Știri
Știri din categoria Externe
Departamentul de Justiție al SUA se pregătește să-l pună sub acuzare pe Raúl Castro pentru rolul presupus în doborârea, în 1996, a două avioane civile ale organizației de exilați cubanezi „Hermanos al Rescate”, incident soldat cu patru morți, potrivit TVR Info.
Miza depășește cazul penal în sine: inițiativa este prezentată ca parte a unei presiuni mai largi a Washingtonului asupra Havanei, inclusiv pe zona economică și de securitate, într-un moment în care relația bilaterală este din nou tensionată.
Potrivit informațiilor citate, SUA ar urma să formuleze acuzații penale împotriva lui Raúl Castro (94 de ani) pentru „presupusa sa implicare” în doborârea a două avioane aparținând „Hermanos al Rescate” în februarie 1996. Publicația portugheză Espresso este indicată ca sursă pentru acest plan.
Organizația (cunoscută și ca „Brothers to the Rescue”) opera avioane de tip Cessna și desfășura misiuni de căutare a cubanezilor care încercau să fugă de pe insulă cu plute. Un avion de vânătoare cubanez MiG-29 a doborât cele două aparate, iar patru persoane au murit.
Materialul descrie o accelerare a demersurilor în SUA, inclusiv la nivelul procuraturii federale din Miami, unde procurorul federal șef ar fi inițiat „o nouă inițiativă” care vizează lideri comuniști cubanezi. Aceasta ar implica forțe de ordine federale și locale, precum și Departamentul Trezoreriei SUA, urmărind dosare legate de:
cu accent pe persoane din conducerea Partidului Comunist, potrivit unei relatări anterioare CBS News menționate în text.
În paralel, directorul CIA, John Ratcliffe, s-ar fi întâlnit cu Raúl Guillermo Rodríguez Castro („Raulito”), nepotul lui Raúl Castro, considerat un canal de contact. Un oficial CIA citat afirmă că mesajul transmis ar fi fost că SUA sunt „pregătite să se angajeze serios în probleme economice și de securitate, dar numai dacă Cuba face schimbări fundamentale” și că insula „nu mai poate fi un refugiu sigur pentru adversarii din emisfera vestică”.
Un raport al Organizației Statelor Americane, citat în material, ar fi concluzionat că avioanele au fost doborâte în afara spațiului aerian cubanez și că Cuba ar fi încălcat dreptul internațional, trăgând fără avertisment și fără dovezi de necesitate. La acel moment, președintele Bill Clinton a condamnat incidentul „în cei mai fermi termeni posibili”.
De cealaltă parte, oficialii cubanezi au susținut că doborârea a fost legitimă, invocând încălcarea spațiului aerian și presupuse acte de sabotaj. Fidel Castro i-ar fi spus jurnalistului Dan Rather (CBS) că armata acționa conform „ordinelor sale generale” de a împiedica pătrunderea avioanelor pe teritoriul țării. În 1996, Fidel Castro era liderul Cubei, iar Raúl conducea forțele armate.
Materialul mai amintește că CNN a relatat despre condamnarea în SUA a lui Gerardo Hernandez pentru conspirație la crimă în legătură cu doborârea avioanelor, iar Associated Press este menționată pentru informația că acesta a fost trimis în Cuba într-un schimb de prizonieri din 2014.
În Florida, procurorul general al statului ar fi anunțat în martie redeschiderea unei anchete statale închise privind incidentul din 1996, iar senatorul Rick Scott și alți legiuitori ar fi cerut Departamentului de Justiție să-l acuze pe Raúl Castro și să-l aducă în fața justiției în SUA. Guvernatorul Ron DeSantis a reacționat pe rețelele sociale:
„Dați-i drumul, a trecut mult timp!”
Deocamdată, informația centrală este formulată la nivel de intenție („se pregătește”, „se pregătesc să formuleze acuzații”), fără detalii despre capetele exacte de acuzare, calendarul procedural sau dacă există un rechizitoriu finalizat.
Recomandate
Argentina a avut nevoie de prelungiri și un autogol pentru a evita eliminarea , într-un meci în care Capul Verde a fost la câteva minute de una dintre cele mai mari surprize din istoria Cupei Mondiale, potrivit Al Jazeera . Campioana en titre s-a impus cu 3-2 la Miami , după un joc în care Lionel Messi a marcat din nou, dar echipa sa a părut vulnerabilă în fața unei selecționate debutante la turneul final. Meciul s-a jucat în fața a 64.478 de spectatori, într-un stadion descris ca fiind „fierbinte și umed”, iar Capul Verde a revenit de două ori de la un gol în spate, trimițând partida în prelungiri și menținând tensiunea până la final. Cum s-a decis partida: fază fixă, autogol și o calificare „muncită” Argentina a deschis scorul în minutul 29, prin Messi, aflat la al șaptelea gol al turneului. Capul Verde a egalat înainte de minutul 60, prin Deroy Duarte, iar scorul a rămas neschimbat până la finalul celor 90 de minute. În prelungiri, Lisandro Martinez a readus Argentina în avantaj în minutul 92, însă Sidny Lopes Cabral a egalat din nou în minutul 103, cu un șut plasat la vinclu. Golul decisiv a venit în a doua repriză de prelungiri: Messi a executat un corner, Cristian Romero a reluat cu capul, iar mingea a intrat în poartă după ce a ricoșat din brațul fundașului Diney Borges, fiind consemnată ca autogol. Capul Verde a mai avut o șansă de a forța o nouă egalare după acest moment, însă portarul Emiliano Martinez a intervenit la o lovitură liberă executată de Lopes Cabral. De ce contează: semnal de alarmă pentru Argentina, validare pentru Capul Verde Dincolo de calificare, meciul ridică semne de întrebare pentru Argentina: în afara lui Messi, echipa a fost descrisă ca „lipsită de idei” în fața unei apărări compacte, iar Capul Verde a reușit să controleze perioade lungi din joc prin organizare și disciplină. Pentru Capul Verde, prestația are o miză de imagine și de poziționare sportivă: echipa, aflată la primul Mondial și clasată pe locul 67 în lume la startul turneului, a fost singura dintre debutantele competiției care a ajuns în faza „ultimilor 32” și a încheiat neînvinsă în grupe după remize cu Spania, Uruguay și Arabia Saudită. În acest meci, libero-ul Kevin Pina este menționat drept unul dintre cei mai buni jucători de pe teren pentru intervale consistente. Ce urmează Argentina s-a calificat în optimile de finală și urmează să joace cu Egipt, la Atlanta, marțea viitoare, conform aceleiași surse. Capul Verde părăsește competiția, dar cu un parcurs care, prin joc și rezultate, îi consolidează statutul de revelație a turneului. [...]
China își mută presiunea asupra Taiwanului în zona „aplicării legii” maritime , printr-o nouă patrulă a pazei de coastă la est de insulă, într-o tactică ce poate ridica riscul de escaladare și complicații diplomatice în regiune, potrivit HotNews , care citează Reuters. Beijingul a transmis sâmbătă că a lansat o nouă patrulă, înlocuind o forță operativă a cărei prezență în largul Taiwanului a iritat autoritățile de la Taipei și a alimentat îngrijorări în unele capitale occidentale. În paralel, armata chineză desfășoară aproape zilnic operațiuni în jurul Taiwanului, pe care China îl consideră teritoriu propriu. Un element distinct al acestei runde este accentul pus pe paza de coastă, folosită pentru a susține pretențiile teritoriale prin „lawfare” – o strategie descrisă de Taiwan ca „război juridic”, menită să creeze un temei legal pentru acțiunile Chinei. Paza de Coastă a Chinei a anunțat „patrule de aplicare a legii” și a spus că va intensifica acțiunile în „apele jurisdicționale ale Chinei”, invocând apărarea „suveranității teritoriale” și a „drepturilor și intereselor maritime”. Reacția Taiwanului: monitorizare și avertisment de intervenție Paza de Coastă din Taiwan a anunțat că urmărește două nave chineze și că a dislocat din timp două nave proprii pentru a naviga alături de acestea și a le monitoriza. Sâmbătă dimineață, navele chineze erau la 54 de mile marine (aprox. 100 km) est de Hualien, în afara apelor restricționate, potrivit autorităților taiwaneze. Într-o declarație, Paza de Coastă a Taiwanului a afirmat că va continua să ia „toate măsurile necesare” pentru a îndepărta navele chineze care „ne hărțuiesc apele”, invocând apărarea suveranității și securitatea domeniilor maritime. A doua patrulare într-o lună și miza diplomatică Este a doua oară în aproximativ o lună când China trimite nave ale pazei de coastă în apele din apropierea coastei de est a Taiwanului, o evoluție care, potrivit relatării, riscă să agraveze o dispută diplomatică în care au fost implicate Statele Unite, Franța, Germania și Marea Britanie. China a susținut că prima operațiune, din iunie, a fost un răspuns la anunțul Japoniei și Filipinelor privind începerea unor discuții oficiale despre granițele lor maritime, demers pe care Beijingul l-a interpretat ca vizând și ape pe care le consideră chineze în largul Taiwanului. [...]
Mesajul transmis de Sorin Grindeanu de Ziua Independenței SUA readuce în prim-plan miza politică a Parteneriatului Strategic România–Statele Unite , într-un moment simbolic pentru americani, care marchează 250 de ani de la adoptarea Declarației de Independență, potrivit Adevărul . Liderul social-democrat a publicat mesajul pe Facebook, unde a apreciat rolul Statelor Unite în promovarea valorilor democratice și a transmis felicitări poporului american. „Statele Unite ale Americii rămân un reper al democrației! La 250 de ani de la înființare, SUA demonstrează că o viziune corectă te poate propulsa în primul eșalon al statelor puternice, indiferent de contextele istorice. La mulți ani America! Happy Independence Day!” Contextul aniversării: 250 de ani și un discurs al lui Donald Trump Aniversarea din acest an are o semnificație aparte pentru SUA, care celebrează un sfert de mileniu de la proclamarea independenței. Festivitățile au fost deschise de președintele Donald Trump printr-un discurs la Muntele Rushmore , în care a elogiat istoria Statelor Unite și a descris America drept „cea mai de succes, cea mai realizată şi cea mai excepțională națiune” din istoria omenirii. Programul pregătit pentru 4 iulie a fost afectat de temperaturile extrem de ridicate dintr-o mare parte a țării, ceea ce a dus la anularea sau amânarea unor parade, concerte și spectacole de artificii. Reper pentru București: recepția Ambasadei SUA și mesajele oficialilor români În România, aniversarea a fost marcată la finalul lunii iunie printr-o recepție oficială organizată de Ambasada SUA la București, în cadrul programului dedicat celor 250 de ani de la independența americană. La eveniment au participat președintele Nicușor Dan și premierul interimar Ilie Bolojan, care au vorbit despre importanța Parteneriatului Strategic și relația bilaterală. [...]
Închiderea temporară a unor puncte feroviare Rusia–UE are, potrivit liderilor baltici, un impact mai degrabă economic decât unul de securitate , fiind interpretată ca un semn al presiunii europene asupra economiei ruse, relatează Agerpres . Măsura vizează frontiera cu Estonia și Letonia și a intrat în vigoare de la 1 iulie, afectând circulația pentru persoane, vehicule, bunuri și mărfuri. Declarațiile au fost făcute la Berlin, unde premierul Estoniei, Kristen Michal , a apărut alături de președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, de președintele Letoniei, Edgars Rinkevics, și de cancelarul german Friedrich Merz. Michal a spus că, „în acest moment, nu există o amenințare imediată nici pentru statele baltice, nici pentru NATO”. Conexiuni cu utilitate limitată și „presiune psihologică” Premierul eston a susținut că punctele feroviare închise erau deja rute cu utilitate redusă. El a descris decizia Moscovei drept o încercare de „a exercita o presiune psihologică”, dar a adăugat că statele europene își vor menține presiunea asupra Rusiei. În același context, Michal a apreciat că obiectivul este „să întrerupă liniile de aprovizionare și să izoleze economic Rusia” și a afirmat că Rusia se confruntă deja cu probleme de aprovizionare cu combustibil și cu penurii inclusiv în marile orașe. De ce Lituania nu este vizată: tranzitul spre Kaliningrad Președintele lituanian Gitanas Nauseda a subliniat că Lituania nu se numără printre țările cu care Rusia a întrerupt legătura feroviară. Explicația, potrivit lui, ține de dependența Rusiei de tranzitul către exclava Kaliningrad, care se face prin teritoriul lituanian. Nauseda a arătat că există rute maritime alternative, însă acestea sunt limitate, iar Rusia ar avea „dificultăți majore” în utilizarea sau extinderea lor. În consecință, el a calificat închiderea punctelor feroviare drept o decizie „de natură tehnică”, care nu ar trebui interpretată ca pregătire pentru o escaladare. Letonia: motiv economic, relevanță politică redusă Președintele Letoniei, Edgars Rinkevics, a spus că închiderea unei legături feroviare cu Estonia are în principal motive economice și o importanță politică limitată. El a indicat că linia închisă era cea cu cel mai mic volum de trafic și a avertizat împotriva „concluziilor exagerate” privind intențiile Rusiei. [...]
Anunțul Moscovei privind ocuparea Kostiantinivkăi mută presiunea pe ultimele centre urbane din Donețk încă sub control ucrainean , într-un moment în care orașul industrial este descris ca fiind „în mare parte distrus”, iar Kievul admite că situația din zonă este „dificilă”, potrivit G4Media . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat vineri seară că președintele rus Vladimir Putin a „sărbătorit” ocuparea orașului Kostiantinivka din regiunea Donețk și a susținut că trupele ruse au provocat „pierderi mari” apărătorilor ucraineni. Informația este transmisă de Agerpres, care citează dpa. Kievul nu a comentat inițial anunțul, însă oficiali militari ucraineni au recunoscut recent că situația de la Kostiantinivka este dificilă, în timp ce orașul este în mare parte distrus. În comunicatul de vineri seară, Statul Major ucrainean a menționat doar „lupte grele” în jurul localității. De ce contează: un pas spre controlul integral al Donbasului Dacă ocuparea se confirmă, aceasta ar reprezenta un avans pentru Rusia în obiectivul de a controla integral bazinul Donbas. În regiunea Donețk, G4Media notează că singurele orașe mai importante rămase sub control ucrainean ar fi Sloviansk, Kramatorsk și Drujkivka. În lipsa unei confirmări independente în materialul citat, rămâne de urmărit dacă și cum va fi reflectată situația în actualizările oficiale ale părții ucrainene privind linia frontului din zonă. [...]
Iran pregătește o înmormântare de mai multe zile pentru ayatollahul Ali Khamenei , mizând pe mobilizarea a milioane de oameni la Teheran ca semnal de forță internă și externă , într-un moment în care regimul încearcă să-și consolideze poziția de negociere după războiul care i-a adus moartea liderului suprem, potrivit NPR . Ceremoniile ar urma să înceapă sâmbătă, iar autoritățile se așteaptă la scene comparabile cu funeraliile ayatollahului Ruhollah Khomeini din 1989. Miza politică este dublă: întărirea coeziunii interne după un conflict descris drept „devastator” și proiectarea unei imagini de stabilitate, în condițiile în care persistă temeri privind o posibilă nouă lovitură israeliană. Funeraliile, folosite ca instrument de presiune în negocieri În același timp, conducerea de la Teheran încearcă să valorifice controlul asupra Strâmtorii Hormuz în discuțiile cu Statele Unite pentru un acord privind încheierea permanentă a războiului, notează materialul. O mobilizare masivă în capitală ar putea oferi un impuls politic regimului, într-un context regional tensionat. Iranul a transmis și un avertisment prin comandamentul militar comun, cerând Israelului și SUA „să evite orice calcul greșit” în zilele următoare, pe fondul amenințărilor repetate ale Israelului la adresa noului lider suprem. Detalii despre ceremonii și perturbările anunțate în Teheran Vineri, sicriul lui Khamenei, acoperit cu drapel, a fost expus la Grand Mosalla din Teheran, alături de sicriele unor membri ai familiei uciși în atacul aerian israelian din primele momente ale războiului din 28 februarie. Printre cei omagiați se află, potrivit relatării, un ginere, fiica cea mare, o nepoată de 14 luni și soția noului lider suprem, ayatollahul Mojtaba Khamenei. Autoritățile plănuiesc ca trupul neînsuflețit să fie transportat în mai multe orașe din Iran și în Irak, iar la Teheran ar urma să fie închise străzi, spațiul aerian și o parte din activitățile cotidiene pe durata ceremoniilor. Reapariția unui general-cheie și întrebarea privind prezența noului lider suprem Un element urmărit atent este reapariția publică a generalului Ahmad Vahidi, lider al Gărzii Revoluționare paramilitare, văzut pentru prima dată în luni la evenimente legate de funeralii. Potrivit experților citați de Associated Press, Vahidi a devenit un actor important în conturarea poziției dure a Iranului în negocierile pentru încheierea războiului și ar face parte dintr-un cerc restrâns aflat în contact direct cu Mojtaba Khamenei. Rămâne neclar dacă noul lider suprem va apărea la funeraliile tatălui său. În 1989, Ali Khamenei a participat la funeraliile lui Khomeini, într-un moment care a precedat ascensiunea sa la conducerea Iranului pentru decenii. [...]
