Știri
Știri din categoria Externe
Beijingul sugerează perspective pozitive pentru un summit Trump–Xi planificat la finalul lunii martie, într-un moment în care relațiile dintre China și Statele Unite rămân marcate de tensiuni comerciale și geopolitice. Potrivit Politico, ministrul chinez de externe Wang Yi a transmis că Beijingul dorește ca întâlnirea dintre Donald Trump și Xi Jinping să contribuie la stabilizarea relațiilor bilaterale.
Declarațiile au fost făcute duminică, în cadrul unei conferințe de presă organizate pe marginea sesiunii anuale a parlamentului chinez. Wang Yi a lăudat „interacțiunile bune” dintre cei doi lideri și a afirmat că acestea au creat „o garanție strategică importantă” pentru relațiile dintre cele două puteri.
Întâlnirea dintre președintele american și liderul chinez este programată între 31 martie și 2 aprilie 2026, iar Beijingul pare să o considere esențială pentru menținerea unei perioade de detensionare economică.
Ministrul chinez a declarat că 2026 ar putea deveni „un an important” pentru relațiile chino-americane, dacă cele două părți reușesc să consolideze cooperarea și să gestioneze diferențele existente.
Contextul summitului este legat de evoluțiile din 2025, când Washingtonul și Beijingul au ajuns la un armistițiu comercial după luni de tensiuni. Atunci:
Declarațiile lui Wang Yi vin într-un context geopolitic complicat, marcat de operațiunile militare ale SUA și Israelului împotriva Iranului, unul dintre partenerii strategici ai Chinei.
Deși Beijingul a criticat formal conflictul, reacția sa a rămas moderată. China a condamnat războiul în termeni generali, dar nu a oferit sprijin concret Iranului sau Venezuelei, un alt aliat afectat recent de acțiuni americane.
„Este un război care nu ar fi trebuit să aibă loc și nu aduce beneficii nimănui”, a declarat Wang Yi, evitând însă să adreseze critici directe Washingtonului.
Tonul conciliant al diplomației chineze sugerează că Beijingul încearcă să creeze un climat favorabil pentru summitul dintre Trump și Xi. Oficialii chinezi consideră că pregătirea atentă a întâlnirii și gestionarea riscurilor geopolitice ar putea preveni noi tensiuni majore între cele două mari economii ale lumii.
În acest context, China pare să acorde prioritate stabilității relațiilor cu Statele Unite, chiar dacă conflictele din Orientul Mijlociu afectează indirect interesele energetice ale Beijingului.
Recomandate
China își poziționează mesajul pro-ONU ca răspuns la escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu , într-un moment în care Beijingul critică explicit „hegemonismul” și cere întărirea multilateralismului, potrivit Agerpres . Ministrul chinez de externe, Wang Yi , a făcut apel la consolidarea Organizației Națiunilor Unite și la menținerea „căii corecte a unității și cooperării”, avertizând că, pe fondul instabilității globale și al recurgerii la forță, nu trebuie „să prevaleze legea junglei”. Declarațiile au fost făcute la Beijing, în cadrul unei întâlniri cu președinta celei de-a 80-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, Annalena Baerbock, conform unui comunicat al Ministerului chinez de Externe. Mesajul Beijingului: împotriva „intimidării” și a „voinței celui mai puternic” Wang Yi a susținut că ONU și multilateralismul se confruntă cu „provocări serioase” și a cerut respingerea hegemonismului, a practicilor de intimidare și a impunerii voinței celui mai puternic, în favoarea unui sistem internațional bazat pe „echitate și justiție”. În același timp, șeful diplomației chineze a descris Adunarea Generală a ONU drept principala platformă a multilateralismului și a afirmat că China va continua să apere acest sistem, să promoveze „dezvoltarea comună” și să consolideze guvernanța globală. Baerbock: statele trebuie să se unească pentru a sprijini Carta ONU Annalena Baerbock i-a mulțumit Chinei pentru sprijinul acordat ONU și a evidențiat rolul acesteia, ca membru fondator și membru permanent al Consiliului de Securitate, în apărarea dreptului internațional. „În fața presiunii crescânde asupra multilateralismului și a atacurilor directe la adresa Cartei ONU, țările trebuie să se unească mai mult ca niciodată pentru a sprijini organizația.” Context: poziționarea Chinei pe dosarul Orientului Mijlociu În același cadru, China a reiterat că, de la începutul războiului din Orientul Mijlociu, a îndemnat la o soluționare negociată și a susținut inițiativele de reducere a tensiunilor. Beijingul a cerut și un rol al Consiliului de Securitate care să contribuie la atenuarea tensiunilor și „să nu sprijine acte ilegale de război”. Totodată, China a condamnat în mod repetat atacurile americane și israeliene împotriva Iranului, menționând însă și necesitatea „respectării suveranității” țărilor din Golf, cu care are legături politice, comerciale și energetice și care au fost ținta represaliilor iraniene, în contextul alianței lor cu SUA și al găzduirii de baze americane folosite în operațiuni militare. [...]
China extinde regimul de tarife zero pentru toate statele africane cu relații diplomatice, o decizie care poate accelera exporturile africane către piața chineză și poate schimba structura schimburilor comerciale potrivit Global Times , care citează anunțul Comisiei pentru Tarife Vamale a Consiliului de Stat și explicații ale autorităților chineze. Măsura prevede acordarea tratamentului cu tarif zero, sub forma unor rate tarifare preferențiale, pentru încă 20 de țări africane care au relații diplomatice cu China și nu sunt încadrate la categoria „cel mai puțin dezvoltate”. Perioada de aplicare este 1 mai 2026 – 30 aprilie 2028. Decizia vine după ce, din 1 decembrie 2024, China acordase tarife zero pentru 100% din liniile tarifare pentru 33 de țări africane „cel mai puțin dezvoltate” cu care are relații diplomatice. În consecință, regimul de tarife zero se extinde, de la 1 mai 2026, la toate țările africane care au relații diplomatice cu Beijingul. Ce se schimbă pentru companii: reguli de origine și proceduri vamale Un element operațional important este că autoritatea vamală chineză a publicat o interpretare detaliată a regulilor de origine pentru importurile eligibile, pentru a transpune măsura în practică. Documentul acoperă, între altele, criteriile de stabilire a originii, certificatele de origine, condițiile de expediere directă și procedurile de declarare vamală. În paralel, Ministerul chinez al Comerțului a indicat că negocierile cu statele africane vor continua, iar noua politică răspunde dificultății practice ca unele țări să finalizeze rapid negocieri într-un interval scurt. „Benzi verzi” pentru produse agroalimentare și acorduri economice Potrivit declarațiilor purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe, Lin Jian, China intenționează să continue semnarea acordurilor de parteneriat economic pentru „dezvoltare comună” cu țările africane și să modernizeze „benzi verzi” (canale rapide) pentru importul de produse agricole și alimentare din Africa, cu scopul de a îmbunătăți facilitarea comerțului. Context comercial: creștere accelerată a schimburilor China este cel mai mare partener comercial al Africii de 17 ani consecutivi, iar în trimestrul I 2026 comerțul China–Africa a ajuns la 646,56 miliarde yuani (94,56 miliarde dolari, aprox. 425,5 miliarde lei), în creștere cu 23,7% față de aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor oficiale citate. Pe termen mai lung, datele vamale menționate în articol arată că schimburile comerciale China–Africa au crescut de 27,5 ori în ultimele două decenii, de la 87,38 miliarde yuani în 2000 la 2,49 trilioane yuani în 2025. Reacții și implicații: de la materii prime la produse procesate Articolul descrie discuții la Nairobi între oficiali și grupuri de afaceri din China și Kenya despre folosirea regimului de tarife zero pentru acces mai larg al companiilor kenyene pe piața chineză, în timp ce comercianți africani din China caută deja produse suplimentare pentru export. În plan economic, reprezentanți ai mediului de afaceri citați susțin că eliminarea tarifelor poate reduce dezavantajul produselor procesate față de materiile prime, ceea ce ar putea încuraja procesarea locală în Africa. Sunt menționate și exemple de bunuri de consum africane care intră mai rapid pe piața din sudul Chinei. Separat, Kenya National Chamber of Commerce and Industry a transmis, într-o declarație publicată pe site-ul său, că politica de tarife zero oferă perspective de creștere a exporturilor, iar oficiali kenyeni citați de Xinhua au descris cadrul drept unul relevant pentru stimularea comerțului și investițiilor. Ce urmează Dincolo de intrarea în vigoare la 1 mai 2026, eficiența măsurii va depinde de aplicarea regulilor de origine și de capacitatea exportatorilor africani de a se conforma cerințelor administrative și logistice, precum și de evoluția negocierilor pentru acorduri de parteneriat economic și de funcționarea „benzilor verzi” pentru agroalimentare, așa cum sunt prezentate în articol. [...]
Donald Trump a ales să prelungească blocada asupra economiei Iranului, mizând pe presiunea financiară ca instrument de negociere , potrivit Digi24 . Decizia vizează în special exporturile de petrol și transportul maritim către și dinspre porturile iraniene, într-un demers pe care președintele SUA îl consideră mai puțin riscant decât reluarea bombardamentelor sau retragerea din conflict, conform relatării The Wall Street Journal . În întâlniri recente, inclusiv o discuție de luni în Situation Room, Trump ar fi optat pentru menținerea blocadei pe termen nelimitat, pe ideea că aceasta „subminează” economia Iranului și împinge Teheranul spre negocieri. Un oficial american citat în material susține că presiunea economică ar putea forța Iranul să revină la masa discuțiilor, în condițiile în care Teheranul a refuzat de multă vreme o „capitulare” în dosarul nuclear. Efecte economice și costuri politice Continuarea blocadei ar prelungi conflictul, iar acest lucru a dus deja la creșterea prețurilor la energie, notează The Wall Street Journal. Publicația mai arată că evoluția a afectat ratele de aprobare ale lui Trump și a înrăutățit perspectivele republicanilor înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului. Negocieri, Strâmtoarea Hormuz și miza nucleară Casa Albă a confirmat luni că Trump și echipa sa de securitate națională au discutat o nouă propunere a Iranului pentru încetarea războiului, fără ca detaliile să fie făcute publice. Relatări din presă citate în articol sugerează că propunerea ar include redeschiderea Strâmtorii Hormuz în schimbul încetării războiului, urmând ca discuțiile despre programul nuclear iranian să aibă loc ulterior. Secretarul de Stat Marco Rubio a descris oferta iraniană drept „mai bună decât ne-am fi așteptat”, dar a spus că orice acord final trebuie să împiedice Iranul să obțină o armă nucleară. Teheranul neagă constant că urmărește arme atomice. Reacția Iranului: acuzații de „piraterie” și avertismente militare Armata iraniană afirmă că țara se află într-o „situație de război” și avertizează că orice nouă acțiune a „inamicului” va fi întâmpinată cu „noi instrumente, metode și arene”. În paralel, Amir Saeid Iravani, reprezentantul Iranului la ONU, a trimis o scrisoare către secretarul general al ONU și președintele Consiliului de Securitate, protestând față de capturarea de către SUA a unor nave iraniene și calificând acțiunile drept „piraterie”, potrivit agenției semi-oficiale Tasnim. „Un astfel de comportament constituie o constrângere ilegală, o ingerință în comerțul internațional legal și confiscarea ilegală a proprietății.” Ce urmăresc SUA, potrivit Reuters Separat, Reuters relatează că serviciile secrete americane analizează cum ar reacționa Iranul dacă Donald Trump ar declara SUA victorioase în război. Una dintre sursele agenției a indicat că obiectivul este evaluarea consecințelor unei posibile retrageri a SUA din conflict. Trump a transmis și mesaje publice pe Truth Social, susținând că Iranul „a informat că se află într-o stare de colaps” și că ar dori redeschiderea strâmtorii „cât mai curând posibil”, în timp ce „încearcă să-și clarifice situația conducerii”. [...]
Propunerea unui armistițiu pe 9 mai introduce un nou test politic pentru negocierile privind Ucraina , după ce președintele rus Vladimir Putin a avansat ideea unei încetări a focului chiar în ziua în care Rusia marchează victoria sovietică asupra Germaniei naziste în 1945, potrivit Agerpres , care citează un anunț al Kremlinului . Kremlinul susține că inițiativa ar fi sprijinită și de președintele SUA, Donald Trump, conform aceleiași informări, atribuită de Agerpres agenției AFP. Din informațiile disponibile public în materialul Agerpres, nu reies detalii despre condițiile armistițiului, durata acestuia sau mecanismele de implementare și verificare. Articolul integral este marcat ca „acces restricționat”, astfel că nu pot fi extrase elemente suplimentare din sursa indicată. [...]
Trump spune că i-a propus lui Putin un armistițiu , într-o convorbire telefonică ce a atins atât războiul din Ucraina, cât și criza cu Iranul, potrivit Euronews . Miza practică a discuției, din perspectiva mediului de afaceri și a piețelor, este potențialul – încă incert – de reducere a riscului geopolitic care alimentează volatilitatea la energie și în lanțurile de aprovizionare. Convorbirea a durat „mai bine de o oră și jumătate”, conform lui Iuri Ușakov, consilier al președintelui rus, citat de agenția rusă TASS . Ușakov a spus că Vladimir Putin și-a exprimat disponibilitatea pentru un armistițiu de Ziua Victoriei, iar Donald Trump ar fi susținut inițiativa, în contextul semnificației istorice a sărbătorii. Ce a spus Trump despre Ucraina și Iran Donald Trump a afirmat că discuția a vizat în principal Ucraina, dar și Iranul, și că i-a sugerat lui Putin să încheie războiul. În același timp, Trump a indicat că Putin ar fi arătat interes să se implice pe tema uraniului îmbogățit, însă președintele american a spus că ar prefera ca acesta să se concentreze pe oprirea războiului din Ucraina. În declarațiile citate de Euronews, Trump a reiterat poziția SUA privind Iranul, spunând că nu va permite Teheranului să obțină arma nucleară și că nici Putin „nu vrea” acest lucru. Totodată, Trump a susținut că i-a propus liderului rus „un fel de armistițiu” și că „ar putea face asta”. „I-am sugerat un fel de armistițiu și cred că ar putea face asta.” Fricțiuni cu NATO , în contextul dosarelor Ucraina și Iran Trump s-a declarat din nou dezamăgit de NATO, afirmând că alianța nu a ajutat SUA în Orientul Mijlociu. El a spus că, deși NATO este „foarte implicată” în Ucraina, nu a reușit să facă lucrurile „așa cum ne-am fi dorit”, iar în privința Iranului „nu ne-au fost alături”. Separat, Euronews notează că Trump a transmis miercuri, pe Truth Social , un mesaj dur la adresa Iranului, pe fondul blocajului de câteva zile al discuțiilor dintre Washington și Teheran, trimițând la un articol anterior: Euronews . Ce urmează și ce rămâne neclar Din informațiile disponibile, nu rezultă existența unui acord concret sau a unui calendar pentru un armistițiu; sunt prezentate declarații și intenții, inclusiv prin intermediul consilierului prezidențial rus. În lipsa unor pași operaționali confirmați, impactul imediat rămâne mai degrabă la nivel de semnal politic, cu potențial de influență asupra percepției de risc în regiune. [...]
Războiul cu Iranul începe să coste politic și economic în SUA , iar administrația Trump își apără strategia în fața Congresului, pe fondul scăderii sprijinului public și al scumpirii combustibililor, potrivit Agerpres . Secretarul american al apărării, Pete Hegseth , a susținut într-o audiere tensionată că Statele Unite „nu s-au împotmolit” în conflictul declanșat pe 28 februarie, când SUA și Israelul au lansat războiul împotriva Iranului, conflict aflat acum sub armistițiu, în așteptarea unei soluții negociate. Relatarea este atribuită agenției Reuters. În Congres, democrații au criticat decizia președintelui republican Donald Trump de a porni războiul, iar congresmanul democrat John Garamendi l-a descris drept o „mlaștină” și un „dezastru politic și economic la toate nivelurile”. Hegseth a respins acuzațiile și a atacat verbal opoziția. „Numiți asta o mlaștină, oferind propagandă inamicilor noștri? Să vă fie rușine pentru această afirmație!” Presiunea internă: combustibili mai scumpi și sprijin public în scădere Agerpres notează că popularitatea lui Donald Trump a scăzut de la declanșarea conflictului, care a avut printre efectele economice creșterea prețurilor la combustibili. În același timp, potrivit unor sondaje Reuters/Ipsos citate în material, doar 34% dintre americani aprobă în prezent implicarea SUA în război, în scădere de la 36% la jumătatea lunii aprilie și 38% la jumătatea lunii martie. Audierea lui Hegseth a fost prima în fața Congresului de la începutul conflictului, iar schimbul de replici indică o intensificare a confruntării politice interne pe tema costurilor și a direcției războiului, în condițiile în care armistițiul lasă deschisă miza negocierilor. [...]
