Știri
Știri din categoria Externe
Statele Unite și Iranul au convenit, în principiu, asupra redeschiderii Strâmtorii Ormuz, un pas care ar putea reduce presiunea asupra fluxurilor de energie și a transportului maritim, dar care rămâne condiționat de aprobări politice și de detalii încă negociate, potrivit Mediafax.
Un oficial american de rang înalt, citat de The New York Times, a spus că înțelegerea ar include și un angajament al Iranului de a elimina uraniul „puternic îmbogățit”, însă a subliniat că acordul nu a fost semnat, iar părțile descriu diferit termenii.
Până acum, nu au existat declarații publice imediate din partea Iranului. În ultimele 24 de ore, oficiali iranieni și americani au oferit descrieri contradictorii despre conținutul posibilului acord.
Oficialul american a precizat că documentul este încă supus aprobării finale atât din partea președintelui Donald Trump, cât și a liderului suprem al Iranului, proces care „ar putea dura câteva zile”.
Mecanismul prin care Iranul ar elimina uraniul puternic îmbogățit este „încă în curs de negociere”, potrivit oficialului american. Mediafax notează că Trump a insistat ca Statele Unite să confiște materialul, în linie cu obiectivul său de a limita programul nuclear iranian.
Într-o postare pe rețelele de socializare, Trump a transmis că le-a ordonat negociatorilor săi „să nu se grăbească să încheie un acord”, după ce cu o zi înainte afirmase că un acord preliminar a fost „în mare parte negociat”.
Dacă acordul va fi „certificat”, Trump a spus că SUA ar putea pune capăt blocadei porturilor iraniene, folosită ca instrument de presiune asupra Teheranului pentru redeschiderea strâmtorii.
Trei oficiali iranieni au declarat sâmbătă că un potențial acord ar prevedea doar că dosarul nuclear va fi negociat în 30 până la 60 de zile. Atât oficialii americani, cât și cei iranieni ar fi descris înțelegerea ca pe un „cadru inițial” pentru negocieri ulterioare, nu ca pe o soluție finală.
Potrivit oficialului american citat, cadrul nu ar aborda furnizarea de rachete de către Iran și nici nu ar include un moratoriu asupra îmbogățirii, urmând ca aceste teme să fie discutate în etape viitoare.
Recomandate
Donald Trump a relansat public acuzația că Iranul ar urmări asasinarea sa , într-un moment în care tensiunile din regiune se traduc deja în riscuri pentru transportul maritim și, implicit, pentru piețele energetice, potrivit Antena 3 . Declarațiile au fost făcute la conferința de presă de la finalul summitului NATO . Trump a spus că este „ținta numărul unu” a iranienilor și că regimul de la Teheran ar vrea să-l asasineze, reluând ideea că Israelul și SUA au eliminat „majoritatea conducerii de rang înalt” a Iranului în primele zile ale războiului și întrebându-se dacă ar putea avea aceeași soartă. „Și știți ce, poate că nici eu n-o să mai fiu, pentru că sunt ținta lor numărul unu.” Într-o altă declarație, președintele SUA a folosit un limbaj dur la adresa iranienilor, susținând că acesta ar fi motivul pentru care ar fi vizat. „Sunt ținta numărul unu pentru că sunt niște gunoaie. Așa se comportă ei și așa s-au comportat vreme de 47 de ani. Eu fac ce e bine pentru țară.” De ce contează: riscul de escaladare rămâne legat de Strâmtoarea Ormuz Dincolo de componenta politică, miza practică este că Trump a legat evaluările despre conducerea de la Teheran de evoluțiile recente din teren. El a făcut comentarii contradictorii despre cât de „rațională” ar fi actuala conducere iraniană, după ce anterior o descrisese drept „un pic dusă cu pluta”, în timp ce a spus că echipa sa de negociere „discută cu oameni extraordinari” de partea iraniană. În același context, Trump a indicat că se referă la atacurile Iranului asupra transportului maritim din Strâmtoarea Ormuz, atacuri care, potrivit articolului, au dus la reluarea bombardamentelor aeriene americane și la noi amenințări privind o posibilă escaladare a războiului. Strâmtoarea Ormuz este un punct-cheie pentru fluxurile globale de petrol, iar orice deteriorare a securității maritime poate amplifica volatilitatea prețurilor la energie și costurile de transport. Context: amenințări mai vechi și măsuri de securitate în jurul lui Trump Potrivit informațiilor prezentate, liderii iranieni ar fi avut planuri de asasinare a lui Trump și a altor foști membri de rang înalt ai primei sale administrații încă de la sfârșitul lui 2019, după ce Trump a ordonat uciderea generalului Qassem Soleimani într-un atac cu dronă. În campania prezidențială din 2024, Trump ar fi mers la evenimente cu un avion privat nemarcat, aparținând lui Steve Witkoff, în loc să folosească Boeingul 757 inscripționat cu numele său („Trump Force One”), pe fondul temerilor Secret Service și ale serviciilor de informații că Iranul ar avea agenți pe teritoriul SUA cu acces la rachete sol-aer portabile. Articolul mai notează că foști consilieri ai lui Trump, inclusiv John Bolton și Mike Pompeo, au beneficiat ani la rând de protecția Secret Service din cauza amenințărilor legate de implicarea lor în uciderea lui Soleimani, însă Trump ar fi ordonat retragerea protecției lor după revenirea la putere, pe fondul criticilor venite din partea acestora. [...]
Reluarea bombardamentelor SUA asupra Iranului pune din nou sub presiune Strâmtoarea Ormuz , o rută maritimă esențială pentru transportul global de energie și mărfuri, într-un moment în care armistițiul pare să se fi prăbușit, potrivit Antena 3 . SUA au lansat miercuri o nouă rundă de bombardamente asupra Iranului, la câteva ore după ce președintele Donald Trump a spus că atacurile iraniene recente asupra unor nave din Strâmtoarea Ormuz au marcat sfârșitul armistițiului. Informațiile despre lovituri sunt relatate de AP, iar despre explozii în sudul Iranului de presa iraniană, citată de BBC. De ce contează: riscul operațional pe o rută maritimă „vitală” Miza imediată este securitatea navigației în Strâmtoarea Ormuz, descrisă în relatare drept „o rută maritimă internațională vitală”. Oficiali militari americani au transmis, într-o postare pe rețelele sociale, că bombardamentele urmăresc să „degradeze în continuare” capacitatea Iranului „de a amenința libertatea navigației” în strâmtoare. În aceeași postare, SUA afirmă că vor să „tragă Iranul la răspundere” pentru „agresiunea nejustificată” împotriva transportului comercial și a echipajelor civile care navighează pe această rută. Ce s-a întâmplat înaintea noilor lovituri Cu o zi înainte, armata americană lovise „mai multe obiective militare și instalații portuare”, după atacuri iraniene asupra unor nave comerciale în largul coastelor Omanului. Tot marți, SUA au atacat obiective din Iran despre care susțin că au fost folosite pentru lansarea de lovituri asupra unor nave comerciale din Strâmtoarea Ormuz. Iranul a răspuns, potrivit relatării, țintind interese americane din Bahrain și Kuweit. Negocierile de pace ar fi eșuat după mai multe încercări, iar discuțiile pentru un armistițiu fuseseră reluate „chiar săptămâna trecută”, după un alt schimb de focuri. Explozii raportate în sudul Iranului Presa de stat iraniană a relatat despre explozii în mai multe orașe din sudul țării. Au fost menționate: Konarak și Chabahar, unde IRNA a relatat și întreruperi de electricitate în unele zone; Bandar Abbas, unde IRIB a spus că au fost activate sistemele de apărare antiaeriană; Sirik, un alt oraș de coastă din sud. Mesajele lui Trump și incertitudinea privind escaladarea La summitul NATO din Turcia , Trump a lăsat să se înțeleagă că ostilitățile se vor relua și a spus că SUA vor bombarda „probabil” Iranul din nou, „foarte dur”, în aceeași seară, după ce a descris conducerea de la Teheran drept „gunoaie”. Ulterior, el a afirmat că cel mai recent schimb de focuri nu ar indica o revenire la un război pe scară largă și că nu va duce la acțiuni militare „pe termen lung”. În acest context, durata și intensitatea loviturilor ar urma să indice dacă armistițiul mai poate fi menținut, însă informațiile disponibile rămân limitate la relatările citate. [...]
Escaladarea militară din zona Strâmtorii Ormuz ține aproximativ 6.000 de navigatori blocați la bordul navelor din Golful Persic , un blocaj care poate amplifica riscurile operaționale pentru transportul maritim într-un coridor-cheie pentru comerțul global cu energie, potrivit G4Media , care citează un anunț al Organizației Maritime Internaționale (agenție ONU). Organizația a transmis că navigatorii nu pot părăsi Golful „în siguranță”, pe fondul reluării ostilităților dintre Statele Unite și Iran. Secretarul general al instituției, Arsenio Dominguez , a avertizat că atacurile „amplifică teama, incertitudinea și suferința psihologică” resimțite de cei rămași blocați la bord, potrivit AFP. Ce a declanșat blocajul Potrivit informațiilor prezentate, tensiunile au escaladat în noaptea de marți spre miercuri, când au fost reluate ostilitățile dintre Statele Unite și Iran. Comandamentul Central al SUA a anunțat lovituri aeriene împotriva Iranului, ca răspuns la atacurile asupra a trei nave comerciale aflate în tranzit prin Strâmtoarea Ormuz . Ca reacție, Gardienii Revoluției au anunțat un atac cu rachete și drone asupra unor obiective militare americane din Bahrain și Kuweit. Conform autorităților iraniene, ar fi fost vizate instalații militare din Bandar Salman, Districtul Naval 5 din Bahrain și baza aeriană Ali Al Salem din Kuweit. Context: sancțiuni reimpuse pe exporturile de petrol iranian În paralel cu evoluțiile militare, G4Media notează că marți Statele Unite au reimpus sancțiunile asupra exporturilor de petrol iranian, revocând licența care permitea continuarea vânzărilor de țiței până la 21 august, în baza unui memorandum de înțelegere între cele două state. Noua decizie stabilește ca termen-limită data de 17 iulie. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că, din punctul său de vedere, acordul „nu mai este în vigoare”, adăugând că negocierile ar putea continua, dar că diplomații „își pierd timpul”, după schimbul de atacuri din dimineața zilei de miercuri. De ce contează pentru transportul maritim Informațiile indică o deteriorare rapidă a condițiilor de securitate într-o zonă în care tranzitul navelor comerciale este sensibil la riscuri militare. În acest context, blocarea navigatorilor la bord sugerează dificultăți operaționale imediate pentru navele aflate în Golful Persic și în proximitatea Strâmtorii Ormuz, pe fondul imposibilității de a ieși „în siguranță” din zonă, conform agenției ONU. [...]
Declarațiile lui Donald Trump ridică riscul unei escaladări cu Iranul , după ce președintele SUA s-a autodeclarat „ținta numărul 1” a Teheranului și a sugerat că nu mai este sigur că vrea un acord, potrivit Al Jazeera . Mesajul vine pe fondul afirmației lui Trump că lideri iranieni ar fi fost „eliminați în mod repetat” de SUA. În materialul video din formatul NewsFeed, Trump spune că Iranul îl vizează direct și adaugă că „s-ar putea să fi plecat”, fără ca sursa să ofere detalii suplimentare despre contextul exact al acestei formulări sau despre o amenințare concretă. Ce schimbă în plan diplomatic Trump afirmă că nu mai este sigur dacă își dorește să încheie „o înțelegere” cu Teheranul, sugerând o îndepărtare de la o linie de negociere. În același timp, el îndeamnă la accelerarea acțiunii, spunând: „să terminăm treaba”. De ce contează Prin combinarea unei retorici de confruntare cu ideea renunțării la un acord, declarațiile cresc incertitudinea privind direcția politicii SUA față de Iran. În lipsa unor detalii suplimentare în materialul citat, nu este clar dacă afirmațiile reflectă o schimbare formală de strategie sau un mesaj politic punctual. [...]
Interceptarea rachetelor deasupra Kuweitului, Bahrainului și Qatarului ridică din nou riscul pentru securitatea Strâmtorii Ormuz , un punct critic pentru fluxurile globale de energie, după ruperea armistițiului dintre SUA și Iran, potrivit Agerpres . Kuweit, Bahrain și Qatar și-au activat joi sistemele de apărare antiaeriană după ce rachete iraniene au intrat în spațiul lor aerian, într-o escaladare regională la o zi după ce președintele american Donald Trump declarase încheiat armistițiul cu Teheranul. Informațiile sunt atribuite agenției EFE. Gardienii Revoluției din Iran au anunțat că au atacat „infrastructuri importante și facilități ale bazelor americane din Kuweit și Bahrain”, ca răspuns la ceea ce au numit „neîndeplinirea promisiunilor și agresiunile recente” ale Washingtonului, potrivit unui comunicat difuzat de postul de stat IRIB. În comunicat, Qatar nu este menționat. Forțele armate iraniene au precizat că atacurile au vizat bazele Arifjan și Ali al-Salem din Kuweit, respectiv bazele Juffair și Sheikh Isa din Bahrain. Armata din Kuweit a raportat pe platforma X interceptarea unor rachete în spațiul aerian și a notificat mai multe explozii, fără să indice locul exact. Măsuri de securitate și alerte în statele din Golf Autoritățile din Kuweit au transmis că cetățenilor iranieni li s-a interzis să „se apropie de zonele afectate de căderea de resturi metalice” și să „fotografieze, publice sau distribuie imagini sau videoclipuri” din astfel de locuri pe rețelele sociale, invocând protejarea siguranței publice. În Bahrain, sirenele antiaeriene au sunat în mai multe zone în noaptea de miercuri spre joi, iar Ministerul de Interne a cerut în repetate rânduri populației și rezidenților să își păstreze calmul și să se îndrepte către cel mai apropiat loc sigur. În Qatar, Ministerul de Interne a emis o alertă privind un „nivel ridicat de amenințare la adresa securității”, potrivit agenției de stat QNA, care ulterior a comunicat că pericolul a trecut și populația poate reveni la normal. De ce contează: presiune pe un coridor esențial pentru energia globală În acest context, Gardienii Revoluției au avertizat Washingtonul că, „dacă agresiunea se repetă”, vor urma „răspunsuri drastice” care ar putea viza și alte baze americane din Golful Persic. Agerpres notează că administrația Trump a justificat noile atacuri prin obiectivul de a degrada capacitatea militară a Teheranului și de a asigura libera navigație în Strâmtoarea Ormuz, descrisă drept esențială pentru piața mondială a energiei fosile. Iranul a denunțat atacurile, considerându-le o „încălcare clară” a acordului de încetare permanentă a focului convenit pe 17 iunie cu SUA. [...]
Donald Trump condiționează o nouă reducere a trupelor SUA din Europa de un acord privind anexarea Groenlandei , ceea ce amplifică incertitudinea operațională pentru aliații NATO și pentru planificarea de apărare pe continent, potrivit Antena 3 . Declarația vine după ce Pentagonul a anunțat în luna mai retragerea a 5.000 de soldați americani din Germania. În Germania se află 35.000 de militari americani în serviciu activ, mai mulți decât în orice altă țară europeană. Întrebat dacă va mai retrage trupe americane din Europa, Trump a spus că nu a luat „încă o decizie finală” și că „multe vor depinde de Groenlanda”. El a făcut afirmațiile la bordul Air Force One , după participarea la summitul NATO de la Ankara , unde i-a criticat din nou pe aliați pentru că nu ar cheltui suficient pentru apărare. Ce înseamnă condiționarea pentru NATO: incertitudine în planificare Mesajul lui Trump leagă direct postura militară americană din Europa de un dosar politic separat – anexarea Groenlandei – ceea ce poate complica previzibilitatea angajamentelor SUA în cadrul alianței. Președintele american a insistat că decizia privind trupele de pe continent „va depinde mult de încheierea unui acord foarte bun” și a lăsat deschisă posibilitatea unei noi retrageri: „Poate că o voi face”. Groenlanda, din nou în centrul disputei cu Danemarca La sosirea la summitul NATO de la Ankara, Trump a declarat că Groenlanda, teritoriu autonom din Regatul Danemarcei, „ar trebui să fie controlată de Statele Unite”. Un oficial american de rang înalt a susținut anterior că, din perspectiva Washingtonului, preluarea Groenlandei ar fi singura modalitate de a gestiona riscurile de securitate pe termen lung din jurul insulei. Șefa guvernului danez, Mette Frederiksen, a respins ferm cererea. Potrivit materialului, amenințările anterioare ale lui Trump privind preluarea Groenlandei au afectat relația dintre Copenhaga și Washington și au alimentat îndoieli legate de viitorul alianței, în condițiile în care atât SUA, cât și Danemarca sunt membri NATO. Trump a justificat tema Groenlandei prin riscurile pe care le-ar reprezenta Rusia și China și a menționat că insula ar fi relevantă pentru interesele de securitate ale SUA. Ulterior, el a retras amenințarea de a recurge la mijloace militare și a renunțat și la ideea de a pedepsi Germania și alte țări europene cu noi tarife comerciale dacă nu acceptă preluarea insulei. Ce urmează În acest moment, Trump nu indică o decizie finală privind noi retrageri de trupe, dar condiționarea de „un acord foarte bun” pentru Groenlanda sugerează că subiectul ar putea rămâne un instrument de presiune în relația SUA–aliații europeni, inclusiv în discuțiile despre cheltuielile de apărare. [...]
