Știri
Știri din categoria Externe
Refuzul SUA de a implica Rusia în gestionarea uraniului iranian complică orice „pachet” de dezescaladare în dosarul nuclear al Teheranului, într-un moment în care stocurile de uraniu îmbogățit sunt invocate ca justificare pentru atacurile americane asupra Iranului, potrivit Digi24.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că Statele Unite au respins propunerea Rusiei de a prelua întregul stoc de uraniu îmbogățit al Iranului, măsură pe care Moscova o prezintă drept una menită să ajute la soluționarea conflictului din Orientul Mijlociu. Informația este relatată de Reuters, preluată de Digi24.
Potrivit agenției ruse de stat RIA, Peskov a făcut declarațiile într-un interviu pentru postul indian India Today, susținând că Rusia era pregătită să accepte uraniul îmbogățit pe teritoriul său, dar că „partea americană” a respins ideea.
„Aceasta ar fi fost o decizie bună. Dar, din păcate, partea americană a respins această propunere.”
Propunerea Rusiei ar fi însemnat, practic, mutarea în afara Iranului a materialului sensibil din punct de vedere nuclear, o opțiune care ar putea reduce presiunea imediată legată de riscul proliferării (posibilitatea obținerii unei arme nucleare). Refuzul SUA indică însă că Washingtonul nu acceptă un rol al Moscovei într-un mecanism de control/transfer al stocurilor, ceea ce îngustează spațiul de negociere pe termen scurt.
În plus, SUA au invocat stocul de uraniu îmbogățit al Iranului și posibilitatea ca Teheranul să poată obține o armă nucleară drept motive pentru atacurile americane asupra Iranului, conform materialului.
Rusia ar fi propus pentru prima dată în iunie anul trecut să preia controlul asupra stocului de uraniu al Iranului, însă „nu s-a întreprins nicio acțiune” în acest sens. Conform relatărilor din presă citate în material, Moscova și-ar fi reînnoit propunerea în această săptămână.
Presa americană a citat surse potrivit cărora administrația președintelui Donald Trump a respins propunerea. De cealaltă parte, Iranul a transmis că orice decizie depinde de capacitatea sa de a ajunge la un acord cu SUA, inclusiv pe programul nuclear.
Un viceministru rus de externe sugerase anul trecut că Rusia ar fi dispusă să preia stocul din Iran și să îl transforme în combustibil pentru reactoare civile, ca instrument de facilitare a negocierilor.
Recomandate
Volodimir Zelenski a mers la Bruxelles pentru a cere întărirea presiunii occidentale asupra Rusiei , în cadrul unor întâlniri programate cu liderii NATO și ai Uniunii Europene, potrivit Agerpres . Președintele ucrainean a sosit joi în capitala Belgiei, iar obiectivul declarat al vizitei este obținerea unei „presiuni reale” asupra Moscovei. Informația este relatată de France Presse, conform Agerpres. Articolul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că nu sunt publice, din materialul citat, detalii suplimentare despre agenda exactă a discuțiilor, participanții confirmați sau măsurile concrete avute în vedere. [...]
Ucraina va relua loviturile asupra rafinăriilor rusești , în pofida presiunilor venite din SUA pentru oprirea atacurilor, pe fondul unei deteriorări accelerate a relației dintre președintele Volodimir Zelenski și administrația Trump, potrivit Kyiv Post . Zelenski a spus că „blocajul” privind atacarea rafinăriilor „a dispărut” și că Ucraina „a terminat” cu această restricție, într-un interviu acordat Financial Times la Londra. Conform publicației, liderul ucrainean a avertizat că Washingtonul a pus în pericol vieți ucrainene prin limitarea accesului la schimbul de informații (intelligence) și la comunicațiile prin satelit Starlink , pe care forțele ucrainene le folosesc pentru comunicații pe câmpul de luptă și operațiuni cu drone. Presiunea SUA: energie, prețuri la combustibili și condiționarea sprijinului În relatarea Kyiv Post, Zelenski afirmă că oficiali militari ucraineni au fost avertizați de omologii americani că SUA ar urma să restricționeze schimbul de informații dacă Kievul continuă loviturile asupra infrastructurii energetice rusești. Miza, în interpretarea prezentată, este legată de efortul Washingtonului de a reduce prețurile la combustibili, Trump cerând Ucrainei să oprească atacurile asupra infrastructurii petroliere ruse. Publicația notează și că, săptămâna trecută, Trump a anunțat un acord prin care Rusia ar urma să furnizeze motorină către piețele din SUA și globale, decizie criticată de parlamentari americani și aliați europeni. Zelenski a numit acordul o „victorie simplă” pentru Kremlin, într-un interviu acordat lui Piers Morgan. Starlink și schimbul de informații, risc operațional pentru apărarea Ucrainei Disputa s-a amplificat după ce Ucraina a raportat restricții asupra serviciilor militare Starlink. Zelenski a avertizat că limitările pot duce la pierderi semnificative, în condițiile intensificării atacurilor rusești asupra orașelor ucrainene și a infrastructurii energetice. „Este o mare greșeală. Această decizie va aduce multe pierderi de vieți omenești… Oamenii vor muri.” Zelenski i-a cerut lui Elon Musk să restabilească serviciul, exprimând speranța că întreruperea ar fi fost cauzată de o problemă tehnică. În același context, Musk a declarat că Starshield – sistemul de sateliți de nivel militar – este deținut și controlat de guvernul SUA, care stabilește restricțiile de utilizare, și că Starlink este un serviciu comercial destinat utilizării civile și defensive, nu operațiunilor ofensive. Kyiv Post mai scrie că oficiali ucraineni au declarat pentru CNN că pierderea informațiilor ar putea oferi Rusiei un avantaj pe câmpul de luptă, iar un oficial european a pus sub semnul întrebării explicația Washingtonului potrivit căreia vremea ar fi provocat întreruperi în datele de avertizare privind rachetele. Context: atacuri rusești asupra energiei și întreruperi de curent Pe fondul acestei tensiuni, Zelenski a spus că loviturile rusești au lăsat peste 600.000 de oameni fără electricitate. Publicația notează și că, în două nopți consecutive, alertele aeriene care, de regulă, oferă timp locuitorilor din Kiev să se adăpostească au venit abia după ce rachetele balistice rusești se apropiau sau loveau capitala. Potrivit lui Zelenski, în 12-13 octombrie Rusia a lansat atacuri succesive cu rachete balistice, lovind infrastructură civilă și o centrală electrică majoră, iar Ucraina nu ar fi primit avertizare prealabilă de la partenerii occidentali. Ce urmează Din informațiile prezentate, reluarea loviturilor asupra rafinăriilor rusești indică o schimbare de linie la Kiev, cu potențial de a adânci fricțiunile cu Washingtonul, în special dacă SUA condiționează în continuare schimbul de informații și utilizarea unor servicii critice precum Starlink de limitarea atacurilor ucrainene asupra infrastructurii energetice ruse. [...]
Rusia a lansat cel puțin 269 de drone asupra Ucrainei , într-un atac pe care președintele Volodîmîr Zelenski îl leagă de perturbări ale conexiunilor Starlink folosite de dronele ucrainene de interceptare, potrivit Kyiv Post . Miza operațională: dacă legătura prin satelit este instabilă sau restricționată, capacitatea Ucrainei de a contracara valurile de drone scade, iar presiunea pe apărarea antiaeriană crește. Atacul a avut loc în noaptea și pe parcursul zilei de miercuri, 14 octombrie, și a provocat șase morți și 13 răniți în orașul Luțk, din vestul Ucrainei. Zelenski a descris asaltul drept unul dintre cele mai mari ca amploare. Într-un mesaj public, liderul ucrainean a detaliat că Rusia a lansat 124 de drone peste noapte și încă 145 în timpul zilei, adăugând că la momentul declarației „mai mult de 40” de drone Shahed se aflau încă în spațiul aerian ucrainean. Țintele invocate includ infrastructura energetică, logistica și căile ferate. Legătura cu Starlink și efectul asupra apărării aeriene Zelenski a avertizat că Rusia „încearcă să profite” de problemele Starlink din Ucraina, întrucât dronele ucrainene de interceptare depind, între altele, de această conexiune. În articol se precizează că restricțiile care afectează sistemul Starshield (varianta „militară” a SpaceX) au perturbat operațiunile cu drone ale Ucrainei, însă responsabilitatea pentru schimbări rămâne disputată. Deși apărarea antiaeriană ucraineană a interceptat un număr semnificativ de drone, o parte a reușit să treacă și să lovească ținte, conform relatării. Sprijin britanic: accelerarea livrărilor de sisteme antiaeriene După discuții la Londra cu premierul britanic Andy Burnham, Zelenski a anunțat că Marea Britanie va accelera livrările de arme de apărare antiaeriană destinate interceptării dronelor Shahed mai rapide, cu propulsie de tip „jet”. „Astăzi s-a luat o decizie de a accelera livrările de sisteme de apărare antiaeriană fabricate în Marea Britanie către Ucraina pentru a contracara «shahed»-urile cu propulsie de tip jet.” Context: atacuri în pofida unui anunț privind un armistițiu energetic Atacurile au continuat în pofida anunțului recent al președintelui SUA, Donald Trump, privind un armistițiu pe zona energetică, notează publicația. Zelenski a cerut liderilor G7 și altor parteneri să crească presiunea asupra Moscovei prin sancțiuni și asistență militară, susținând că Rusia trebuie „forțată să se oprească”, nu convinsă prin negocieri. [...]
Alinierea Washington–Moscova riscă să schimbe regulile sprijinului pentru Kiev , prin relaxarea sancțiunilor energetice și condiționarea Ucrainei în numele unui „plan de pace”, potrivit Digi24 , care preia o analiză Kyiv Post . În material se arată că declarațiile recente ale președintelui SUA, Donald Trump, „s-au aliniat” cu mesajele Kremlinului, în timp ce pe front Rusia nu ar mai fi avut un avantaj de aproape un an, iar forțele ucrainene ar contraataca inclusiv în Donbas. În acest context, Trump ar fi ridicat parțial sancțiunile energetice împotriva Rusiei și ar fi anunțat un acord pentru importul în SUA a „câteva sute de mii de tone” de motorină din Rusia . Ce se schimbă în practică: presiune asupra Ucrainei, nu asupra Rusiei Analiza descrie o succesiune de măsuri și mesaje care, deși prezentate ca parte a unui plan de pace, ar funcționa unilateral în defavoarea Ucrainei. Trump ar fi cerut Kievului să înceteze atacurile asupra rafinăriilor rusești, formulând explicit solicitarea de „nicio lovitură asupra instalațiilor de rafinare a petrolului”. Textul subliniază că Ucraina ar avea o singură rafinărie, deja distrusă de Rusia, ceea ce ar face ca un „armistițiu energetic” să aibă efect asimetric. În plus, după ultimatum, Trump ar fi spus că Ucraina „ar trebui să aibă” un nou președinte, pe fondul refuzului lui Volodimir Zelenski de a semna un „acord de pace”. Materialul mai menționează amenințări privind întreruperea furnizării de informații către Ucraina despre atacurile rusești cu rachete balistice asupra țintelor civile . Reacția din Ucraina: acuzații de încălcare a legilor SUA și de complicitate În articol sunt citate reacții dure din spațiul public ucrainean. Bancherul de investiții Serhiy Fursa ironizează ideea unui „armistițiu energetic”, iar Olha Aivazovska, șefa grupului analitic al societății civile OPORA, susține că miza nu ar fi volumul livrărilor de motorină, ci „încălcarea legilor adoptate de Congres” și crearea unor precedente de cooperare comercială cu „mașina de război rusă”. Oleksandr Shvets, redactor-șef al ziarului „Fakty”, afirmă că refuzul de a furniza informații despre traiectoriile atacurilor ar face ca America să devină „complice” la uciderea civililor ucraineni. Un membru al Cabinetului de Miniștri, citat de Kyiv Post, descrie decizia lui Trump drept „o trădare a tuturor pozițiilor aliate”. De ce contează acordul privind motorina, potrivit analizei Materialul avansează două explicații: pentru Trump, acordul ar fi o încercare de a evita un cost electoral pentru republicani înainte de alegeri, mizând pe mesajul legat de prețurile ridicate ale combustibililor; pentru Putin, acordul ar putea fi prezentat intern drept o „victorie” și un semnal de încălzire a relațiilor cu SUA, chiar dacă volumele ar fi „neglijabile”. Economistul rus Kirill Rogov este citat cu ideea că Putin ar urmări să submineze relațiile lui Trump cu Zelenski și cu Europa și să folosească acordul ca pârghie pentru a limita atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești. „Problema nu este Zelenski”: limitele presiunii politice asupra Kievului Analiza argumentează că schimbarea președintelui Ucrainei nu ar rezolva problema, inclusiv pentru că alegerile nu pot avea loc în timpul războiului, iar sondajele ar indica faptul că majoritatea ucrainenilor nu vor concesii către Moscova. În text este citat jurnalistul și scriitorul Radomyr Mokryk, care susține că societatea și armata ucraineană nu doresc capitularea și că a crede contrariul ar fi „o absurditate”. În același timp, materialul notează existența unui curent politic etichetat informal drept „partidul păcii”, cu politicieni precum Oleksiy Honcharenko și Danylo Hetmantsev sau primarul Harkovului, Ihor Terekhov, dar precizează că nici aceștia nu ar susține capitularea în condițiile impuse de Rusia sau cedarea teritoriilor controlate ferm de Ucraina. Ce urmează Potrivit textului, până la 13 octombrie ar fi fost dezvăluite noi propuneri americane pentru un acord de pace de către David Ignatius, editorialist la Washington Post, iar un element prezentat drept „progres” este că cererile Rusiei privind concesii teritoriale „nu mai sunt repetate”. Analiza sugerează însă că linia de demarcație rămasă centrală pentru Ucraina este diferența dintre „pace” și „capitulare”, iar orice presiune percepută ca forțare a capitulării ar alimenta reacții interne puternice. [...]
FBI a contrazis public o informație despre o presupusă deplasare în Rusia a directorului său, Kash Patel , precizând că acesta se afla, de fapt, în statul american Virginia, potrivit Agerpres . Episodul arată presiunea operațională asupra instituției de a reacționa rapid la relatări sensibile, cu potențial de a afecta credibilitatea conducerii și a agenției. FBI a indicat că Patel a mers în Virginia pentru un eveniment legat de forțele de ordine. În sprijinul acestei versiuni, o înregistrare video a unei filiale ABC News din Virginia l-ar fi surprins pe Patel la un eveniment în Lynchburg, miercuri. De unde a pornit informația și cum a răspuns FBI Potrivit materialului, MS NOW a relatat, citând două surse anonime, că șeful FBI ar fi ajuns cu un avion în Rusia pentru o întâlnire de două zile la Moscova și Sankt Petersburg, organizată de FSB. FBI a respins această variantă printr-o postare, citată de Reuters: „Iată unde se află de fapt Kash Patel, la Universitatea Liberty, unde participă la un eveniment dedicat forțelor de ordine.” De ce contează: impact asupra funcționării și credibilității instituției În plan operațional, intervenția publică a FBI indică nevoia de control al informației în jurul conducerii, mai ales când apar relatări despre contacte sau deplasări în Rusia. Chiar și în absența unor consecințe imediate menționate în sursă, astfel de episoade pot alimenta speculații și pot crea costuri de reputație, obligând instituția să consume resurse pentru clarificări publice. [...]
Groenlanda temperează așteptările privind o „explorare masivă” a resurselor de către SUA , invocând costuri foarte mari și dificultăți logistice care fac improbabilă o accelerare rapidă a proiectelor, potrivit Biziday . Ministrul groenlandez al Afacerilor, Resurselor Minerale și Energiei, Jørgen Hammeken-Holm, a declarat pentru CNN că „suntem foarte departe de o explorare masivă” a resurselor insulei de către Statele Unite. Oficialul a subliniat că extragerea resurselor din Groenlanda este complicată și scumpă, inclusiv din cauza amplasării multor zăcăminte în zone izolate, la nord de Cercul Polar, unde infrastructura este redusă. Ce există în teren: proiecte mici, cu orizont de ani Ministrul a precizat că sunt în derulare „numeroase proiecte mici de explorare” realizate de companii americane, însă acestea ar putea avea nevoie de ani până să devină operaționale. CNN notează că aproximativ 80% din suprafața Groenlandei este acoperită de gheață, iar în unele zone stratul de gheață polară depășește un kilometru și jumătate grosime. Context politic: presiune pe control, dar cooperare pe securitate Declarațiile vin după ce Donald Trump a afirmat că vor începe lucrări masive de explorare a resurselor în teritoriul autonom danez. În paralel, de la revenirea la Casa Albă, Trump a amenințat de mai multe ori că va obține control asupra Groenlandei. Cu câteva săptămâni în urmă, Statele Unite, Danemarca și Groenlanda au semnat un acord de securitate pentru consolidarea prezenței militare americane pe insulă și reducerea tensiunilor cu președintele american. [...]
