Știri
Știri din categoria Externe
Statele Unite și Israelul se pregătesc să reia atacurile asupra Iranului chiar de săptămâna viitoare, pe fondul unor „pregătiri intense” descrise de oficiali regionali, într-un context în care Teheranul amenință cu accelerarea programului nuclear. Informațiile sunt prezentate de G4Media, care citează un articol din New York Times bazat pe declarațiile a doi oficiali din Orientul Mijlociu.
Potrivit New York Times, reluarea ostilităților ar reprezenta cele mai semnificative pregătiri de la armistițiul mediat de Pakistan la începutul lunii aprilie. Cei doi oficiali, care au vorbit sub protecția anonimatului, susțin că SUA și Israelul sunt angajate în „pregătiri intense” pentru o posibilă reluare a atacurilor comune.
În paralel, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, le-a spus marți parlamentarilor că SUA „are un plan de escaladare, dacă este necesar”, conform materialului citat.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat vineri pentru Fox News că Iranul ar fi refuzat să recunoască „multiplele acorduri deja convenite”, sugerând că discuțiile nu au produs rezultate stabile.
„De fiecare dată când fac o înțelegere, a doua zi este ca și cum nu am fi avut acea conversație.”
Un element central al negocierilor menționate este cerința ca Iranul să transfere uraniul îmbogățit către SUA. Trump a spus că ar prefera „să-l obțină” decât să rămână „îngropat” în Iran.
„De fapt, mă simt mai bine dacă l-aș obține.”
Pe de altă parte, potrivit New York Times, purtătorul de cuvânt al Parlamentului iranian pentru securitate națională, Ebrahim Rezaei, a amenințat că Iranul ar putea crește îmbogățirea uraniului la 90% dacă atacurile se reiau.
Informația despre un posibil calendar „chiar săptămâna viitoare” se bazează pe surse anonime citate de New York Times și nu este prezentată ca o decizie oficială publică. Totuși, combinația dintre pregătirile descrise, mesajul Pentagonului privind un „plan de escaladare” și avertismentele Teheranului indică o creștere a riscului operațional și de securitate în regiune, cu potențial de escaladare rapidă.
Recomandate
Iranul spune că state europene negociază accesul prin Strâmtoarea Ormuz , iar asta menține presiunea pe lanțul global al petrolului , într-un moment în care blocada rutei – pe unde trece, de regulă, circa o cincime din producția mondială de țiței – continuă să perturbe piețele, potrivit G4Media . Televiziunea de stat iraniană a transmis că „europenii au început negocieri cu marina Gardienilor Revoluției” pentru a obține autorizații de traversare, după ce nave din Asia de Est – în special din China, Japonia și Pakistan – ar fi trecut deja. Nu au fost precizate țările europene implicate, informația fiind relatată de AFP și preluată de Agerpres. Ce schimbă pentru transportul de energie Miza este una operațională și economică: blocada iraniană a Strâmtorii Ormuz afectează o rută strategică pentru comerțul global cu petrol și oferă Teheranului un avantaj de negociere, în condițiile în care fluxurile maritime devin dependente de aprobări punctuale. În acest context, șeful comisiei parlamentare iraniene pentru securitate națională, Ebrahim Azizi , a spus că Iranul „a stabilit un mecanism profesional de gestionare a traficului” în strâmtoare, care „va fi în curând operațional”. Taxe și acces condiționat Azizi a indicat că, în noul aranjament, ar urma să beneficieze „doar navele comerciale și părțile care cooperează cu Iranul” și că „se vor colecta taxele necesare pentru servicii specializate”. Tot el a afirmat că ruta va rămâne închisă operatorilor așa-numitului proiect de „libertate”, descris ca o operațiune militară temporară a SUA pentru ghidarea navelor comerciale blocate în strâmtoare. Context: blocade reciproce și rolul Chinei Statele Unite mențin, la rândul lor, blocada porturilor iraniene, în pofida unui armistițiu „fragil” intrat în vigoare pe 8 aprilie, potrivit informațiilor citate. Iranul anunțase anterior că forțele sale navale au permis trecerea a „peste 30 de nave” chineze prin Strâmtoarea Ormuz. China este principalul importator de petrol iranian. [...]
Administrația SUA ar fi dispusă să accepte un acord prin care Iranul să oprească îmbogățirea uraniului pentru 20 de ani , însă Donald Trump susține că negocierile sunt blocate de „semnale mixte” și de faptul că Teheranul ar fi revenit asupra unor înțelegeri anterioare, potrivit The Jerusalem Post . Miza este una de securitate și control operațional: Washingtonul vrea să împiedice recuperarea materialului nuclear îmbogățit și să obțină, în final, extragerea acestuia. Într-un interviu acordat Fox News, Trump a afirmat că SUA și Iranul ar fi ajuns „de mai multe ori” la conturul unui acord, dar că partea iraniană ar fi negat ulterior existența discuțiilor. „Chiar aveam limitele unui acord... de fiecare dată când fac un acord, a doua zi e ca și cum n-am avut acea conversație.” Ce ar conține acordul și de ce contează pentru controlul materialului nuclear Trump a spus că înțelegerea ar fi inclus ca Iranul să predea SUA uraniul îmbogățit. El a adăugat că doar SUA și China ar avea echipamentele necesare pentru a extrage uraniul „de unde este îngropat sub dărâmături”, în urma loviturilor SUA–Israel (formulare atribuită de publicație președintelui american). Pentru a preveni extragerea înainte de un acord, Trump a susținut că SUA ar avea zona „sub supraveghere”, cu nouă camere operate de US Space Force , orientate către sit. „20 de ani” fără îmbogățire: condiția și mesajul de forță Ulterior, vorbind cu presa, Trump a declarat că ar accepta un acord în care Iranul ar înceta îmbogățirea uraniului pentru 20 de ani, insistând că perioada trebuie să fie „reală”, nu „falsă”, și că „tot materialul nuclear” ar trebui extras. „Douăzeci de ani sunt suficienți... trebuie să fie 20 de ani reali, nu 20 de ani falși.” Întrebat dacă SUA ar lansa o operațiune pentru a intra în Iran și a extrage uraniul, Trump a spus că Iranul ar fi „total învins”, astfel încât nu ar exista risc dacă SUA ar intra, adăugând: „La momentul potrivit, fie vom intra, fie îl vom obține.” Contextul invocat: fragmentare în conducerea iraniană Trump a pus dificultățile negocierilor pe seama unor conflicte interne și a incertitudinii din conducerea Iranului, afirmând că „au fost eliminați atât de mulți lideri” încât „încearcă să-și dea seama cu cine au de-a face”. Potrivit articolului, președintele american a repetat în ultimele săptămâni ideea de „discordie” și o conducere „dezbinată”. Publicația nu oferă, în materialul citat, detalii independente despre stadiul formal al negocierilor sau despre termenii tehnici ai unui posibil acord; informațiile prezentate sunt declarații ale lui Trump. [...]
Administrația SUA ia în calcul să ceară Israelului redirecționarea unei părți din taxele palestiniene reținute către planul postbelic pentru Gaza , o mișcare care ar putea adânci criza financiară a Autorității Palestiniene (AP), potrivit The Jerusalem Post , care citează surse familiarizate cu discuțiile. Potrivit a cinci surse, Washingtonul analizează posibilitatea ca o parte din banii din taxe pe care Israelul îi colectează în numele AP și îi reține să fie direcționați către „Board of Peace”, structura asociată președintelui Donald Trump, pentru finanțarea planului american de reconstrucție a Gazei. Trei dintre surse – descrise ca oficiali la curent cu deliberările SUA cu Israelul – spun că nu a fost luată încă o decizie privind o solicitare formală către Israel. Două surse palestiniene afirmă că, în scenariul discutat, o parte din fonduri ar urma să ajungă la un guvern de tranziție pentru Gaza susținut de SUA, iar o altă parte ar putea reveni AP, condiționat de reforme. AP evaluează la 5 miliarde de dolari (aprox. 23 mld. lei) suma taxelor reținute. De ce contează: presiune suplimentară pe bugetul AP și pe stabilitatea din Cisiordania Redirecționarea unor venituri fiscale palestiniene către un plan pentru Gaza asupra căruia AP „nu a avut nicio contribuție” riscă să marginalizeze și mai mult Autoritatea Palestiniană, în timp ce reținerea fondurilor de către Israel alimentează deja o criză financiară în Cisiordania, notează sursa. AP, care are autoguvernare limitată în Cisiordania, nu mai controlează Gaza din 2007, după ce Hamas a preluat teritoriul. În același timp, planul lui Trump pentru Gaza – devastată după peste doi ani de război – este descris ca fiind blocat de refuzul Hamas de a depune armele și de continuarea atacurilor israeliene, care au subminat o încetare a focului din octombrie. Miza financiară și pozițiile părților „Board of Peace” a refuzat să comenteze dacă propunerea privind folosirea banilor din taxe palestiniene este în discuție, însă un oficial al structurii a spus că a cerut tuturor părților să mobilizeze resurse pentru planul de reconstrucție, estimat la 70 de miliarde de dolari (aprox. 322 mld. lei). „Asta include Autoritatea Palestiniană și Israel. Nu există nicio îndoială că banii ținuți într-o bancă nu ajută cu nimic Planul în 20 de puncte al președintelui”, a declarat oficialul. Sursele nu indică ce sumă ar putea fi transferată. Departamentul de Stat al SUA, guvernul israelian și Autoritatea Palestiniană nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii, potrivit materialului. Context: disputa privind plățile către deținuți SUA și Israelul au presat de mult AP să elimine plățile către palestinienii aflați în închisori israeliene și către familiile celor uciși de forțele israeliene, argumentând că acestea ar încuraja violența. Palestinienii le consideră o formă de sprijin social. AP a anunțat în februarie 2025 că reformează sistemul, însă SUA au apreciat că schimbările nu sunt suficiente, iar Israelul a continuat să rețină taxele colectate în numele AP. Potrivit oficialilor palestinieni citați, suma ar fi ajuns la 5 miliarde de dolari, „mult peste jumătate” din bugetul anual al AP, ceea ce a dus la tăieri salariale pentru mii de funcționari. Separat, Israelul a acceptat o invitație a SUA de a se alătura „Board of Peace”, în timp ce AP nu a fost invitată, mai notează sursa. În cadrul planului lui Trump, un grup de tehnocrați palestinieni – „National Committee for the Administration of Gaza” – ar urma să preia controlul asupra Gazei de la Hamas, pe măsură ce militanții depun armele. Emisarul pentru Gaza al „Board of Peace”, Nickolay Mladenov , a declarat miercuri, la o conferință de presă la Ierusalim, că planificarea reconstrucției este într-un stadiu avansat, fără să menționeze explicit subiectul taxelor. [...]
China temperează așteptările privind relaxarea tarifelor SUA–China , calificând drept „preliminare” înțelegerile comerciale și agricole discutate în timpul vizitei președintelui american Donald Trump la Beijing, potrivit Mediafax . Ministerul Comerțului din China a transmis că cele două state au convenit să creeze un consiliu pentru investiții și unul pentru comerț, structuri care ar urma să negocieze reduceri reciproce de tarife pentru anumite produse, dar și reduceri mai ample pentru bunuri nespecificate, inclusiv produse agricole, conform unui comunicat citat de Reuters. În același comunicat sunt menționate și teme punctuale care ar urma să fie abordate de fiecare parte. China afirmă că partea americană va „promova activ” soluționarea unor preocupări de lungă durată ale Beijingului, între care reținerea automată a produselor lactate și acvatice, exporturile de bonsai în medii de creștere către SUA și recunoașterea provinciei Shandong ca zonă liberă de gripă aviară. La rândul său, China spune că va „promova activ” soluționarea preocupărilor SUA privind înregistrarea instalațiilor de producție a cărnii de vită și exporturile de carne de pasăre din unele state americane către China. Pe fondul acestor discuții, Trump a susținut că Beijingul ar fi de acord să cumpere 200 de avioane Boeing , cu posibilitatea unei comenzi suplimentare de încă 750 de aeronave, precum și produse agricole americane „în valoare de miliarde de dolari”, în special soia. Ce înseamnă „preliminar” și ce urmează Autoritățile chineze au subliniat că negocierile privind detaliile acordurilor continuă și că documentele finale vor fi „definitivate cât mai curând posibil”. Mesajul reduce, cel puțin pe termen scurt, certitudinea privind calendarul și amploarea unor eventuale reduceri de tarife, element cu impact direct asupra fluxurilor comerciale și a companiilor expuse relației SUA–China. [...]
Departamentul de Justiție al SUA se pregătește să-l pună sub acuzare pe Raúl Castro pentru rolul presupus în doborârea, în 1996, a două avioane civile ale organizației de exilați cubanezi „Hermanos al Rescate”, incident soldat cu patru morți, potrivit TVR Info . Miza depășește cazul penal în sine: inițiativa este prezentată ca parte a unei presiuni mai largi a Washingtonului asupra Havanei, inclusiv pe zona economică și de securitate, într-un moment în care relația bilaterală este din nou tensionată. Ce acuzații sunt avute în vedere Potrivit informațiilor citate, SUA ar urma să formuleze acuzații penale împotriva lui Raúl Castro (94 de ani) pentru „presupusa sa implicare” în doborârea a două avioane aparținând „Hermanos al Rescate” în februarie 1996. Publicația portugheză Espresso este indicată ca sursă pentru acest plan. Organizația (cunoscută și ca „ Brothers to the Rescue ”) opera avioane de tip Cessna și desfășura misiuni de căutare a cubanezilor care încercau să fugă de pe insulă cu plute. Un avion de vânătoare cubanez MiG-29 a doborât cele două aparate, iar patru persoane au murit. Contextul de reglementare și presiune: investigații și mesaje politice Materialul descrie o accelerare a demersurilor în SUA, inclusiv la nivelul procuraturii federale din Miami, unde procurorul federal șef ar fi inițiat „o nouă inițiativă” care vizează lideri comuniști cubanezi. Aceasta ar implica forțe de ordine federale și locale, precum și Departamentul Trezoreriei SUA, urmărind dosare legate de: infracțiuni economice, droguri, infracțiuni violente, încălcări legate de imigrație, cu accent pe persoane din conducerea Partidului Comunist, potrivit unei relatări anterioare CBS News menționate în text. În paralel, directorul CIA, John Ratcliffe, s-ar fi întâlnit cu Raúl Guillermo Rodríguez Castro („Raulito”), nepotul lui Raúl Castro, considerat un canal de contact. Un oficial CIA citat afirmă că mesajul transmis ar fi fost că SUA sunt „pregătite să se angajeze serios în probleme economice și de securitate, dar numai dacă Cuba face schimbări fundamentale” și că insula „nu mai poate fi un refugiu sigur pentru adversarii din emisfera vestică”. Disputa asupra faptelor din 1996 și reacțiile din SUA Un raport al Organizației Statelor Americane , citat în material, ar fi concluzionat că avioanele au fost doborâte în afara spațiului aerian cubanez și că Cuba ar fi încălcat dreptul internațional, trăgând fără avertisment și fără dovezi de necesitate. La acel moment, președintele Bill Clinton a condamnat incidentul „în cei mai fermi termeni posibili”. De cealaltă parte, oficialii cubanezi au susținut că doborârea a fost legitimă, invocând încălcarea spațiului aerian și presupuse acte de sabotaj. Fidel Castro i-ar fi spus jurnalistului Dan Rather (CBS) că armata acționa conform „ordinelor sale generale” de a împiedica pătrunderea avioanelor pe teritoriul țării. În 1996, Fidel Castro era liderul Cubei, iar Raúl conducea forțele armate. Materialul mai amintește că CNN a relatat despre condamnarea în SUA a lui Gerardo Hernandez pentru conspirație la crimă în legătură cu doborârea avioanelor, iar Associated Press este menționată pentru informația că acesta a fost trimis în Cuba într-un schimb de prizonieri din 2014. Ce urmează și ce rămâne neclar În Florida, procurorul general al statului ar fi anunțat în martie redeschiderea unei anchete statale închise privind incidentul din 1996, iar senatorul Rick Scott și alți legiuitori ar fi cerut Departamentului de Justiție să-l acuze pe Raúl Castro și să-l aducă în fața justiției în SUA. Guvernatorul Ron DeSantis a reacționat pe rețelele sociale: „Dați-i drumul, a trecut mult timp!” Deocamdată, informația centrală este formulată la nivel de intenție („se pregătește”, „se pregătesc să formuleze acuzații”), fără detalii despre capetele exacte de acuzare, calendarul procedural sau dacă există un rechizitoriu finalizat. [...]
Rusia a predat Ucrainei 528 de trupuri, un canal rar de cooperare în război , într-un schimb de rămășițe pământești care rămâne printre puținele domenii în care Moscova și Kievul mai colaborează, potrivit Agerpres . Centrul ucrainean responsabil de prizonierii de război a transmis pe rețelele sociale că, „în urma eforturilor de repatriere”, în Ucraina au fost aduse trupurile a 528 de persoane decedate, despre care partea rusă susține că „ar putea fi vorba despre militari ucraineni”. Instituția nu a precizat data la care au fost primite rămășițele. Anchetatori și experți urmează să facă demersurile necesare pentru identificarea persoanelor repatriate, a mai anunțat Centrul. Context: schimburi de prizonieri și un armistițiu anunțat de Trump Știrea vine după ce, vineri, Rusia și Ucraina au efectuat un schimb de 205 prizonieri de război de fiecare parte. Totodată, vinerea trecută, Donald Trump a anunțat un armistițiu de trei zile în conflictul dintre Kiev și Moscova, de sâmbătă până luni, precum și un schimb de 1.000 de prizonieri de fiecare parte. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat că schimbul de vineri reprezintă „prima fază” a acestui anunț. De la începutul invaziei ruse la scară largă, în urmă cu peste patru ani, schimburile de prizonieri și de rămășițe pământești ale combatanților au rămas printre puținele forme de cooperare între cele două state beligerante. [...]
