Știri
Știri din categoria Externe
Iranul spune că state europene negociază accesul prin Strâmtoarea Ormuz, iar asta menține presiunea pe lanțul global al petrolului, într-un moment în care blocada rutei – pe unde trece, de regulă, circa o cincime din producția mondială de țiței – continuă să perturbe piețele, potrivit G4Media.
Televiziunea de stat iraniană a transmis că „europenii au început negocieri cu marina Gardienilor Revoluției” pentru a obține autorizații de traversare, după ce nave din Asia de Est – în special din China, Japonia și Pakistan – ar fi trecut deja. Nu au fost precizate țările europene implicate, informația fiind relatată de AFP și preluată de Agerpres.
Miza este una operațională și economică: blocada iraniană a Strâmtorii Ormuz afectează o rută strategică pentru comerțul global cu petrol și oferă Teheranului un avantaj de negociere, în condițiile în care fluxurile maritime devin dependente de aprobări punctuale.
În acest context, șeful comisiei parlamentare iraniene pentru securitate națională, Ebrahim Azizi, a spus că Iranul „a stabilit un mecanism profesional de gestionare a traficului” în strâmtoare, care „va fi în curând operațional”.
Azizi a indicat că, în noul aranjament, ar urma să beneficieze „doar navele comerciale și părțile care cooperează cu Iranul” și că „se vor colecta taxele necesare pentru servicii specializate”.
Tot el a afirmat că ruta va rămâne închisă operatorilor așa-numitului proiect de „libertate”, descris ca o operațiune militară temporară a SUA pentru ghidarea navelor comerciale blocate în strâmtoare.
Statele Unite mențin, la rândul lor, blocada porturilor iraniene, în pofida unui armistițiu „fragil” intrat în vigoare pe 8 aprilie, potrivit informațiilor citate.
Iranul anunțase anterior că forțele sale navale au permis trecerea a „peste 30 de nave” chineze prin Strâmtoarea Ormuz. China este principalul importator de petrol iranian.
Recomandate
Dependența SUA de metalele rare controlate de China a devenit o vulnerabilitate strategică , iar întâlnirea Xi Jinping–Donald Trump de la Beijing a arătat cum Beijingul poate transforma această pârghie economică în avantaj diplomatic, potrivit Libertatea , care citează un raport al publicației elvețiene Blick (Ringier). China are, conform materialului, un „monopol aproape total” asupra pieței metalelor și magneților din pământuri rare, materiale indispensabile pentru tehnologii militare avansate, inclusiv rachete și drone. În contextul în care conflictele din Orientul Mijlociu și Ucraina împing SUA să-și refacă stocurile de armament, dependența de exporturile chineze este prezentată ca un risc major pentru Washington. Publicația notează că Beijingul a arătat deja în 2025 cum poate folosi această poziție, când a amenințat cu stoparea exporturilor de metale rare. În acest cadru, Trump ar fi ajuns să cedeze în fața cerințelor Chinei, strategia Beijingului fiind descrisă ca evitarea unui conflict direct prin utilizarea resurselor critice drept instrument de presiune economică și diplomatică. Petrolul și Iranul: miza imediată, pârghia Chinei Un alt punct central al discuțiilor a fost criza legată de Strâmtoarea Ormuz , rută prin care trece 21% din petrolul mondial, despre care articolul spune că a fost blocată pe fondul tensiunilor dintre SUA, Israel și Iran. Delegația americană ar fi încercat să obțină sprijinul Chinei pentru a influența Iranul, în condițiile în care Beijingul cumpără aproximativ 90% din petrolul iranian, chiar și sub sancțiuni. Potrivit Blick, Xi Jinping nu s-a grăbit să facă concesii, folosind această dependență ca element de negociere, în timp ce prețurile petrolului continuă să crească pe piețele internaționale. Taiwanul, „linia roșie” și tăcerea comunicatelor Pe agenda summitului a fost și Taiwanul, pe care Xi Jinping l-a numit „cea mai importantă problemă” în relația bilaterală, avertizând că o intervenție americană ar putea duce la o „situație foarte periculoasă”. Articolul remarcă faptul că, după întâlnire, comunicările oficiale ale Casei Albe au fost „remarcabil de tăcute” pe tema Taiwanului, accentul fiind pus pe libera circulație a petrolului și pe reducerea traficului cu fentanil. În acest context, materialul ridică întrebarea dacă Trump ar putea ajunge să reducă sprijinul pentru Taiwan în schimbul unui acord mai favorabil privind Iranul, fără a indica însă existența unei decizii explicite în acest sens. „Capcana lui Tucidide”, folosită ca mesaj strategic Xi Jinping a adus în discuție conceptul „capcanei lui Tucidide” – ideea că rivalitatea dintre o putere emergentă și una dominantă tinde istoric spre conflict – prezentând drept obiectiv evitarea războiului și obținerea unei stabilități care să permită Chinei să devină independentă tehnologic și economic. Concluzia relatării este că balanța de putere s-a înclinat în favoarea Beijingului: Trump ar fi venit „cu planuri mari” și ar fi plecat „cu mâinile goale”, în timp ce Xi și-ar fi consolidat poziția, folosind răbdarea și pârghiile economice ca instrumente principale de negociere. [...]
Statele Unite și Israelul se pregătesc să reia atacurile asupra Iranului chiar de săptămâna viitoare , pe fondul unor „pregătiri intense” descrise de oficiali regionali, într-un context în care Teheranul amenință cu accelerarea programului nuclear. Informațiile sunt prezentate de G4Media , care citează un articol din New York Times bazat pe declarațiile a doi oficiali din Orientul Mijlociu. Potrivit New York Times, reluarea ostilităților ar reprezenta cele mai semnificative pregătiri de la armistițiul mediat de Pakistan la începutul lunii aprilie. Cei doi oficiali, care au vorbit sub protecția anonimatului, susțin că SUA și Israelul sunt angajate în „pregătiri intense” pentru o posibilă reluare a atacurilor comune. Semnale de escaladare: Pentagonul și Casa Albă În paralel, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , le-a spus marți parlamentarilor că SUA „are un plan de escaladare, dacă este necesar”, conform materialului citat. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat vineri pentru Fox News că Iranul ar fi refuzat să recunoască „multiplele acorduri deja convenite”, sugerând că discuțiile nu au produs rezultate stabile. „De fiecare dată când fac o înțelegere, a doua zi este ca și cum nu am fi avut acea conversație.” Miza uraniului și reacția Teheranului Un element central al negocierilor menționate este cerința ca Iranul să transfere uraniul îmbogățit către SUA. Trump a spus că ar prefera „să-l obțină” decât să rămână „îngropat” în Iran. „De fapt, mă simt mai bine dacă l-aș obține.” Pe de altă parte, potrivit New York Times, purtătorul de cuvânt al Parlamentului iranian pentru securitate națională, Ebrahim Rezaei , a amenințat că Iranul ar putea crește îmbogățirea uraniului la 90% dacă atacurile se reiau. Ce urmează și ce rămâne incert Informația despre un posibil calendar „chiar săptămâna viitoare” se bazează pe surse anonime citate de New York Times și nu este prezentată ca o decizie oficială publică. Totuși, combinația dintre pregătirile descrise, mesajul Pentagonului privind un „plan de escaladare” și avertismentele Teheranului indică o creștere a riscului operațional și de securitate în regiune, cu potențial de escaladare rapidă. [...]
China cere SUA să oprească vânzările de arme către Taiwan și să evite „semnale greșite” către separatiști , după ce Washingtonul și-a exprimat nemulțumirea față de bugetul de achiziții militare al Taiwanului, potrivit Global Times . Mesajul vine din partea Biroului pentru Afaceri Taiwan al Consiliului de Stat, într-o reacție care menține presiunea diplomatică pe componenta de cooperare militară SUA–Taiwan. Într-un briefing de presă la Beijing, purtătorul de cuvânt Zhang Han a declarat că „problema Taiwanului” este „strict o chestiune internă a Chinei” și „nu admite interferențe externe”. În același răspuns, oficialul a spus că Beijingul „se opune ferm oricărei forme de legături militare” între SUA și regiunea Taiwan a Chinei. Zhang a cerut părții americane să respecte principiul „o singură Chină ” și cele trei comunicate comune China–SUA , să gestioneze „cu prudență” subiectele legate de Taiwan, să oprească vânzările de arme către Taiwan și să se abțină de la transmiterea de „semnale greșite” către forțele separatiste care susțin „independența Taiwanului”. De ce contează Reacția indică faptul că Beijingul tratează bugetul de achiziții militare al Taiwanului și poziționările publice ale SUA pe această temă ca elemente cu potențial de escaladare politică și de securitate, în special în contextul vânzărilor de armament și al relațiilor militare dintre Washington și Taipei. Ce rămâne neclar din informațiile disponibile Materialul nu oferă detalii despre: nivelul bugetului de achiziții de arme al Taiwanului; natura exactă a „nemulțumirii” SUA (declarații, documente sau instituții implicate); eventuale măsuri concrete anunțate de una dintre părți. [...]
Administrația SUA ar fi dispusă să accepte un acord prin care Iranul să oprească îmbogățirea uraniului pentru 20 de ani , însă Donald Trump susține că negocierile sunt blocate de „semnale mixte” și de faptul că Teheranul ar fi revenit asupra unor înțelegeri anterioare, potrivit The Jerusalem Post . Miza este una de securitate și control operațional: Washingtonul vrea să împiedice recuperarea materialului nuclear îmbogățit și să obțină, în final, extragerea acestuia. Într-un interviu acordat Fox News, Trump a afirmat că SUA și Iranul ar fi ajuns „de mai multe ori” la conturul unui acord, dar că partea iraniană ar fi negat ulterior existența discuțiilor. „Chiar aveam limitele unui acord... de fiecare dată când fac un acord, a doua zi e ca și cum n-am avut acea conversație.” Ce ar conține acordul și de ce contează pentru controlul materialului nuclear Trump a spus că înțelegerea ar fi inclus ca Iranul să predea SUA uraniul îmbogățit. El a adăugat că doar SUA și China ar avea echipamentele necesare pentru a extrage uraniul „de unde este îngropat sub dărâmături”, în urma loviturilor SUA–Israel (formulare atribuită de publicație președintelui american). Pentru a preveni extragerea înainte de un acord, Trump a susținut că SUA ar avea zona „sub supraveghere”, cu nouă camere operate de US Space Force , orientate către sit. „20 de ani” fără îmbogățire: condiția și mesajul de forță Ulterior, vorbind cu presa, Trump a declarat că ar accepta un acord în care Iranul ar înceta îmbogățirea uraniului pentru 20 de ani, insistând că perioada trebuie să fie „reală”, nu „falsă”, și că „tot materialul nuclear” ar trebui extras. „Douăzeci de ani sunt suficienți... trebuie să fie 20 de ani reali, nu 20 de ani falși.” Întrebat dacă SUA ar lansa o operațiune pentru a intra în Iran și a extrage uraniul, Trump a spus că Iranul ar fi „total învins”, astfel încât nu ar exista risc dacă SUA ar intra, adăugând: „La momentul potrivit, fie vom intra, fie îl vom obține.” Contextul invocat: fragmentare în conducerea iraniană Trump a pus dificultățile negocierilor pe seama unor conflicte interne și a incertitudinii din conducerea Iranului, afirmând că „au fost eliminați atât de mulți lideri” încât „încearcă să-și dea seama cu cine au de-a face”. Potrivit articolului, președintele american a repetat în ultimele săptămâni ideea de „discordie” și o conducere „dezbinată”. Publicația nu oferă, în materialul citat, detalii independente despre stadiul formal al negocierilor sau despre termenii tehnici ai unui posibil acord; informațiile prezentate sunt declarații ale lui Trump. [...]
China a avertizat că va răspunde cu măsuri legale dacă UE continuă anchete „cu efect extraterritorial” în dosarul Nuctech, un semnal de escaladare cu potențial impact asupra companiilor chineze active în piața europeană și asupra relațiilor comerciale bilaterale, potrivit Global Times . Ministerul Justiției din China (MOJ) a transmis, într-o notificare publicată vineri, că practicile UE de investigație transfrontalieră care vizează entități chineze în cadrul anchetei privind Nuctech, derulată sub Regulamentul UE privind subvențiile străine (Foreign Subsidies Regulation – FSR) , „constituie măsuri necorespunzătoare de jurisdicție extraterritorială”. Notificarea mai precizează că nicio organizație sau persoană nu are voie să desfășoare sau să sprijine astfel de măsuri. De ce contează: Beijingul activează un cadru nou de contramăsuri Publicația notează că poziția MOJ este prima aplicare „în lumea reală” a unui set de reguli intrat în vigoare pe 13 aprilie, destinat contracarării aplicării „nejustificate” a jurisdicției extraterritoriale de către state străine. Conform agenției Xinhua, regulile (20 de articole) prevăd mecanisme de identificare, blocare și contramăsuri, precum și măsuri de sprijin și protecție. În interpretarea unui analist citat, demersul indică intenția Chinei de a-și proteja companiile prin instrumente juridice atunci când consideră că reglementările UE depășesc limitele. Cazul Nuctech și ancheta UE sub FSR Potrivit cronologiei prezentate, cazul a început în aprilie 2024, când Comisia Europeană a declanșat din oficiu o investigație sub FSR și a efectuat inspecții la sediile Nuctech din Polonia și Țările de Jos. Comisia a anunțat pe 11 decembrie 2025 deschiderea unei investigații aprofundate asupra activității Nuctech privind sisteme de detectare a amenințărilor în UE, invocând indicii preliminare că firma ar fi primit „subvenții străine” care „ar putea distorsiona piața internă” a UE. Nuctech a contestat în iunie 2024 inspecțiile în fața Tribunalului Uniunii Europene, susținând că nu există dovezi care să sprijine acuzațiile privind sprijin de stat ilegal, a relatat Reuters, citată de Global Times. Acuzațiile Chinei: cereri de informații „arbitrare” și încălcarea dreptului internațional Într-un răspuns ulterior la întrebări ale presei, un purtător de cuvânt al MOJ a susținut că UE ar fi cerut „în mod arbitrar” entităților chineze să furnizeze o gamă largă de informații „inutile” aflate pe teritoriul Chinei, iar solicitările transfrontaliere ar încălca dreptul internațional și normele de bază ale relațiilor internaționale. Oficialul a mai afirmat că FSR este un instrument unilateral al UE și că, de la intrarea sa în vigoare, ar fi fost folosit în mod repetat împotriva companiilor chineze, cu „trăsături discriminatorii”, descriind abordarea drept protecționism sub eticheta „concurenței loiale”. Ce urmează: risc de contramăsuri și tensiuni comerciale MOJ a cerut UE să își „corecteze imediat” practicile și să creeze un mediu „echitabil, just și predictibil” pentru cooperarea China–UE. În același timp, purtătorul de cuvânt a avertizat că, dacă UE „insistă să depășească limitele”, China va lua „contramăsuri în conformitate cu legea”. Global Times mai citează o sursă descrisă drept „insider”, care a afirmat în aprilie că Beijingul are „un set complet de instrumente” pentru a răspunde măsurilor protecționiste ale UE și că ar putea inclusiv să lanseze investigații privind impactul subvențiilor străine, ca reacție la FSR. Aceeași sursă avertizează că o escaladare ar afecta ambele părți și ar perturba lanțurile industriale și de aprovizionare la nivel global. [...]
Vizita lui Vladimir Putin în China, la 19–20 mai, semnalează o nouă încercare de întărire a axei Moscova–Beijing , într-un moment în care Beijingul tocmai a primit și o vizită a președintelui american Donald Trump, potrivit news.ro . Kremlinul a anunțat sâmbătă că liderul rus va avea discuții cu omologul său chinez, Xi Jinping , despre modalitățile de „consolidare suplimentară a parteneriatului global și a cooperării strategice” dintre Rusia și China. Vizita are loc la doar câteva zile după deplasarea lui Donald Trump în China. Cei doi lideri s-au întâlnit cel mai recent în septembrie 2025, când Vladimir Putin a făcut o vizită de patru zile în China. Atunci, el a participat la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai și a asistat la o paradă militară la Beijing, pe 3 septembrie, organizată cu ocazia celebrării a 80 de ani de la „victoria” împotriva Japoniei la finalul celui de-al Doilea Război Mondial. În întâlnirile anterioare, șefii de stat au subliniat puterea „parteneriatului lor fără limite”, formulare reluată în contextul relației bilaterale Rusia–China. [...]
