Știri
Știri din categoria Externe
Beijingul sugerează perspective pozitive pentru un summit Trump–Xi planificat la finalul lunii martie, într-un moment în care relațiile dintre China și Statele Unite rămân marcate de tensiuni comerciale și geopolitice. Potrivit Politico, ministrul chinez de externe Wang Yi a transmis că Beijingul dorește ca întâlnirea dintre Donald Trump și Xi Jinping să contribuie la stabilizarea relațiilor bilaterale.
Declarațiile au fost făcute duminică, în cadrul unei conferințe de presă organizate pe marginea sesiunii anuale a parlamentului chinez. Wang Yi a lăudat „interacțiunile bune” dintre cei doi lideri și a afirmat că acestea au creat „o garanție strategică importantă” pentru relațiile dintre cele două puteri.
Întâlnirea dintre președintele american și liderul chinez este programată între 31 martie și 2 aprilie 2026, iar Beijingul pare să o considere esențială pentru menținerea unei perioade de detensionare economică.
Ministrul chinez a declarat că 2026 ar putea deveni „un an important” pentru relațiile chino-americane, dacă cele două părți reușesc să consolideze cooperarea și să gestioneze diferențele existente.
Contextul summitului este legat de evoluțiile din 2025, când Washingtonul și Beijingul au ajuns la un armistițiu comercial după luni de tensiuni. Atunci:
Declarațiile lui Wang Yi vin într-un context geopolitic complicat, marcat de operațiunile militare ale SUA și Israelului împotriva Iranului, unul dintre partenerii strategici ai Chinei.
Deși Beijingul a criticat formal conflictul, reacția sa a rămas moderată. China a condamnat războiul în termeni generali, dar nu a oferit sprijin concret Iranului sau Venezuelei, un alt aliat afectat recent de acțiuni americane.
„Este un război care nu ar fi trebuit să aibă loc și nu aduce beneficii nimănui”, a declarat Wang Yi, evitând însă să adreseze critici directe Washingtonului.
Tonul conciliant al diplomației chineze sugerează că Beijingul încearcă să creeze un climat favorabil pentru summitul dintre Trump și Xi. Oficialii chinezi consideră că pregătirea atentă a întâlnirii și gestionarea riscurilor geopolitice ar putea preveni noi tensiuni majore între cele două mari economii ale lumii.
În acest context, China pare să acorde prioritate stabilității relațiilor cu Statele Unite, chiar dacă conflictele din Orientul Mijlociu afectează indirect interesele energetice ale Beijingului.
Recomandate
Donald Trump a sugerat că SUA au interceptat o navă cu un posibil transport din China către Iran, un episod care poate amplifica riscul de sancțiuni și tarife într-un moment în care Washingtonul își intensifică presiunea maritimă asupra Teheranului , potrivit Adevărul . Declarația a fost făcută marți, într-un interviu pentru CNBC, fără ca președintele american să ofere detalii despre natura încărcăturii. Trump a spus că SUA au reținut „recent” o navă care ar fi avut la bord un „cadou” din partea Chinei pentru Iran, formulând însă afirmații neclare și lăsând loc de interpretări. Casa Albă nu a răspuns solicitărilor de comentarii privind declarația, conform materialului. Miza: sancțiuni și tarife într-un context deja tensionat O eventuală livrare de armament către Teheran ar putea declanșa sancțiuni economice dure, în condițiile în care Trump a amenințat cu tarife de până la 50% pentru orice stat care sprijină militar Iranul, insistând că „nu vor exista excepții sau derogări”. În același timp, analiza notează că rolul Chinei în sprijinirea Iranului „nu este tocmai limpede”, iar Beijingul evită, de regulă, să furnizeze arme în conflicte externe sau să încalce deschis sancțiunile SUA. Reacția Chinei: negare și apel la controlul exporturilor Autoritățile chineze au respins acuzațiile privind implicarea în livrări de produse chimice pentru rachete către Iran. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Guo Jiakun, a afirmat că, „din câte știu, nava confiscată de SUA este un vas comercial străin” și că „China respinge orice asociere falsă și speculații”. Ambasada Chinei la Washington a reiterat că Beijingul gestionează „exportul de produse militare într-un mod prudent și responsabil” și controlează strict exportul articolelor cu dublă utilizare (bunuri care pot avea utilizare civilă și militară). Ce indică informațiile din SUA și ce urmează Potrivit unor informații ale serviciilor de informații americane, China ar pregăti livrarea către Iran a unui nou sistem de apărare antiaeriană în următoarele săptămâni, inclusiv rachete portabile sol-aer, acuzații negate în mod repetat de partea chineză. Trump a mai spus anterior, într-un interviu pentru Fox Business, că Xi Jinping i-ar fi transmis într-o scrisoare că Beijingul nu furnizează arme Iranului. Cei doi lideri sunt așteptați să se întâlnească la Beijing la mijlocul lunii mai, după ce o întâlnire anterioară a fost amânată din cauza războiului împotriva Iranului. În acest context, analiști citați în material susțin că Trump ar fi constrâns de costurile unui posibil nou conflict comercial cu China, în timp ce Beijingul ar urmări menținerea unei „stabilități fragile” în relația bilaterală. Presiune operațională: controale maritime mai dure în Strâmtoarea Ormuz În paralel, SUA au intensificat controalele maritime în Strâmtoarea Ormuz, interceptând nave pentru a pune presiune pe Iran înaintea negocierilor. Potrivit Comandamentului Central al SUA, armata americană a oprit un petrolier sancționat și o navă cargo iraniană și a forțat întoarcerea a 28 de nave. Pe fondul speculațiilor privind sprijinul indirect al Chinei pentru Iran, materialul menționează și achizițiile de petrol iranian, care ar contribui la susținerea economiei Teheranului. [...]
China încearcă să-și protejeze interesele energetice și comerciale din Orientul Mijlociu fără să se implice direct în războiul din Iran , mizând pe diplomație și pe imaginea de actor „responsabil”, potrivit Al Jazeera . În centrul mesajului Beijingului este redeschiderea Strâmtorii Hormuz, rută strategică pentru transportul de petrol, blocată în mare parte după ce Iranul a restricționat traficul maritim în urma declanșării războiului pe 28 februarie, iar SUA au instituit o blocadă a porturilor iraniene pe 13 aprilie. Într-o convorbire telefonică de luni cu prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, Xi Jinping a susținut „toate eforturile care contribuie la restabilirea păcii” și a cerut menținerea „trecerii normale” prin Strâmtoarea Hormuz , conform unei informări chineze citate în articol. Abordarea este prezentată ca un contrast față de retorica președintelui american Donald Trump, care a descris public evoluția conflictului drept un succes și a condiționat continuarea blocadei navale de obținerea unui „acord” cu Teheranul. De ce contează pentru economie: petrol, comerț și riscul de escaladare Pentru Beijing, miza imediată este reducerea riscului ca războiul să afecteze securitatea energetică și fluxurile comerciale. China este cel mai mare partener comercial al Iranului și cumpără „până la 90%” din petrolul iranian, potrivit US-China Economic and Security Commission, citată de Al Jazeera. În același timp, China și-a consolidat în ultimul deceniu relațiile cu statele din Golf (inclusiv Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite) și rămâne un partener comercial important atât pentru SUA, cât și pentru Israel. Un alt element de presiune este dependența mai largă de regiune: un analist citat în material avertizează că o escaladare ar putea amenința securitatea economică și energetică a Chinei într-o măsură care ar putea forța implicarea directă, în condițiile în care „mai mult de 40%” din importurile sale de țiței provin din Orientul Mijlociu. Strategia Beijingului: „prieten cu toți”, fără asumarea costurilor păcii Analiștii citați descriu o tactică de „așteptare” și valorificare a oportunităților, prin care China își construiește profilul de „voce a rațiunii” fără „mișcări dramatice”. Această poziționare se sprijină pe politica de „neinterferență” și pe faptul că Beijingul păstrează canale funcționale cu toate părțile relevante. În același registru, articolul notează că China a respins la începutul lunii, prin veto în Consiliul de Securitate al ONU , o rezoluție care cerea statelor membre să „coordoneze eforturi, de natură defensivă” pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz, interpretată de un analist drept o consecință a aversiunii Beijingului față de intervenții. Diplomație intensă, dar cu profil redus China și-a intensificat contactele diplomatice: ministrul de externe Wang Yi ar fi avut 26 de convorbiri telefonice între 28 februarie și perioada premergătoare armistițiului Iran–SUA din 8 aprilie, potrivit Ministerului chinez de Externe, iar emisarul special pentru Orientul Mijlociu, Zhai Jun, ar fi avut aproape două duzini de întâlniri cu actori-cheie. Totuși, Beijingul ar fi încercat să-și minimizeze rolul în obținerea unui armistițiu de două săptămâni între SUA și Iran, spre deosebire de vizibilitatea pe care și-a asumat-o în 2023, când a facilitat normalizarea relațiilor dintre Arabia Saudită și Iran. Explicația avansată de observatori: China vrea să fie „pacificator” fără să „subscrie” costurile și garanțiile unui proces de pace complex. Riscuri și constrângeri: acuzații din presa occidentală și presiunea tarifelor Materialul menționează și riscul ca Beijingul să fie perceput ca influențând conflictul din umbră. CNN a relatat, citând oficiali occidentali din domeniul informațiilor, că China s-ar pregăti să livreze Iranului sisteme portabile de apărare antiaeriană (MANPADS). Separat, Financial Times a publicat o investigație potrivit căreia Iranul ar fi achiziționat în 2024 un satelit chinez de spionaj, folosit ulterior pentru a viza baze militare americane din Orientul Mijlociu. O cercetătoare de la Universitatea Tsinghua, citată de Al Jazeera, spune că nu se așteaptă ca Beijingul să acționeze „neglijent” înaintea unei întâlniri planificate Xi–Trump în mai, în contextul în care Xi ar urmări discuții despre un acord comercial și tarifele americane. Trump a amenințat separat cu tarife de 50% pentru țările care furnizează arme Iranului, iar China se pregătește și pentru al doilea Summit China–Statele Arabe, în timp ce încearcă să finalizeze un acord de liber schimb cu Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC). În evaluarea analiștilor citați, China „merge pe sârmă” între relația cu Iranul și legăturile cu statele din Golf, calculând inclusiv „ziua de după război” — reconstrucție, reluarea activității economice și investiții — pentru a rămâne bine poziționată de ambele părți ale Golfului. [...]
Iranul condiționează redeschiderea Strâmtorii Ormuz de ridicarea blocadei navale americane , ceea ce menține un risc major pentru transportul maritim și fluxurile comerciale din regiune, potrivit Adevărul . Președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf , a declarat miercuri că redeschiderea strâmtorii este „imposibilă” atât timp cât SUA păstrează blocada asupra porturilor iraniene, pe care Teheranul o consideră o încălcare a armistițiului dintre cele două țări. Mesajul a fost publicat pe platforma X, după ce președintele american Donald Trump a anunțat marți seară o prelungire unilaterală a armistițiului încheiat pe 8 aprilie. „O încetare a focului completă nu are sens decât dacă nu este încălcată printr-o blocadă navală (...) Redeschiderea Strâmtorii Ormuz este imposibilă atât timp cât încetarea focului este în mod fățiș încălcată.” Ce se întâmplă pe teren: blocaj „de facto” și incidente cu nave comerciale În contextul războiului declanșat împotriva Iranului de SUA și Israel, Teheranul a blocat „de facto” Strâmtoarea Ormuz și a amenințat că va ataca orice navă care are legături cu SUA, Israel și aliații acestora, conform informațiilor din articol. Iranul a mai anunțat miercuri că a atacat și a imobilizat sau sechestrat trei nave comerciale care ar fi încercat să traverseze strâmtoarea fără autorizația sa. În material sunt menționate și două articole conexe despre escaladare și despre navele vizate: „menințând că va ataca orice navă” și „Iranul a anunțat miercuri că a atacat și imobilizat”, ambele publicate de Adevărul. Miza economică: presiune pe rutele maritime și pe negocieri Din perspectiva operațională, condiționarea redeschiderii de ridicarea blocadei americane prelungește incertitudinea pentru traficul comercial prin zonă și crește riscul de întreruperi, pe fondul amenințărilor și incidentelor raportate. SUA au impus, la rândul lor, o blocadă asupra porturilor iraniene după eșecul negocierilor din 11 aprilie, desfășurate în Pakistan, iar o nouă rundă de negocieri este așteptată, potrivit aceleiași relatări. [...]
Administrația Trump ar putea condiționa prezența militară americană în Europa de „loialitatea” aliaților , iar România ar putea câștiga printr-o eventuală redistribuire de trupe, potrivit Antena 3 , care citează Politico. Casa Albă ar fi elaborat o listă internă ce împarte statele NATO în „aliați buni” și „aliați răi”, iar administrația lui Donald Trump ar analiza opțiuni de sancționare a partenerilor care au refuzat să sprijine războiul SUA în Iran. Demersul ar fi fost pregătit înaintea vizitei la Washington, în această lună, a secretarului general NATO, Mark Rutte , conform unor diplomați europeni și unui oficial american din Apărare citați de Politico. Ce tip de „pedepse” sunt luate în calcul și de ce contează Detaliile ar fi păstrate confidențiale, iar sursele Politico spun că, deocamdată, există puține elemente clare despre natura favorurilor sau sancțiunilor. O opțiune discutată ar fi mutarea trupelor americane dintr-o țară în alta, însă un oficial european avertizează că o astfel de măsură „în principal îi afectează tot pe americani” și ar fi dificil de justificat operațional. În public, Casa Albă și-a exprimat nemulțumirea față de aliați, invocând lipsa de sprijin pentru „Operațiunea Epic Fury” – numele folosit de Pentagon pentru operațiunile din Iran. Purtătoarea de cuvânt Anna Kelly a transmis că SUA „vor ține minte” faptul că unele țări protejate de mii de militari americani nu au sprijinit operațiunea. NATO nu a răspuns solicitării de comentarii, potrivit Politico. România și Polonia, posibili beneficiari ai unei redistribuiri de trupe Politico notează că există puține alternative la o retragere a trupelor americane din Europa, astfel că planul ar implica, cel mai probabil, relocări între state aliate – o mișcare „costisitoare și de durată”. În acest scenariu, România și Polonia ar putea fi printre principalii beneficiari, pe fondul relației favorabile cu Trump și al disponibilității de a găzdui mai multe forțe americane. Publicația indică două elemente concrete: Polonia suportă deja „aproape toate costurile” pentru găzduirea celor 10.000 de militari americani staționați pe teritoriul său. Baza aeriană Mihail Kogălniceanu din România, „extinsă recent” și pusă la dispoziția SUA pentru operațiunile aeriene din Iran, ar avea capacitatea de a primi mai multe trupe. Criterii posibile: cheltuieli de apărare, baze militare, Ormuz Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, ar fi susținut încă din decembrie o abordare de tip „tratament preferențial” pentru „aliații model” și „consecințe” pentru cei care „nu își îndeplinesc rolul”, potrivit Politico. Conceptul de „aliat model” apare și în Strategia Națională de Apărare a SUA, publicată în ianuarie, iar Pentagonul ar urma să prioritizeze cooperarea cu statele care își asumă mai mult din povara apărării colective. Politico mai scrie că Trump ar putea folosi criterii precum sprijinul pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz sau accesul la baze militare. În timp ce Spania, Marea Britanie și Franța ar fi respins sau amânat solicitările SUA, România și „mai multe state mai mici” ar fi permis utilizarea bazelor aeriene de către SUA, iar Bulgaria ar fi sprijinit discret logistica americană în Orientul Mijlociu. Obstacole politice în SUA și semne de întrebare privind aplicarea Ideea unor măsuri punitive împotriva aliaților ar întâmpina opoziție în Congresul SUA, notează Politico. Senatorul republican Roger Wicker a criticat abordarea, spunând că „nu este util” ca liderii americani să vorbească „cu dispreț” despre alianțe și a invocat beneficiile politice, strategice și morale ale acestora. În plus, un fost oficial finlandez, Joel Linnainmaki, citat de Politico, se îndoiește că administrația Trump ar avea capacitatea de a deschide un nou front de tensiune cu Europa cât timp războiul din Iran continuă. [...]
Armata SUA testează la o bază-cheie din Arabia Saudită o tehnică ucraineană de interceptare a dronelor , într-o mișcare cu miză operațională directă pentru apărarea instalațiilor americane din regiune, potrivit Mediafax , care citează Reuters. Decizia vizează utilizarea unei tehnologii ucrainene de interceptare a dronelor la baza aeriană americană Prince Sultan din Arabia Saudită, descrisă ca punct strategic. Reuters relatează, citând cinci surse, că demersul urmărește contracararea atacurilor iraniene, care în trecut au provocat victime și pagube. Ce presupune sistemul folosit și cine îl operează Potrivit surselor citate, personal ucrainean a ajuns la baza Prince Sultan pentru a instrui trupele americane în utilizarea sistemului Sky Map . În material se precizează că forțele ucrainene folosesc această platformă pentru: detectarea dronelor, inclusiv a celor de tip Shahed; lansarea de contraatacuri cu drone interceptoare (drone folosite pentru a doborî alte drone). Context politic: declarațiile lui Trump și cooperarea din teren Informația apare în contextul în care președintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite nu au nevoie de asistența Ucrainei. În paralel, relatarea indică faptul că, la nivel operațional, armata americană apelează la expertiza ucraineană pentru apărarea anti-dronă într-o zonă cu risc ridicat. [...]
Amenințările Iranului la adresa infrastructurii energetice regionale ridică miza economică a armistițiului prelungit de Trump , pe fondul unei conduceri de la Teheran care transmite simultan disponibilitate de reluare a războiului și semnale contradictorii despre negocieri, potrivit Al Jazeera . În timp ce armistițiul de două săptămâni urma să se încheie, autoritățile iraniene au organizat marți seară și miercuri demonstrații de forță la Teheran, sincronizate cu momentul-limită, după ce președintele SUA Donald Trump a anunțat prelungirea încetării focului pe o perioadă nespecificată, în condițiile în care negociatorii „nu au ajuns” în Pakistan pentru discuții. Mesajul cu impact economic: „adio producției de petrol” în regiune În centrul mesajelor transmise de liderii militari iranieni se află avertismentul că escaladarea ar putea lovi direct producția de petrol din Orientul Mijlociu. Șeful forțelor aerospațiale ale Gardienilor Revoluției (IRGC) , Majid Mousavi, a avertizat statele vecine că, dacă teritoriile și facilitățile lor sunt folosite pentru noi atacuri împotriva Iranului, „trebuie să-și ia adio de la producția de petrol în regiunea Orientului Mijlociu”, notează publicația. În paralel, cartierul general militar Khatam al-Anbiya a transmis că forțele armate au „degetele pe trăgaci” pentru a răspunde oricărei agresiuni cu atacuri „mai puternice decât înainte”. Strâmtoarea Hormuz , blocada și riscul de escaladare IRGC a afirmat că a sechestrat două nave care încercau să treacă prin Strâmtoarea Hormuz după ce nu au obținut permisele necesare. În același timp, în spațiul public intern, televiziunea de stat a promovat o linie dură față de negocierile cu SUA, iar un prezentator a susținut – fără a indica o sursă – că 87% dintre iranieni ar prefera reluarea războiului în locul unor concesii majore. Un alt prezentator a spus că Washingtonul ar avea interesul ca războiul să se încheie, dar ar „trage de timp” în negocieri pentru a presa Iranul prin blocada navală a porturilor sale. (Într-un material separat, Al Jazeera a relatat despre această blocadă și despre sechestrarea unei nave sub pavilion iranian.) Internetul, cablurile submarine și „catastrofa digitală” Pe fondul unei opriri aproape totale a internetului impuse de stat, ajunsă la a 54-a zi, agenția Tasnim, apropiată de IRGC, a sugerat că ar putea fi vizate cablurile submarine de internet de mare viteză, ceea ce ar crea o „catastrofă digitală” pentru vecinii arabi ai Iranului, care depind puternic de această infrastructură. Negocieri condiționate și fisuri de mesaj la vârf La New York, ambasadorul Iranului la ONU, Saeed Iravani, a spus că o nouă rundă de negocieri la Islamabad poate avea loc doar dacă Washingtonul ridică blocada impusă Iranului. În plan intern, șeful puterii judiciare, Gholam-Hossein Mohseni-Ejei, a reacționat la prelungirea armistițiului afirmând că „inamicul nu este în poziția de a stabili un termen pentru noi”. Trump și-a justificat prelungirea armistițiului spunând că „Guvernul Iranului este serios fracturat” și nu poate formula o propunere unitară; el a mai afirmat că „Iranul se prăbușește financiar” și că autoritățile nu pot plăti personalul militar și de poliție, potrivit relatării. În același timp, președintele parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a repetat că establishmentul nu va „capitula”, dar a adoptat un ton mai nuanțat într-un mesaj video către populație: „Nu suntem mai puternici decât SUA în putere militară. Este evident că ei au mai mulți bani, echipamente și facilități.” Ghalibaf a susținut totodată că obiectivul principal trebuie să fie „urmărirea și consolidarea drepturilor oamenilor”, iar negocierile sunt o „metodă de luptă”. Contextul economic și industrial al loviturilor Al Jazeera notează că, în 40 de zile de atacuri, SUA și Israel au lansat mii de muniții asupra Iranului, iar ținte lovite au inclus infrastructură de petrol și gaze, fabrici de oțel, producători petrochimici, centrale electrice, producători de aluminiu, rețele feroviare și poduri. Au fost avariate și locuințe, spitale, școli și universități. În acest context, liderul sunnit de rugăciune de vineri din Zahedan, Abdolhamid Ismaeelzahi, a cerut un „acord echitabil”, descriind situația drept un impas și avertizând că infrastructura este „în pragul distrugerii” și că forțele armate nu au mijloacele necesare pentru apărare antiaeriană. Ce urmează Din informațiile prezentate, direcția imediată depinde de două condiții care rămân neclare: dacă SUA vor ridica blocada – cerință formulată explicit de Teheran pentru reluarea negocierilor – și dacă prelungirea armistițiului anunțată de Trump va fi însoțită de un calendar și un cadru de discuții acceptat de ambele părți. Până atunci, mesajele iraniene despre posibile lovituri care ar afecta producția de petrol și infrastructura digitală regională mențin riscul economic la un nivel ridicat. [...]
