Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Posibilă întâlnire în trei? Emisarul...

Posibilă întâlnire în trei? Emisarul american Steve Witkoff evocă un summit cu Trump, Putin și Zelenski

Steve Witkoff discutând despre o posibilă întâlnire între liderii mondiali.

Emisarul special al SUA, Steve Witkoff, afirmă că în următoarele trei săptămâni ar putea avea loc o întâlnire Putin–Zelenski, în urma eforturilor de mediere ale Washingtonului, potrivit Meduza, care citează un interviu acordat postului Fox News.

Witkoff a declarat că inițiativele propuse de partea americană ar putea „aduce cele două părți mai aproape” și ar putea conduce chiar la un summit între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și liderul rus Vladimir Putin. El a adăugat că există și posibilitatea unei întâlniri în trei, cu participarea lui Donald Trump, însă decizia îi aparține acestuia.

„Nu cred că va dori să participe decât dacă este sigur că poate obține cel mai bun rezultat posibil”, a spus Witkoff, exprimându-și speranța că „în următoarele săptămâni” vor exista vești pozitive.

Întâlnirile cu Putin și „liniile roșii”

Întrebat despre discuțiile sale cu liderul de la Kremlin, Witkoff a afirmat că Putin a fost „mereu brutal de onest” în conversațiile purtate. El a precizat că a fost criticat pentru faptul că s-a întâlnit de opt ori cu președintele rus, însă a susținut că nu se poate ajunge la un acord fără a înțelege poziția celeilalte părți și „liniile roșii” invocate de Moscova.

Declarațiile vin în contextul reluării negocierilor dintre delegațiile rusă și ucraineană, inclusiv runda de discuții desfășurată la Geneva pe 17–18 februarie. După acea rundă, Zelenski a anunțat că le-a cerut reprezentanților ucraineni să „ridice problema” unei întâlniri directe cu Putin, pe care o consideră esențială pentru un eventual progres privind dosarul teritorial.

Disputa privind locul întâlnirii

Zelenski a afirmat în repetate rânduri că este pregătit pentru o întâlnire față în față într-o locație neutră. Kremlinul a transmis că o astfel de reuniune ar putea avea loc doar la Moscova, oferind garanții de securitate pentru liderul ucrainean. Zelenski a respins varianta și a sugerat, la rândul său, Kievul drept posibil loc al întâlnirii.

Unul dintre principalele puncte de blocaj rămâne statutul Donbasului, controlul asupra regiunii fiind în continuare o temă majoră în negocieri.

Recomandate

Articole pe același subiect

Zelenski discutând despre negocierile cu Rusia și importanța sprijinului internațional.
Externe22 feb. 2026

Kievul pregătește o nouă rundă de discuții – Zelenski acuză Moscova de blocarea progreselor

Volodimir Zelenski avertizează că noile negocieri cu Rusia nu trebuie să fie „o oportunitate irosită” , în timp ce Kievul încearcă să obțină rezultate concrete în următoarea rundă de discuții trilaterale cu SUA și Moscova. Declarațiile au fost relatate de Reuters și alte publicații internaționale. Președintele ucrainean a discutat sâmbătă la telefon cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , pentru a coordona pozițiile înaintea noii întâlniri. Zelenski a transmis pe rețelele sociale că opiniile lor „coincid” în privința unor chestiuni diplomatice cheie și a subliniat importanța sprijinului continuu prin programul NATO de achiziții prioritare pentru Ucraina. „Nu trebuie să fie un impas” În discursul său de seară, liderul de la Kiev a adoptat un ton mai ferm, afirmând că următoarea rundă „nu trebuie să fie o oportunitate irosită” . El a acuzat Moscova că a blocat progresele la Geneva, unde ultima rundă de negocieri, desfășurată pe 17–18 februarie, s-a încheiat fără un progres politic major, după doar două ore de discuții în a doua zi, potrivit The Guardian . Zelenski a declarat că partea americană a constatat clar că Rusia a fost responsabilă pentru lipsa rezultatelor semnificative. El a precizat că a discutat pregătirile cu Rustem Umerov, șeful delegației ucrainene, și i-a cerut să intensifice contactele cu partenerii din Orientul Mijlociu și Turcia. Divergențe majore pe plan politic Deși discuțiile au adus progrese limitate în domeniul militar, inclusiv privind monitorizarea unui eventual armistițiu de către SUA, negocierile politice au rămas blocate din cauza insistenței Rusiei ca Ucraina să se retragă din Donbas, cerere respinsă categoric de Kiev. Zelenski a anunțat că pozițiile Ucrainei pentru următoarea întâlnire sunt deja pregătite și că prioritățile delegației au fost stabilite. O nouă rundă ar putea avea loc înainte de finalul lunii februarie, Geneva fiind din nou luată în calcul ca locație. În paralel, Ucraina solicită sprijin financiar suplimentar pentru apărarea aeriană, în contextul atacurilor aeriene continue. Programul comun SUA–NATO pentru înzestrare militară a furnizat deja miliarde de dolari în echipamente, însă Kievul estimează că va avea nevoie de finanțări suplimentare până în 2026. În timp ce războiul se apropie de al patrulea an, presiunea asupra negocierilor crește, iar miza pentru Kiev rămâne obținerea unor garanții de securitate clare și evitarea unui nou blocaj diplomatic. [...]

Proprietarul VOS Selections discutând despre impactul tarifelor vamale asupra afacerii sale.
Externe22 feb. 2026

Cum s-a ajuns la declararea tarifelor lui Trump ca fiind ilegale; De la un mic importator de vinuri, la o decizie cu impact național

Un importator mic de vinuri a obținut anularea tarifelor vamale impuse de Trump după ce Curtea Supremă a SUA a decis că măsurile au fost adoptate ilegal, într-un proces în care Victor Schwartz, proprietarul VOS Selections din New York, a fost reclamant principal, relatează CNN Business . Cazul, depus pe 14 aprilie 2025 sub numele „VOS Selections, Inc. v. Trump”, a vizat folosirea unei legi de urgență pentru introducerea unor tarife ample fără aprobarea Congresului, iar verdictul a fost pronunțat vineri, 20 februarie 2026. Schwartz spune că a acceptat să devină „fața” procesului după ce a fost pus în legătură cu Liberty Justice Center, o organizație juridică non-profit care a căutat mici afaceri dispuse să conteste tarifele. În condițiile în care multe companii mari au evitat să se expună public, el a descris rolul său ca pe „ultima linie de apărare” pentru oprirea unei politici care îi amenința afacerea de familie. Potrivit relatării, după verdict a primit amenințări și mesaje ostile și spune că și-a luat măsuri de siguranță la birou. De ce conta verdictul pentru o firmă mică VOS Selections importă vinuri și băuturi spirtoase din 16 țări, iar proprietarul afirmă că tarifele îl loveau direct în costuri, fără spațiu real de manevră: „Nu putem pur și simplu să creștem prețurile și nici nu putem să plătim asta”, spune el. Schwartz estimează că, din aprilie 2025, a ajuns să plătească tarife de ordinul sutelor de mii de dolari. Mai mult, el descrie mediul economic drept „nesănătos”, cu schimbări rapide și nevoia de a recalcula repetat prețurile, pe fondul anunțurilor și amenințărilor de majorări. Ce a decis Curtea Supremă și ce urmează Curtea Supremă a SUA a stabilit că tarifele de urgență impuse de Trump sunt ilegale . Procesul a fost consolidat cu alte acțiuni în instanță, inclusiv unele intentate de state americane și de alte companii. Un efect posibil, încă neclar în practică, este deschiderea drumului pentru rambursări consistente. Suma vehiculată în materialele citate ajunge la cel puțin 134 de miliarde de dolari, bani încasați din tarife până la finalul lui 2025, iar peste 300.000 de companii ar cere acum returnarea lor, notează Digi24 pe baza relatărilor din presa americană. De ce n-au ieșit în față companiile mari Materialul CNN descrie un motiv recurent: teama de represalii politice și comerciale. În același timp, verdictul nu închide complet subiectul tarifelor: administrația poate folosi și alte instrumente legale pentru taxe vamale mai înguste, cu limitări de timp sau domeniu. În paralel, unele companii mari ar fi acționat preventiv în instanță pentru a-și securiza partea din eventualele rambursări, fără să fie „vârful de lance” al disputei publice. Reperele-cheie din caz Element Ce se menționează în relatări Reclamant principal Victor Schwartz (VOS Selections) Data depunerii procesului 14 aprilie 2025 Verdict 20 februarie 2026, Curtea Supremă a SUA Motiv central Tarife impuse printr-o lege de urgență, contestate ca depășire de atribuții Posibile rambursări cel puțin 134 mld. $ (estimare citată), mecanismul rămâne de clarificat [...]

Studenți protestând cu steaguri și pancarte în Teheran.
Externe22 feb. 2026

Proteste reluate la Teheran – studenții contestă regimul în pline tensiuni cu SUA

Studenții iranieni au reluat protestele antiguvernamentale la Teheran , pe fondul tensiunilor legate de negocierile nucleare cu SUA și al unei consolidări a prezenței militare americane în regiune, potrivit Euronews , care citează agenția Associated Press. Imagini geolocalizate la universități din capitală, inclusiv la Universitatea Sharif de Tehnologie, arată studenți scandând „bi sharaf” – „rușinos” în limba persană – și confruntări între manifestanți și susținători ai guvernului. Potrivit relatărilor din presa locală și din diaspora, protestele marchează 40 de zile de la moartea a mii de persoane în timpul represiunii din ianuarie, respectând tradiția șiită de comemorare. Agenția Fars a relatat că un miting planificat drept „tăcut și pașnic” a degenerat după ce unii participanți au început să scandeze „moarte dictatorului”, o referire la liderul suprem Ali Khamenei . Înregistrări video arată două grupuri separate de forțe de ordine, ambele afișând fotografii comemorative. Autoritățile iraniene recunosc peste 3.000 de morți în timpul reprimării protestelor izbucnite în decembrie, pe fondul dificultăților economice, însă organizația Human Rights Activists News Agency, cu sediul în SUA, susține că numărul victimelor ar depăși 7.000. Președintele american Donald Trump a avansat vineri cifra de 32.000 de morți, fără a prezenta dovezi. În paralel, președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat într-un discurs televizat că Iranul „nu va pleca capul” în fața presiunilor internaționale, în timp ce negocierile cu Washingtonul privind programul nuclear sunt în desfășurare. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a cerut public prezentarea de dovezi pentru cifrele contestate. Tensiunile sunt amplificate de desfășurări militare americane în regiune. Reuters a relatat despre prezența unor aeronave militare americane în apropierea Iranului, iar portavionul USS Gerald R. Ford a fost observat tranzitând Strâmtoarea Gibraltar. Mai multe state, printre care Suedia, Serbia și Australia, și-au sfătuit cetățenii să părăsească Iranul. Reluarea protestelor și consolidarea militară americană conturează un context volatil, în care evoluția negocierilor nucleare ar putea influența decisiv stabilitatea internă și [...]

Peisaj din Groenlanda cu case colorate și munți acoperiți de zăpadă.
Externe22 feb. 2026

Trump trimite o navă-spital în Groenlanda - misiunea este în curs și poate crește tensiunile regionale

Statele Unite vor desfășura o navă-spital în Groenlanda , potrivit Știrile ProTV , după un anunț făcut sâmbătă de președintele Donald Trump pe rețeaua Truth Social . Decizia este prezentată ca un răspuns la nevoi medicale locale , însă vine într-un context politic sensibil, care poate afecta relația cu Danemarca. „Este pe drum!”, a scris Trump, adăugând că vasul „îi va îngriji pe mulți oameni care sunt bolnavi și nu sunt îngrijiți acolo”. Din perspectiva capacității sistemului de sănătate din Groenlanda, informațiile din articol indică o infrastructură medicală existentă, chiar dacă limitată de geografie și populație. Teritoriul are circa 57.000 de locuitori, iar pentru cazurile complexe funcționează spitalul Regina Ingrid din Nuuk , completat de o rețea de clinici; în anumite situații, pacienții sunt transportați în Danemarca. În acest cadru, articolul notează că Groenlanda „nu a raportat recent necesități medicale” care să justifice prezența unei nave-spital, ceea ce ridică întrebări despre utilitatea operațională a misiunii raportat la nevoile curente ale sistemului local. Totodată, rămâne neprecizat dacă desfășurarea a fost coordonată cu autoritățile daneze sau cu administrația autonomă groenlandeză și nici care este calendarul exact. Capacitatea navei-spital, așa cum este descrisă, ar depăși cu mult un rol de sprijin punctual: Marina SUA are două astfel de nave, fiecare cu 100 de paturi și 80 de locuri pentru terapie intensivă, folosite de regulă după dezastre naturale sau în pandemii. Articolul menționează însă și o limitare practică importantă: mobilizarea completă a echipajelor nu se face imediat, navele având efective minimale când staționează la ancoră. Miza depășește sănătatea publică și intră în zona de politică externă: anunțul vine pe fondul amenințărilor repetate ale lui Trump privind anexarea Groenlandei, declarații care au tensionat relațiile transatlantice. În acest context, o intervenție medicală fără mandat public și fără coordonare explicită poate fi interpretată ca un gest cu încărcătură politică, chiar dacă este prezentată drept sprijin pentru capacitatea sanitară locală. [...]

Donald Trump discutând despre situația din Iran și posibile acțiuni militare.
Externe22 feb. 2026

Trump ia în calcul un atac, Europa reacționează – apeluri urgente de evacuare din Iran

Serbia și Suedia le cer cetățenilor să părăsească urgent Iranul , pe fondul temerilor privind o posibilă lovitură militară americană, în timp ce negocierile nucleare rămân incerte. Informațiile sunt relatate de presa internațională, inclusiv de Iran International . Ministerul de Externe al Serbiei a transmis în noaptea de vineri spre sâmbătă că, „din cauza deteriorării situației de securitate”, cetățenii sârbi sunt sfătuiți să nu călătorească în Iran și ca cei aflați deja acolo să părăsească țara cât mai curând posibil. Este a doua avertizare de acest tip emisă de Belgrad din ianuarie. În paralel, ministra suedeză de externe Maria Malmer Stenergard a publicat un mesaj similar, descriind situația drept „foarte incertă” și avertizând că autoritățile suedeze nu vor putea organiza evacuări în cazul unei escaladări rapide. Tot mai multe avertismente internaționale Serbia și Suedia se alătură Poloniei și Australiei , care au emis avertismente similare în ultimele zile. Premierul polonez Donald Tusk a avertizat că „în câteva ore ar putea să nu mai existe posibilitatea de evacuare”, pe fondul tensiunilor crescânde din regiune. Diplomație sub presiune Avertismentele vin în contextul în care președintele Donald Trump a declarat că „ ia în considerare ” o lovitură militară limitată dacă negocierile privind programul nuclear iranian eșuează, potrivit relatărilor din presa americană. Trump a indicat că ar putea decide în următoarele 10–15 zile dacă există șanse reale pentru un acord. Între timp, Statele Unite au consolidat prezența militară în Orientul Mijlociu, desfășurând nave de război, submarine și zeci de avioane de luptă. Două runde de discuții indirecte SUA–Iran, mediate de Oman la Geneva, au fost descrise de ambele părți drept constructive în privința „principiilor generale”, însă divergențele majore persistă. Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a afirmat că Teheranul speră la un acord rapid, dar a avertizat că țara este „pregătită pentru negocieri, la fel cum este pregătită pentru război”. În acest climat tensionat, statele europene preferă să reducă riscurile pentru propriii cetățeni, pe fondul incertitudinii privind o posibilă escaladare militară în regiune. [...]

Liderul iranian Ali Khamenei discutând despre programul nuclear al Iranului.
Externe22 feb. 2026

Negocieri tensionate cu Teheranul – lui Trump i-au fost prezentate inclusiv planuri de eliminare a lui Khamenei

Administrația Trump analizează atât un compromis nuclear cu Iranul, cât și opțiuni militare extreme , inclusiv scenarii care ar viza direct liderul suprem Ali Khamenei , potrivit unei relatări publicate de Axios . Un oficial american de rang înalt a declarat că Washingtonul ar putea lua în considerare o propunere ce ar permite Iranului o îmbogățire „simbolică” a uraniului, cu condiția să nu existe nicio posibilitate de obținere a armei nucleare. Totuși, poziția publică a președintelui Donald Trump rămâne fermă în favoarea „îmbogățirii zero” pe teritoriul iranian. Presiune diplomatică și militară Surse apropiate discuțiilor susțin că Pentagonul i-a prezentat lui Trump mai multe opțiuni, inclusiv un scenariu care ar presupune eliminarea ayatollahului Ali Khamenei, a fiului său Mojtaba și a altor lideri religioși. O a doua sursă a confirmat că un astfel de plan a fost discutat în urmă cu câteva săptămâni. Un consilier de rang înalt a precizat că președintele nu a luat încă o decizie privind un atac, dar „își păstrează opțiunile deschise”. Casa Albă a transmis, prin purtătoarea de cuvânt Anna Kelly, că doar Trump știe ce măsuri ar putea adopta. Fereastra negocierilor Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a anunțat că Teheranul va prezenta în următoarele zile o propunere detaliată privind programul nuclear, în urma discuțiilor purtate la Geneva cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner. Potrivit oficialului american citat, oferta trebuie să răspundă tuturor preocupărilor Washingtonului pentru a evita o escaladare militară. Pozițiile par în continuare dificil de conciliat. Liderul suprem Ali Khamenei a afirmat că Iranul nu va renunța la dreptul său de a îmbogăți uraniu în scopuri civile . În prezent, Teheranul nu desfășoară activități de îmbogățire, după ce majoritatea centrifugelor au fost distruse în urma unor lovituri aeriene anul trecut, iar SUA și Israelul au avertizat că vor reacționa dacă programul va fi reluat. Mediatorii din Oman și Qatar ar fi transmis ambelor părți că un eventual acord trebuie să permită fiecărei tabere să revendice un succes politic și să fie acceptabil pentru statele din Golf și pentru Israel. În acest context, administrația Trump se află între presiunea de a obține un acord care să poată fi susținut intern și riscul unei confruntări militare directe, într-un moment în care tensiunile din regiune rămân ridicate. [...]