că ar putea afecta independența acesteia. În plus, Guvernul ar urmări să reglementeze mai strict activitatea ONG-urilor, obligându-le să se înscrie într-un registru special în cazul unor contacte sau finanțări cu entități străine, un tip de legislație asociat inițial cu Rusia și adoptat ulterior și în alte state. În context, publicația amintește că un protest similar, organizat în februarie în sprijinul președintelui Petr Pavel , care a intrat în conflict cu Guvernul Babis pe tema numirilor ministeriale și a cheltuielilor pentru apărare, a adunat până la 90.000 de persoane. Totodată, Katerina Safarikova, editorialistă pentru site-ul de știri Seznam Zpravy, a avertizat că ONG-urile vizate de propunerea de lege ar putea fi expuse presiunilor administrative dacă autoritățile ar decide acest lucru. [...]

Cuba susține că se pregătește pentru o posibilă invazie a SUA , pe fondul unei crize energetice care afectează servicii esențiale în capitală. Președintele Miguel Díaz-Canel afirmă că planul de apărare al țării se bazează pe conceptul unui „război al întregului popor”, în contextul intensificării presiunilor din partea administrației Trump. Díaz-Canel a acuzat Washingtonul că aplică o „blocadă energetică” care agravează o situație deja dificilă și a invocat amenințări din partea SUA. El a spus că autoritățile cubaneze au declanșat un plan pentru creșterea gradului de pregătire a populației, pe fondul riscului unei agresiuni împotriva Cubei. În paralel, Havana se confruntă cu o criză de apă, după ce lipsa de combustibil și instabilitatea rețelei electrice au lăsat mii de robinete fără apă, relatează Reuters , citată de Digi24. Locuitorii din capitală cară găleți și stau la coadă la camioane-cisternă pentru a-și asigura necesarul minim. Compania de stat Aguas de La Habana a confirmat că programele de pompare și operațiunile de alimentare cu apă au fost perturbate din cauza lipsei de electricitate. În unele cartiere, rezervoarele de apă de pe acoperișuri sunt goale, iar oamenii spun că trebuie să fiarbă puțina apă pe care reușesc să o colecteze. Criza energetică este pusă în legătură cu înăsprirea măsurilor americane după capturarea, în ianuarie, a președintelui venezuelean Nicolas Maduro, principalul susținător al Cubei, conform relatării Reuters. În acest context, președintele american Donald Trump a redus livrările de petrol venezuelean către Cuba și a amenințat cu tarife alte țări furnizoare, ceea ce a afectat infrastructura energetică fragilă a insulei. Pentru o parte dintre locuitori, problemele nu sunt noi. O femeie intervievată de Reuters, Maria de Jesus Rusindo, în vârstă de 58 de ani, a spus că dificultățile legate de apă persistă din 2021 și continuă în 2026, iar de ani de zile transportă recipiente grele cu apă până acasă. [...]

Blocarea Strâmtorii Ormuz amenință aprovizionarea cu alimente a peste 100 de milioane de oameni , în contextul războiului dintre SUA, Israel și Iran, care a făcut ruta „practic blocată” pentru transportul comercial. Strâmtoarea Ormuz este prezentată drept o arteră critică nu doar pentru energie, ci și pentru importurile de hrană ale statelor din Golf, unde dependența de aprovizionarea externă este foarte ridicată. Arabia Saudită importă peste 80% din alimente, Emiratele Arabe Unite aproximativ 90%, iar Qatarul circa 98%, relatează CNN (citat de Mediafax). De ce contează Ormuz pentru lanțurile alimentare din Golf În condițiile escaladării militare, companiile de transport maritim evită traversarea zonei, invocând riscurile de securitate. În paralel, au fost raportate atacuri asupra navelor în regiune începând cu 28 februarie, potrivit agenției britanice de monitorizare UKMTO, iar asigurătorii tratează Orientul Mijlociu ca zonă cu risc crescut. Programul Alimentar Mondial avertizează că lanțurile de aprovizionare se apropie de „cea mai gravă perturbare de la pandemia de Covid-19”, pe fondul scumpirii accelerate a transportului maritim de la debutul conflictului. Costuri în creștere și containere redirecționate În piață au apărut suprataxe de 4.000 de dolari pe container pentru destinații din regiune, iar transportul rutier din porturi alternative ajunge la 4.000-9.000 de dolari pe container, conform informațiilor din articol. În plus, un transport din Europa care costa, în mod normal, 3.000 de euro a ajuns la 14.500 de euro, doar până la Jeddah (Arabia Saudită). Efectele se văd deja în logistică. Kibsons International, retailer alimentar din Emiratele Arabe Unite, care importă 50.000 de tone de alimente pe an, are containere blocate sau redirecționate către porturi îndepărtate: unul destinat Jebel Ali (Dubai) a ajuns în Mundra (India), iar altul a fost trimis către Colombo (Sri Lanka). „Există multă incertitudine”, a declarat Daniel Cabral, directorul de achiziții al companiei. În acest context, compania anticipează presiuni pe prețuri: potrivit lui Cabral, unele produse, inclusiv lactatele și produsele proaspete, ar putea avea scumpiri de până la 20%. Rute alternative și opțiuni limitate pentru securizarea transportului Pentru a ocoli blocajul, unele companii își reorganizează traseele. Spinneys, un lanț de supermarketuri din regiune, transportă containere din Marea Britanie prin Franța și Turcia, apoi pe uscat spre Emiratele Arabe Unite, un drum care durează aproximativ 12 zile. Compania indică și o rută rutieră directă din Regatul Unit către depozitul din Jebel Ali, descrisă ca fiind cu 40% mai ieftină decât transportul aerian, ale cărui costuri au crescut puternic. Separat, Oman și Emiratele Arabe Unite au deschis un nou coridor comercial pentru accelerarea vămuirii între porturile Muscat și Jebel Ali, ca măsură de reducere a întârzierilor. În plan de securitate, Donald Trump a avansat ideea unor escorte ale Marinei SUA pentru navele comerciale, însă specialiștii citați în articol sunt rezervați. Richard Meade, redactor-șef la Lloyd’s List Intelligence, spune că ar fi necesare între opt și zece distrugătoare pentru a escorta zilnic între cinci și zece petroliere, iar chiar și în acest scenariu petrolierele ar avea prioritate față de navele cu marfă alimentară. Înainte de criză, prin Strâmtoarea Ormuz treceau până la 60 de petroliere pe zi, iar articolul notează că fiecare zi de conflict extinde efectele dincolo de zona de luptă, prin costuri mai mari, întârzieri și risc de scumpiri la alimente în statele dependente de importuri. [...]