Știri
Știri din categoria Externe
Emisarul special al SUA, Steve Witkoff, afirmă că în următoarele trei săptămâni ar putea avea loc o întâlnire Putin–Zelenski, în urma eforturilor de mediere ale Washingtonului, potrivit Meduza, care citează un interviu acordat postului Fox News.
Witkoff a declarat că inițiativele propuse de partea americană ar putea „aduce cele două părți mai aproape” și ar putea conduce chiar la un summit între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și liderul rus Vladimir Putin. El a adăugat că există și posibilitatea unei întâlniri în trei, cu participarea lui Donald Trump, însă decizia îi aparține acestuia.
„Nu cred că va dori să participe decât dacă este sigur că poate obține cel mai bun rezultat posibil”, a spus Witkoff, exprimându-și speranța că „în următoarele săptămâni” vor exista vești pozitive.
Întrebat despre discuțiile sale cu liderul de la Kremlin, Witkoff a afirmat că Putin a fost „mereu brutal de onest” în conversațiile purtate. El a precizat că a fost criticat pentru faptul că s-a întâlnit de opt ori cu președintele rus, însă a susținut că nu se poate ajunge la un acord fără a înțelege poziția celeilalte părți și „liniile roșii” invocate de Moscova.
Declarațiile vin în contextul reluării negocierilor dintre delegațiile rusă și ucraineană, inclusiv runda de discuții desfășurată la Geneva pe 17–18 februarie. După acea rundă, Zelenski a anunțat că le-a cerut reprezentanților ucraineni să „ridice problema” unei întâlniri directe cu Putin, pe care o consideră esențială pentru un eventual progres privind dosarul teritorial.
Zelenski a afirmat în repetate rânduri că este pregătit pentru o întâlnire față în față într-o locație neutră. Kremlinul a transmis că o astfel de reuniune ar putea avea loc doar la Moscova, oferind garanții de securitate pentru liderul ucrainean. Zelenski a respins varianta și a sugerat, la rândul său, Kievul drept posibil loc al întâlnirii.
Unul dintre principalele puncte de blocaj rămâne statutul Donbasului, controlul asupra regiunii fiind în continuare o temă majoră în negocieri.
Recomandate
Administrația Trump ridică miza negocierilor cu Iranul, trimițându-l pe vicepreședintele JD Vance la Islamabad cu un avertisment explicit că SUA nu vor tolera „jocuri” la masa tratativelor , potrivit News RO . Mesajul indică o linie mai dură de negociere, cu potențial de a influența rapid stabilitatea regională și, implicit, riscurile geopolitice care se reflectă în piețele de energie și transport. JD Vance s-a îmbarcat vineri dimineața (ora locală) la bordul avionului Air Force Two, cu destinația Islamabad, unde urmează să conducă discuții „de mare importanță” cu partea iraniană pentru încheierea războiului, conform relatării care citează CNN. Vicepreședintele a spus că se așteaptă la negocieri „pozitive”, dar a condiționat deschiderea SUA de „bună-credință” din partea Teheranului. „Așa cum a spus președintele Statelor Unite, dacă iranienii sunt dispuși să negocieze cu bună-credință, suntem cu siguranță dispuși să le întindem o mână de ajutor. Dacă vor încerca să se joace cu noi, vor descoperi că echipa de negociatori nu este atât de receptivă”, a declarat Vance, potrivit sursei. Cine negociază și ce mandat declară că are Vance a afirmat că Donald Trump a transmis echipei de negociatori „linii directoare clare”, fără să ofere detalii despre conținutul acestora. Din echipă fac parte, potrivit informațiilor din material: Steve Witkoff, trimis special; Jared Kushner. Vicepreședintele a reluat ideea că obiectivul este o „negociere pozitivă”, însă a lăsat de înțeles că flexibilitatea depinde de comportamentul părții iraniene. De ce contează: semnal de înăsprire și risc de escaladare Dincolo de deplasarea în sine, elementul cu greutate este avertismentul public, formulat înaintea discuțiilor, care sugerează că Washingtonul își pregătește terenul pentru o poziție mai puțin conciliantă dacă negocierile deraiază. În termeni practici, o astfel de poziționare poate crește riscul de impas sau de reluare a tensiunilor, cu efecte în lanț asupra securității regionale și a fluxurilor comerciale. Materialul nu include detalii despre agenda exactă, calendarul complet al întâlnirilor sau parametrii unui eventual acord, astfel că rămâne neclar ce concesii sau garanții sunt în discuție și ce urmează după runda de la Islamabad. [...]
Rusia a atacat Ucraina cu aproape 150 de drone în noaptea de joi spre vineri, înainte ca Vladimir Putin să anunțe un armistițiu de Paște, potrivit Antena 3 CNN . Apărarea antiaeriană ucraineană a doborât 113 dintre drone, iar autoritățile au indicat că bombardamentele continuau vineri dimineață. Atacurile au provocat victime în regiunea Dnipro, din estul Ucrainei. Administrația regională a anunțat pe Telegram că două persoane au fost ucise și trei au fost rănite în urma loviturilor aeriene ruse asupra unor districte din zonă, transmite AFP, conform Agerpres. Jurnaliștii de la Ukrainska Pravda au relatat că forțele ruse au folosit 128 de drone de tip Shahed, Gerbera, Italmas și alte vehicule aeriene fără pilot (UAV), începând din seara de 9 aprilie. Potrivit informațiilor citate, până în dimineața de 10 aprilie atacul era încă în desfășurare. Forțele Aeriene ale Ucrainei au comunicat că, până la ora 08:00, au distrus sau au bruiat 113 drone în nordul, sudul și estul țării. Oficialii au mai precizat că au fost înregistrate lovituri ale 14 drone în șase locații și căderi de resturi în alte șapte locații. Pe fondul acestor atacuri, Putin a anunțat un armistițiu pentru Paștele Ortodox, valabil sâmbătă și duminică, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus ulterior că îl acceptă, menționând totodată că Kievul a propus deja o astfel de pauză a ostilităților. Armistițiul ar urma să înceapă sâmbătă la ora locală 16:00 (13:00 GMT), conform informațiilor din articol. [...]
Turcia spune că NATO nu are obligația să intervină militar la Ormuz , pe fondul tensiunilor dintre SUA, Israel și Iran, potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis de ministrul turc al Comerțului, Ömer Bolat, într-un interviu acordat Euronews, în contextul presiunilor venite de la Washington pentru reluarea traficului maritim prin strâmtoare. Poziția Ankarei vine după ce președintele american Donald Trump le-a cerut aliaților din NATO să găsească rapid o soluție pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice la nivel global. Conform relatării, Trump i-ar fi transmis un ultimatum secretarului general al NATO, Mark Rutte, cerând identificarea unei soluții „în câteva zile”, în timp ce Rutte se află la Washington pentru întâlniri cu oficiali americani, inclusiv cu secretarul de stat Marco Rubio și cu secretarul apărării Pete Hegseth. În acest moment, doar un număr limitat de nave reușește să traverseze strâmtoarea, deși a fost anunțat un armistițiu fragil care ar trebui să permită reluarea traficului. În acest cadru, Ömer Bolat a insistat asupra naturii defensive a alianței și a limitelor mandatului său. „NATO are în principal rolul de a descuraja conflictele și de a menține pacea și securitatea pe continentul european, dar și la nivel global”, a spus oficialul turc. Întrebat dacă statele membre pot să îi amintească lui Trump că NATO nu a fost implicată în planificarea conflictului cu Iranul, Bolat a răspuns afirmativ. Articolul menționează că mai multe state NATO au respins deja solicitările inițiale ale SUA de a susține campania militară împotriva Iranului, invocând lipsa consultărilor înaintea loviturilor și caracterul defensiv al alianței. În paralel, aproximativ 40 de state, majoritatea membre NATO, alături de Japonia, Coreea de Sud și Australia, analizează o strategie pentru securizarea Strâmtorii Ormuz după încetarea ostilităților. Miza este economică și energetică: Strâmtoarea Ormuz este o rută-cheie pentru transportul petrolului, iar orice blocaj sau restricție se transmite rapid în piețele globale, inclusiv în prețul petrolului. În consecință, presiunea diplomatică pentru redeschiderea completă crește, însă, potrivit pozițiilor descrise, o intervenție militară colectivă sub umbrela NATO rămâne incertă. [...]
Donald Trump a discutat retragerea unei părți din trupele SUA din Europa , pe fondul nemulțumirilor față de aliații NATO, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Un înalt oficial al Casei Albe a spus că nu a fost luată nicio decizie și că administrația nu a cerut Pentagonului să pregătească planuri concrete pentru reducerea efectivelor din Europa. Oficialul a vorbit sub protecția anonimatului, invocând caracterul intern al discuțiilor. „Nu s-a luat nicio decizie, iar Casa Albă nu a solicitat Pentagonului să elaboreze planuri concrete pentru o reducere a efectivelor militare pe continent.” Contextul invocat de sursa citată este dublu: frustrarea lui Trump că aliații NATO nu au contribuit la asigurarea securității Strâmtorii Ormuz, rută esențială pentru aprovizionarea globală cu energie, și nemulțumirea că planurile sale privind preluarea controlului asupra Groenlandei nu au avansat. Discuțiile sunt un nou semnal al deteriorării relațiilor dintre Washington și aliații europeni în ultimele luni, iar vizita de miercuri la Casa Albă a secretarului general al NATO, Mark Rutte, nu ar fi produs o îmbunătățire semnificativă. În prezent, SUA au peste 80.000 de soldați în Europa, dintre care peste 30.000 în Germania; efective importante sunt staționate și în Italia, Regatul Unit și Spania. Oficialul nu a indicat ce țări ar putea fi afectate sau câți militari ar putea fi retrași, dacă ideea va fi pusă în aplicare. NATO nu a răspuns solicitării Reuters de a comenta. În paralel, Wall Street Journal a relatat că în administrație s-ar discuta retragerea trupelor din țări ai căror lideri au criticat războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului și mutarea lor în state europene mai favorabile. Oficialul Casei Albe a contrazis însă această variantă, afirmând pentru Reuters că Trump discută despre readucerea trupelor în SUA, nu despre redistribuirea lor în alte țări. [...]
Restricțiile europene asupra bazelor SUA tensionează relația transatlantică potrivit Financial Times , deciziile unor state NATO de a limita accesul american la facilități militare riscă să afecteze angajamentul Washingtonului pentru securitatea Europei, într-un moment sensibil marcat de conflictul cu Iranul. Tema a fost centrală la întâlnirea de miercuri de la Washington dintre Donald Trump și secretarul general al NATO, Mark Rutte, unde, conform analizei FT, nemulțumirile americane au vizat în special Franța și Spania, dar și Italia și Marea Britanie, aceasta din urmă revenind ulterior asupra poziției inițiale. Diplomați ai alianței avertizează că situația este diferită față de episoadele anterioare de tensiune, întrucât actualul context a generat diviziuni reale între aliați. În spatele ușilor închise, Trump ar fi reacționat dur, fiind descris drept „furios” și sugerând posibile măsuri punitive împotriva statelor considerate insuficient de implicate. Mark Rutte a confirmat indirect tensiunile, vorbind despre „dezamăgirea” liderului american, dar și despre o mobilizare ulterioară a aliaților europeni pentru a oferi sprijin logistic. Printre deciziile care au iritat Washingtonul se numără: Spania a blocat utilizarea bazelor de la Rota și Morón pentru operațiuni legate de Iran și accesul în spațiul aerian; Italia a refuzat realimentarea avioanelor militare americane la baza Sigonella; Marea Britanie a ezitat inițial, autorizând ulterior utilizarea limitată a unor baze; Franța a aprobat solicitările „de la caz la caz”, dar a fost acuzată că ar fi refuzat un transport militar. Un diplomat NATO a descris aceste decizii drept „un autogol complet”, subliniind că este vorba despre baze destinate în principal utilizării de către armata SUA, chiar dacă unele sunt operate în comun. Pe fond, problema este una strategică. Diplomații citați de FT avertizează că astfel de refuzuri subminează argumentul central pentru menținerea prezenței militare americane în Europa: capacitatea SUA de a-și proiecta puterea globală de pe continent. În același timp, ideea unei autonomii strategice europene câștigă teren, dar măsurile recente sunt considerate excesive și influențate de calcule politice interne. Germania adoptă o poziție diferită. Cancelarul Friedrich Merz a declarat că nu intenționează să restricționeze utilizarea bazelor americane, avertizând că NATO nu trebuie să se fragmenteze din cauza conflictului cu Iranul. Concluzia diplomaților este clară: costul acestor decizii ar putea fi „enorm”, inclusiv prin erodarea sprijinului american pentru alianță, chiar și în rândul celor care susțin tradițional rolul NATO. [...]
Donald Trump i-a insultat public pe Tucker Carlson, Megyn Kelly, Candace Owens și Alex Jones într-o postare pe Truth Social, acuzându-i că ar susține ca Iranul să obțină arma nucleară, potrivit The Jerusalem Post . Mesajul a fost publicat joi seară, iar articolul este datat 10 aprilie 2026. Președintele SUA i-a descris pe cei patru influenceri de dreapta ca fiind „stupid people”, cu „low IQs”, și a susținut că aceștia îl „combat” de ani de zile. În aceeași postare, Trump a afirmat că pozițiile lor ar fi „opuse” mișcării MAGA și că „Make America Great Again” ar fi de partea lui. Atacul la patru influenceri și miza Iranului În postare, Trump a susținut că cei patru „think it is wonderful for Iran... to have a nuclear weapon”, motivând că ar urmări atenție și audiență. El i-a acuzat că ar căuta „clicks” pentru „Third Rate Podcasts” și i-a etichetat drept „NUT JOBS” și „TROUBLEMAKERS”. „Sunt oameni proști, ei știu asta, familiile lor știu asta și toată lumea știe asta, de asemenea!” Ieșirea publică are loc pe fondul unei teme sensibile în politica externă americană, programul nuclear iranian, pe care Trump îl folosește în mesaj ca linie de demarcație între propria poziție și cea atribuită criticilor săi din zona conservatoare. Insulte individuale: Carlson, Kelly, Owens și Jones Trump a continuat cu atacuri punctuale. Despre Tucker Carlson a scris că ar fi un „Hand Flailing Fool” și a adăugat că „couldn't even finish College”, sugerând inclusiv că ar trebui să consulte „a good psychiatrist”. În cazul lui Megyn Kelly, Trump a reluat episodul din campania prezidențială din 2016, când aceasta l-a întrebat despre afirmații jignitoare la adresa femeilor, iar el a răspuns „Only Rosie O’Donnell”, replică devenită virală. Despre Candace Owens, Trump a numit-o „Crazy” și a menționat acuzația acesteia la adresa Primei Doamne a Franței, Brigitte Macron , adăugând că ar exista un proces în curs din care aceasta „va câștiga, sper, mulți bani”. Referitor la Alex Jones, Trump l-a numit „Bankrupt Alex Jones” și a invocat cazul Sandy Hook, afirmând că Jones și-ar fi pierdut averea după ce ar fi atacat familiile victimelor, susținând „ridiculously” că masacrul ar fi fost o înscenare. Extinderea atacului către Wall Street Journal și mesajul despre „victorie” în Iran În aceeași postare, Trump a atacat și consiliul editorial al Wall Street Journal, pe care l-a numit „one of the worst and most inaccurate ‘Editorial Boards’ in the World”. Potrivit articolului, reacția vine după ce publicația ar fi scris că Trump „declared premature victory in Iran”. Trump a respins formularea și a susținut că „it is a Victory” și că, „because of me, IRAN WILL NEVER HAVE A NUCLEAR WEAPON”. Totodată, el a afirmat că „very quickly” se va vedea petrol „start flowing”, „with or without the help of Iran”, prezentând această evoluție ca pe o consecință a acțiunilor sale. Ieșirea combină, astfel, o dispută internă cu figuri influente din zona conservatoare americană cu o dispută mediatică, în timp ce Trump își reafirmă public linia dură privind Iranul și își revendică un rezultat pe care îl numește „victorie”, fără a oferi în postare detalii suplimentare despre măsurile concrete care ar sta la baza acestei concluzii. [...]
