Știri
Știri din categoria Externe
Pierderile armatei ruse au ajuns la un nivel care depășește capacitatea de recrutare, ceea ce poate pune presiune directă pe sustenabilitatea operațională a Moscovei pe front, potrivit Antena 3. O investigație citată de publicație estimează că numărul total al militarilor ruși morți de la începutul invaziei pe scară largă și până la finalul lui 2025 a ajuns la 352.000.
Estimarea apare într-o investigație realizată de Meduza, Mediazona și BBC Rusia și se bazează pe date publice: decese înregistrate la oficiile de stare civilă (circa 261.000 de persoane) și cazuri de dispăruți declarați oficial decedați prin instanțele din Rusia (circa 90.000 de persoane).
Conform investigației, vârful pierderilor a fost în perioada 2024–2025, când instanțele ruse au început să declare oficial drept „decedate” un număr mare de militari care figurau anterior ca „dispăruți”. În același interval de doi ani ar fi fost primite până la 86.000 de cereri de despăgubiri bănești din partea rudelor celor decedați.
Antena 3 mai notează că, potrivit estimărilor făcute de ucraineni, din decembrie 2025 până în aprilie 2026 pierderile lunare ale armatei ruse pe front au început să depășească ritmul de recrutare a voluntarilor.
În aceeași perioadă (decembrie 2025 – aprilie 2026), ar fi fost recrutați 148.400 de voluntari, în timp ce pierderile (morți și răniți) ar fi ajuns la 156.700 de persoane.
Investigația citată precizează că estimarea de 352.000 de militari ruși uciși nu include luptători voluntari din alte țări și nici militari declarați dispăruți din a doua jumătate a anului 2025 până în prezent. În plus, se menționează că ar exista „zeci de mii” de militari ale căror trupuri nu au fost recuperate, iar rudele nu au obținut încă declararea oficială a decesului în instanță.
Separat, pe baza datelor publice consultate de jurnaliștii ruși, numărul cazurilor de moștenire pentru persoane decedate cu vârste între 20 și 24 de ani ar fi depășit în 2025 de 10 ori nivelul de dinaintea războiului.
Recomandate
Parada de 9 mai de la Moscova a fost redusă drastic din „motive operaționale”, semn al presiunii de securitate pe fondul războiului din Ucraina , potrivit Adevărul . Evenimentul s-a încheiat după 45 de minute, iar discursul lui Vladimir Putin a durat sub 10 minute; defilarea nu a inclus tehnică militară, fiind încheiată cu un spectacol aerian. Formatul restrâns a fost justificat public de Kremlin prin nevoia de siguranță. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a spus că parada nu este una aniversară și că reducerea are legătură cu „situația actuală”, accentul fiind pus pe securitatea oamenilor și a orașului. Ce a transmis Putin și ce a lipsit din paradă În discurs, Putin a prezentat războiul din Ucraina drept o cauză „justă” și a lăudat armata rusă, susținând că aceasta se confruntă cu „o forță agresivă” sprijinită de NATO. El a invocat pierderile „uriașe” ale Uniunii Sovietice în al Doilea Război Mondial ca argument de mobilizare pentru soldații ruși implicați în conflictul actual, notează The Telegraph, citat de Adevărul. Elementele care au ieșit în evidență prin absență sau prezență, conform relatării: fără tancuri și echipamente militare grele în Piața Roșie; fără convoi de vehicule militare și fără participarea cadeților de la Suvorov și Nahimov (în „știrea inițială”); prezența unor soldați nord-coreeni , descrisă ca semn al cooperării militare dintre Rusia și Coreea de Nord; final cu defilare aeriană (avioane Su-30 și MiG-29, urmate de șase aeronave Su-25). După discurs, Putin a fost filmat depunând flori la Mormântul Soldatului Necunoscut , alături de liderii străini invitați, apoi părăsind parada. A venit la ceremonie împreună cu președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko. Contextul de securitate: amenințări și armistiții contestate Potrivit Reuters, citat de Adevărul, Rusia a organizat „cea mai restrânsă” paradă de Ziua Victoriei din ultimii ani pe fondul amenințării unui atac din partea Ucrainei. În același context, Moscova a avertizat că o eventuală perturbare a evenimentului ar duce la un atac masiv cu rachete asupra Kievului și le-a transmis diplomaților străini că ar trebui să-și evacueze personalul din capitala ucraineană în cazul unui astfel de atac. Tot Reuters, citat de publicație, descrie măsuri de securitate stricte la Moscova, cu drumuri blocate în jurul centrului capitalei și soldați înarmați vizibili în dispozitivele de pază. În plan diplomatic, materialul menționează că Rusia și Ucraina s-au acuzat reciproc de încălcarea unor armistiții unilaterale, iar președintele SUA, Donald Trump, a anunțat un armistițiu de trei zile (sâmbătă–luni), susținut de Kremlin și de Kiev; cele două părți ar fi convenit și un schimb de 1.000 de prizonieri. De ce contează Reducerea paradei – tradițional un instrument de demonstrație militară și de mesaj politic intern și extern – indică faptul că riscul operațional și presiunea de securitate au ajuns să influențeze direct un eveniment simbolic major al Kremlinului . În paralel, discursul lui Putin a păstrat linia de justificare a războiului și de confruntare retorică cu NATO, în timp ce măsurile de protecție din jurul evenimentului sugerează o preocupare crescută pentru vulnerabilități în capitală. [...]
Planul lui Péter Magyar de a-și începe mandatul cu o vizită la Varșovia indică o posibilă recalibrare diplomatică între Ungaria și Polonia , pe fondul tensiunilor acumulate în ultimii ani în relația bilaterală, potrivit Mediafax . Premierul ungar este așteptat să efectueze în luna mai prima sa vizită oficială externă în calitate de prim-ministru, iar destinația ar urma să fie Polonia, relatează publicația ungară 24.hu, citată de Mediafax. Informația a fost confirmată sâmbătă de vice-ministrul polonez de Externe, Ignacy Niemczycki, într-o declarație pentru postul de radio RMF FM. Anunțul vine după informații apărute anterior în presa internațională despre planurile noului premier de la Budapesta. Miza vizitei: refacerea relațiilor Budapesta–Varșovia Péter Magyar a spus în repetate rânduri în campania electorală că prima sa deplasare externă ca premier va fi la Varșovia, obiectivul declarat fiind relansarea relațiilor dintre Ungaria și Polonia. El a reiterat această intenție inclusiv în discursul de victorie de după alegeri, când a vorbit despre importanța refacerii cooperării dintre cele două state. Contextul deteriorării relațiilor Agenția poloneză de presă PAP a amintit că relațiile dintre Budapesta și Varșovia s-au deteriorat în ultimii ani, în special din cauza politicii considerate pro-ruse a fostului premier Viktor Orbán și a apropierii acestuia de președintele rus Vladimir Putin. Potrivit sursei citate, tensiunile au afectat colaborarea bilaterală în contextul diferențelor de poziție privind războiul din Ucraina și relația cu Moscova. [...]
Donald Trump spune că armistițiul de trei zile dintre Rusia și Ucraina ar putea fi prelungit , pe fondul unui acord de schimb de prizonieri negociat cu sprijinul Washingtonului, potrivit Kyiv Post . Miza imediată este dacă pauza anunțată pentru 9–11 mai poate deveni un „pod” către o oprire mai amplă a luptelor, în condițiile în care ambele părți continuă să se acuze reciproc de încălcări. Trump a declarat, într-o discuție cu reporterii ale cărei remarci au fost publicate de Departamentul de Stat al SUA, că încetarea focului „ar putea” dura mai mult decât cele trei zile planificate. El a spus că și-ar dori oprirea războiului și a descris conflictul drept cel mai grav, ca pierderi umane, de la Al Doilea Război Mondial, invocând cifra de „25.000 de tineri soldați în fiecare lună”. Ce include acordul: armistițiu limitat și schimb de prizonieri Conform informațiilor din articol, înțelegerea anunțată joi prevede: o încetare temporară a focului în perioada 9–11 mai ; un schimb reciproc de 1.000 de prizonieri de război pentru 1.000 . Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a confirmat aranjamentul și a indicat că schimbul de prizonieri ar urma să aibă loc pe 9 mai , menționând și armistițiul pentru 9–11 mai. Dimensiunea operațională: securizarea paradei de la Moscova Kyiv Post notează că Ucraina a acceptat oficial să nu perturbe parada de Ziua Victoriei din Moscova ca parte a aranjamentului de armistițiu. Evenimentul din 9 mai este prezentat ca unul dintre cele mai importante momente simbolice pentru Kremlin, legat de comemorarea victoriei Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste în al Doilea Război Mondial. Context: atacuri cu drone și neîncredere între părți Armistițiul vine după zile de escaladare a atacurilor cu drone și după acuzații reciproce privind încălcări ale unor încetări ale focului anunțate unilateral anterior. Ucraina a acuzat Rusia că a ignorat o propunere de încetare a focului susținută de Kiev, în timp ce Moscova a acuzat Ucraina de lovituri repetate cu drone pe teritoriul rus. În același context, Reuters a relatat că luptele și atacurile aeriene au continuat chiar în timp ce armistițiul era negociat, ceea ce, potrivit materialului, evidențiază nivelul ridicat de neîncredere dintre cele două părți. Ce urmează Din informațiile disponibile, nu există o confirmare că armistițiul va fi extins dincolo de 11 mai. Declarațiile lui Trump indică o deschidere pentru prelungire, însă rămâne de văzut dacă schimbul de prizonieri și respectarea pauzei de trei zile pot crea condiții pentru discuții mai largi, în pofida acuzațiilor persistente de încălcare a înțelegerilor. [...]
Evacuarea pasagerilor de pe MV Hondius are o fereastră de doar 24–36 de ore , iar dacă operațiunea nu se încheie până luni, nava va fi obligată să plece din zonă din cauza înrăutățirii vremii, potrivit HotNews . Miza imediată este una operațională: transferul în siguranță al circa 150 de pasageri către Tenerife și organizarea repatrierii, sub presiunea condițiilor meteo și a protocoalelor sanitare pentru un focar fără precedent pe o navă de croazieră. Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus , urmează să se deplaseze sâmbătă în Tenerife pentru a coordona evacuarea, alături de miniștrii spanioli ai Sănătății și de Interne, au indicat surse din Ministerul de Interne spaniol, citate de AFP. Scopul este coordonarea între administrații, controlul sanitar și aplicarea protocoalelor de supraveghere și intervenție. Debarcarea, condiționată de vreme: nava nu acostează Un oficial al Guvernului regional din Insulele Canare, Alfonso Cabello, a anunțat că debarcarea trebuie să aibă loc între duminică la prânz și luni, aceasta fiind „singura fereastră” posibilă din cauza condițiilor meteorologice. Dacă operațiunea nu se finalizează până luni, „nava va trebui să își continue cursa”, iar o nouă încercare nu ar mai fi posibilă înainte de sfârșitul lunii mai, când ar reveni condițiile meteo favorabile. Planul logistic prezentat de autorități prevede că MV Hondius nu va fi autorizată să acosteze: va ancora în largul insulei Tenerife, iar pasagerii vor fi transferați la țărm cu o ambarcațiune mai mică. De acolo, ei vor fi duși cu autobuzul la Aeroportul Tenerife Sud, unde repatrierile sunt gestionate de țările de origine. Nava este așteptată să ajungă duminică dimineață, în zori, între orele locale 03:00 și 05:00 (04:00–06:00, ora României), potrivit aceleiași surse, care a subliniat și necesitatea ca avioanele de repatriere să fie deja la sol în noaptea de sâmbătă spre duminică sau duminică dimineață. Repatrieri și izolare: exemplul Marii Britanii și zborul SUA Unele guverne au început să își activeze propriile planuri. Guvernul britanic a anunțat că își va repatria cetățenii cu un zbor supus unor măsuri stricte de control al infecțiilor, iar pasagerilor li se va cere apoi să se izoleze timp de 45 de zile și să fie testați, dacă va fi nevoie, potrivit Reuters și Agerpres. Statele Unite au anunțat, la rândul lor, că pregătesc un zbor de evacuare pentru pasagerii americani de pe navă. Departamentul de Stat a transmis că este în contact direct cu americanii aflați la bord și că va oferi asistență consulară după sosirea în Tenerife. Pe lista pasagerilor figurează 17 americani, potrivit AFP. Ce se știe despre focar și ce urmează Focarul a fost identificat pe nava olandeză MV Hondius, care transportă circa 150 de pasageri din 28 de țări, într-o croazieră operată de Oceanwide Expeditions , începută pe 1 aprilie în Ushuaia (Argentina) și programată să ajungă pe 10 mai în Insulele Canare. Potrivit datelor prezentate în material, focarul a provocat moartea a trei persoane din cel puțin opt cazuri suspecte sau confirmate; OMS a anunțat că, per total, cinci dintre cele opt cazuri suspecte au fost confirmate. Operatorul navei a transmis că, în prezent, niciun pasager de la bord nu are simptome. OMS a precizat că pasagerii sunt clasificați în „contacte cu risc ridicat” și „contacte cu risc scăzut”, în funcție de interacțiunile cu călătorii bolnavi, iar urmărirea contactelor este importantă și pentru cei care au părăsit deja nava. În paralel, experții OMS lucrează la recomandări detaliate pentru măsurile care ar trebui aplicate după debarcare. Într-o conferință de presă, epidemiologul OMS Maria Van Kerkhove a spus că situația nu este comparabilă cu COVID-19, deoarece hantavirusul se transmite prin „contact apropiat și intim”, iar șeful OMS a indicat că organizația evaluează riscul pentru sănătatea publică drept scăzut, deși, având în vedere o perioadă de incubație de până la șase săptămâni, ar putea fi raportate și alte cazuri. [...]
Expulzarea discretă a unui ofițer SVR din Budapesta arată cum calculele politice pot bloca luni întregi contrainformațiile , într-un context în care rețelele de influență și recrutare se mută în zona think tank-urilor și a mediului academic, potrivit Digi24 , care citează o investigație VSquare. Artur Sușkov, diplomat rus în vârstă de 36 de ani, cu funcția de secretar de serviciu la Ambasada Rusiei din Budapesta, a fost forțat să părăsească Ungaria pe 4 mai 2026, împreună cu soția sa. Autoritățile maghiare l-au identificat drept ofițer sub acoperire al Serviciului de Informații Externe al Rusiei (SVR) , conform informațiilor obținute de VSquare din mai multe surse guvernamentale. Miza cazului, dincolo de expulzare, este întârzierea: contrainformațiile ungare ar fi vrut să-l trimită acasă încă din februarie 2026, însă guvernul Viktor Orbán ar fi blocat propunerea din rațiuni politice, pe fondul campaniei electorale și al riscului de a tensiona relațiile cu Moscova, care îl susținea activ pe Orbán pentru realegere. De ce contează: contrainformațiile, ținute „în loc” de decizia politică Potrivit relatării, situația s-ar fi schimbat după înfrângerea electorală a lui Viktor Orbán din 12 aprilie 2026, moment după care agențiile ar fi putut acționa fără constrângeri politice stricte, iar expulzarea a fost pusă în aplicare. Un fost ofițer de contrainformații maghiar, Péter Buda, a descris cazul ca parte a unui tipar în care expulzările unor spioni ruși cu acoperire diplomatică au fost amânate sau contestate sub guvernul Orbán. „Pe baza acestui caz particular, este clar că conducerea politică nu a permis serviciilor de informații să își îndeplinească în mod corespunzător atribuțiile.” Cum ar fi operat: infiltrare în think tank-uri și instituții apropiate puterii Investigația descrie o operațiune de infiltrare în grupuri de experți de dreapta și de politică externă apropiate guvernului Orbán, cu obiective de construire de rețele, coordonare de informatori și identificare de potențiali recruți. Printre instituțiile menționate ca ținte sau zone de interes apar: Colegiul Mathias Corvinus (MCC); Institutul Maghiar de Afaceri Internaționale (HIIA); Institutul John Lukacs pentru Strategie și Politică din cadrul Universității de Servicii Publice Ludovika. Operațiunea de contrainformații care l-a vizat pe Sușkov ar fi fost condusă de Oficiul pentru Protecția Constituției din Ungaria (AH) , în cooperare cu agenția de securitate a unei țări NATO neidentificate. Recrutare și acces la informații: de la contacte politice la „parole Wi‑Fi” Potrivit unei surse maghiare citate, Sușkov ar fi inițiat recrutarea a cel puțin trei persoane. Unul dintre cei vizați, cercetător cu legături atât la HIIA, cât și la Institutul John Lukacs, ar fi fost instruit în comunicare clandestină și ar fi participat la întâlniri securizate. Aceeași relatare susține că Sușkov ar fi folosit cadouri scumpe și ar fi indicat existența unor plăți în schimbul informațiilor. Prin rețeaua de contacte a unui agent, ar fi obținut informații politice de la HIIA, instituție care, conform textului, operează subordonată Cabinetului prim-ministrului, iar o parte din personal ar redacta materiale direct pentru Viktor Orbán, ceea ce i-ar oferi acces la niveluri înalte ale procesului decizional. Context: expulzare „în secret” și un profil diplomatic folosit ca acoperire VSquare mai notează că Sușkov a fost detașat de două ori în Ungaria: între 2019 și 2022, apoi din 8 februarie 2023, după o pauză de trei luni, revenind cu o promovare (de la atașat la al treilea secretar). Soția sa, Svetlana, ar fi fost angajată oficial la Academia Diplomatică a Ministerului de Externe al Rusiei, reorganizată și fuzionată cu MGIMO până în 2026, potrivit textului. Cazul este prezentat ca un exemplu de vulnerabilitate instituțională atunci când decizia politică interferează cu aplicarea măsurilor de securitate, mai ales într-un mediu în care accesul la evenimente publice și rețele de experți poate facilita operațiuni de informații fără „recrutare clasică”, așa cum este descris în material. [...]
Rusia a folosit parada de Ziua Victoriei ca platformă de semnal politic extern , printr-un program la Moscova care a inclus prezențe din străinătate venite „din proprie inițiativă” și o serie de întâlniri bilaterale la Kremlin, potrivit Digi24 . Consilierul Kremlinului Iuri Ușakov a spus că Rusia nu a invitat „în mod special” niciun demnitar străin la paradă, dar că unele personalități au anunțat că vor participa, conform agenției ruse TASS. Cine a fost prezent și ce urmează în agenda de la Kremlin După parada din Piața Roșie , a fost programată o recepție la Kremlin, în onoarea celei de-a 81-a aniversări a Zilei Victoriei, la care au participat șefi ai delegațiilor străine și invitați ai evenimentelor comemorative, relatează TASS. Printre participanții menționați se numără președinții Kazahstanului (Kassim-Jomart Tokaiev), Laosului (Thongloun Sisoulith), Uzbekistanului (Șavkat Mirziioiev), Osetiei de Sud (Alan Gagloiev), prim-ministrul Slovaciei ( Robert Fico ), conducătorul suprem al Malaeziei (Sultan Ibrahim) și Milorad Dodik, prezentat drept președinte al Alianței Social-Democraților Independenți din Republicii Srpska. În continuare, sunt planificate întâlniri bilaterale ale lui Vladimir Putin cu mai mulți dintre acești lideri, inclusiv cu Robert Fico și Sultan Ibrahim, precum și discuții cu reprezentanți ai Republicii Srpska. Digi24 notează că sunt anunțate și întrevederi cu lideri din Abhazia și Osetia de Sud. Mesajele și momentele-cheie ale paradei Potrivit relatării preluate de Digi24 din TASS, Putin și lideri străini au depus flori la Mormântul Soldatului Necunoscut, după parada militară din Piața Roșie. Un element notabil al evenimentului a fost participarea, pentru prima dată, a unui detașament de militari nord-coreeni care a mărșăluit în Piața Roșie, conform TASS. Agenția mai afirmă că Putin a lăudat „profesionalismul” soldaților nord-coreeni și susține că aceștia „au demonstrat curaj” în timpul „eliberării regiunii Kursk” de sub controlul Forțelor Armate Ucrainene. Discursul lui Vladimir Putin din timpul paradei a durat 8,5 minute, potrivit TASS, iar după încheierea ceremoniei acesta a discutat cu veterani și militari aflați în tribune. Parada a fost încheiată de echipele de acrobație aeriană „Ruski Vitiazi” și „Striji”, care au survolat Piața Roșie. [...]
