Știri
Știri din categoria Externe

La patru ani de la invazia rusă, Zelenski afirmă că Putin nu și-a atins obiectivele, subliniind că Ucraina și-a păstrat statalitatea și continuă lupta pentru o „pace puternică, demnă și durabilă”.
„Astăzi se împlinesc exact patru ani de când Putin a cucerit Kievul în trei zile”, a declarat ironic președintele ucrainean Volodimir Zelenski, marcând împlinirea a patru ani de la declanșarea invaziei ruse, la 24 februarie 2022. Mesajul său face trimitere la estimările inițiale potrivit cărora capitala Ucrainei ar fi trebuit să cadă rapid în fața trupelor ruse.
Zelenski a afirmat că rezistența Ucrainei „spune multe despre milioanele de oameni” care au apărat țara și a insistat că Rusia nu și-a îndeplinit obiectivele strategice. „Ne-am apărat independența, nu ne-am pierdut statalitatea. Putin nu a înfrânt poporul ucrainean, nu a câștigat acest război”, a spus liderul de la Kiev.
Conflictul declanșat în 2022 este considerat cel mai sângeros din Europa de la al Doilea Război Mondial, cu sute de mii de militari uciși sau răniți de ambele părți și zeci de mii de victime civile în Ucraina.
În paralel, negocierile pentru un acord de pace, desfășurate sub egida Statelor Unite, nu au produs până acum rezultate concrete. Moscova continuă să ceară concesii teritoriale, condiție respinsă categoric de Kiev.
Tot marți este programată o reuniune prin videoconferință a „coaliției voluntarilor”, grup care reunește mai mulți aliați europeni ai Ucrainei, inclusiv Franța. Președintele Emmanuel Macron a reiterat sprijinul Parisului și al Uniunii Europene, amintind că blocul comunitar a mobilizat deja 170 de miliarde de euro pentru sprijinirea Kievului. Un nou împrumut de 90 de miliarde de euro, decis în decembrie, rămâne blocat de veto-ul Ungariei și Slovaciei.
Zelenski a transmis un apel către negociatori: „Nu putem, nu trebuie să renunțăm”, reafirmând obiectivul unei păci „drepte” pentru Ucraina.
Recomandate

Emmanuel Macron și Keir Starmer coprezidează marți o nouă reuniune a Coaliției de Voință , organizată prin videoconferință în ziua în care se împlinesc patru ani de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Digi24 , întâlnirea va avea loc la ora 12:00, ora Franței, respectiv 13:00, ora României, iar anunțul a fost făcut de Palatul Élysée, citat de Le Monde . Reuniunea are loc într-un moment simbolic: pe 24 februarie 2026 se împlinesc patru ani de la începutul războiului, conflict care intră astfel în al cincilea an. Conform comunicatului oficial, obiectivul este reiterarea angajamentului celor 35 de state participante de a sprijini Ucraina pentru „o pace solidă și durabilă”, care să garanteze securitatea atât a Ucrainei, cât și a Europei. Ce este Coaliția de Voință Coaliția reunește peste 30 de state partenere care susțin eforturile Kievului în fața agresiunii ruse. Formatul a fost activ și la începutul acestui an: 6 ianuarie 2026 – reuniune la Paris, dedicată discutării unui plan de pace; România a fost reprezentată atunci de președintele Nicușor Dan; Tema centrală: coordonarea sprijinului politic, militar și diplomatic pentru Ucraina. Contextul diplomatic Întâlnirea de marți are loc pe fondul unor dezbateri europene privind continuarea sprijinului și eventuala consolidare a sancțiunilor împotriva Rusiei. Mesajul transmis de Paris și Londra este unul de unitate, în condițiile în care războiul se prelungește, iar perspectivele unui acord de pace rămân incerte. Prin această nouă videoconferință, liderii Franței și Marii Britanii încearcă să mențină coeziunea statelor implicate și să transmită un semnal politic clar la marcarea a patru ani de conflict: sprijinul pentru Ucraina continuă. [...]

Donald Trump și Volodimir Zelenski au discutat telefonic înaintea noilor negocieri privind Ucraina , potrivit AGERPRES , care citează un oficial al Casei Albe. Convorbirea a avut loc miercuri, 25 februarie 2026, și precede o nouă rundă de contacte diplomatice programate joi, la Geneva, în Elveția, menite să pregătească negocieri trilaterale cu Rusia, așteptate în luna martie. Discuția dintre liderul de la Washington și președintele ucrainean intervine într-un moment sensibil al conflictului, pe fondul intensificării presiunilor diplomatice pentru relansarea dialogului. Potrivit sursei citate, apelul telefonic a avut rolul de a coordona pozițiile înaintea întâlnirii dintre reprezentanții celor două părți. Cine participă la negocierile de la Geneva La discuțiile programate joi vor lua parte: Rustem Umerov, negociatorul ucrainean; Steve Witkoff, emisar american; Jared Kushner, emisar american. Întâlnirea are ca obiectiv pregătirea unei formule de negociere care să includă și Federația Rusă , într-un cadru trilateral ce ar putea fi lansat în martie 2026. Geneva rămâne una dintre locațiile consacrate pentru dialoguri diplomatice sensibile, fiind frecvent aleasă pentru contacte indirecte sau preliminare. Miza momentului Noua rundă de consultări survine într-un context marcat de evoluții militare și presiuni internaționale pentru identificarea unei soluții politice. Deși detaliile convorbirii Trump–Zelenski nu au fost făcute publice, sincronizarea acesteia cu întâlnirea de la Geneva sugerează o etapă de coordonare strategică între Washington și Kiev înaintea eventualelor discuții cu Moscova. Rămâne de văzut dacă negocierile pregătite în Elveția vor conduce la stabilirea unui calendar clar pentru tratativele trilaterale din martie sau la conturarea unor parametri concreți pentru o eventuală detensionare a conflictului. [...]

Liderii Uniunii Europene au ajuns la Kiev pentru a marca patru ani de război , într-un gest simbolic de susținere a Ucrainei, la începutul celui de-al cincilea an de la invazia declanșată de Rusia pe 24 februarie 2022. Potrivit Euronews , președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, au sosit marți, 24 februarie 2026, în capitala ucraineană pentru a participa la o ceremonie memorială și pentru a reafirma sprijinul politic, financiar și militar al Uniunii Europene. Ursula von der Leyen a ajuns la Kiev cu trenul, aceasta fiind a zecea sa vizită în Ucraina de la începutul războiului. Ea a transmis că mesajul transmis este unul „clar” atât pentru ucraineni, cât și pentru Moscova: sprijinul european va continua „până când pacea va fi restabilită, în condițiile Ucrainei”. Alături de conducerea UE, la Kiev au mai ajuns președintele Finlandei și premierul Suediei, potrivit anunțului făcut de ministrul ucrainean de externe. Agenda oficialilor europeni include: participarea la ceremonia de comemorare; vizite la obiective de infrastructură energetică afectate de bombardamentele ruse; discuții privind continuarea sprijinului militar și financiar. Momentul aniversar este însă marcat de tensiuni în interiorul Uniunii. Ungaria și Slovacia au blocat un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, iar Budapesta a exercitat dreptul de veto și asupra unui pachet de ajutor european de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, din care 60 de miliarde ar fi fost destinate apărării. Comemorarea celor patru ani de război este dublată de evenimente internaționale. Președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer organizează o videoconferință a Coaliției de Voință pentru sprijinirea Ucrainei. În Germania, președintele Frank-Walter Steinmeier și ministrul de externe Johann Wadephul participă la o rugăciune pentru pace la Berlin, iar în mai multe orașe germane sunt programate marșuri de solidaritate. La patru ani de la declanșarea invaziei, Rusia controlează aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei, iar conflictul rămâne departe de o soluție negociată, în pofida presiunilor diplomatice și a costurilor economice tot mai mari. [...]

La patru ani de la declanșarea invaziei ruse, Zelenski îi cere lui Donald Trump să rămână de partea Ucrainei , într-un apel direct privind continuarea sprijinului american. Potrivit G4Media , care citează MEDIAFAX și un interviu acordat postului CNN, președintele ucrainean a transmis că își dorește ca liderul de la Casa Albă „să rămână de partea noastră”, adică de partea „unei țări democratice care luptă împotriva unei singure persoane”. În interviu, Volodimir Zelenski a personalizat conflictul, afirmând că „Putin este un război” și că totul se învârte în jurul liderului de la Kremlin. Mesajul său a vizat direct rolul Statelor Unite, pe care îl consideră esențial pentru echilibrul de forțe și pentru eventualele negocieri. Liderul ucrainean a sugerat că Washingtonul ar putea exercita o presiune mai mare asupra Moscovei, subliniind că America are suficientă putere pentru a-l opri pe Vladimir Putin, dacă există voință politică. Zelenski a admis că populația Ucrainei este epuizată după patru ani de conflict, însă a respins ideea unor concesii majore. El a avertizat că acceptarea tuturor cererilor Kremlinului ar echivala cu pierderea suveranității și ar forța populația să fugă sau să accepte dominația rusă. În privința unei eventuale soluții, poziția Kievului rămâne fermă: Ucraina este dispusă să înghețe conflictul pe actualele linii ale frontului; armata nu se va retrage din zonele controlate în estul regiunii Donețk; garanțiile de securitate trebuie să includă angajamente clare privind reacția aliaților în cazul unui nou atac. Președintele ucrainean a criticat formulările generale potrivit cărora Rusia nu ar mai declanșa un alt război, cerând în schimb răspunsuri concrete despre ce vor face partenerii occidentali dacă Moscova va relua ofensiva. Pe 24 februarie 2026 s-au împlinit patru ani de la începutul invaziei ruse, denumită de Kremlin „operațiune militară specială”. Într-un mesaj video publicat pe rețelele sociale, Zelenski a susținut că Rusia nu și-a atins obiectivele și că Ucraina a rezistat. „Am păstrat Ucraina și vom face tot posibilul pentru a asigura pacea și dreptatea”, a transmis el, reafirmând că lupta continuă atât pe front, cât și pe plan diplomatic. [...]

Parlamentul European a blocat temporar ratificarea acordului comercial UE–SUA , după ce noile tarife anunțate de președintele Donald Trump au generat îngrijorări că Washingtonul încalcă înțelegerea transatlantică semnată vara trecută. Potrivit POLITICO , decizia a fost luată luni de principalii eurodeputați din Comisia pentru Comerț Internațional, în contextul unei escaladări a tensiunilor comerciale. Suspendarea procedurii vine după ce Curtea Supremă a SUA a anulat tarifele pe care se baza acordul încheiat anul trecut la Turnberry, în Scoția. Ulterior, Donald Trump a anunțat impunerea unei taxe vamale globale de 15% printr-o nouă bază legală, măsură care, în opinia Bruxellesului, ar putea încălca prevederile acordului și ale declarației comune ulterioare, ce stabilea un plafon „all-inclusive” de maximum 15% pentru majoritatea bunurilor. Președintele Comisiei pentru Comerț Internațional din Parlamentul European, Bernd Lange, a confirmat amânarea votului, afirmând că „business as usual nu este o opțiune”. Eurodeputați din mai multe grupuri politice au susținut înghețarea procedurii până la clarificarea situației. Conform Euronews România , reprezentanți ai Verzilor, ai grupului Renew și ai Partidului Popular European au susținut suspendarea temporară a implementării acordului, invocând incertitudinea juridică și politică generată de noile tarife. Puncte sensibile ale acordului Acordul comercial includea mai multe garanții negociate intens: un mecanism de revizuire la șase luni pentru reducerea tarifelor la produsele ce conțin oțel; posibilitatea revocării acordului în cazul unor amenințări la adresa integrității teritoriale a UE; eliminarea unor taxe vamale pentru bunurile industriale americane. Bruxellesul consideră că aplicarea noilor tarife peste nivelul convenit ar reprezenta o încălcare directă a înțelegerii. Următorii pași Comisia Europeană, care negociază acordurile comerciale în numele celor 27 de state membre, a cerut clarificări din partea administrației americane. Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, a declarat că respectarea integrală a acordului este „esențială”. Pentru ca acordul să intre în vigoare pe deplin, Parlamentul European trebuie să adopte o poziție oficială, urmată de negocieri finale cu Comisia și Consiliul UE. Până atunci, procesul rămâne blocat. Decizia reflectă o deteriorare a climatului transatlantic și ar putea avea consecințe asupra relațiilor comerciale dintre cele două economii, într-un moment în care stabilitatea acordurilor internaționale este pusă sub presiune. [...]

Islanda ar putea grăbi referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană , pe fondul tensiunilor geopolitice și al incertitudinilor legate de relația cu Statele Unite. Potrivit Deutsche Welle , care citează Politico , guvernul de la Reykjavik analizează organizarea votului chiar în luna august, mult mai devreme decât termenul inițial stabilit pentru 2027. Două surse citate de Politico au declarat că Parlamentul islandez ar putea anunța data referendumului în următoarele săptămâni. Ministrul de Externe Thorgerdur Katrin Gunnarsdottir a confirmat, într-o declarație pentru Reuters, că își dorește accelerarea procesului, invocând „un mediu geopolitic complet diferit”. Contextul geopolitic Printre factorii care ar fi determinat reanalizarea calendarului se numără: impunerea de tarife comerciale de către administrația Donald Trump; declarațiile privind o posibilă anexare a Groenlandei; tensiunile comerciale dintre SUA și Uniunea Europeană; invazia Rusiei în Ucraina. Islanda, o țară cu aproximativ 400.000 de locuitori, este membră NATO, dar nu are armată proprie și depinde de SUA pentru securitate. În același timp, este deja integrată profund în structurile europene prin apartenența la Spațiul Economic European și la spațiul Schengen. Ce s-a întâmplat cu precedentul demers Islanda a depus cererea de aderare la UE în 2009, în urma crizei financiare globale. Negocierile au început în 2010, însă au fost suspendate în 2013 de un guvern de centru-dreapta, iar în 2015 Reykjavik a solicitat retragerea oficială a candidaturii. Sondajele recente arată că islandezii susțin în general ideea organizării unui referendum, dar rămân divizați în privința aderării efective. Totuși, evenimentele din ultimii ani par să fi relansat dezbaterea. Partidul Alianța Social-Democrată, câștigător al alegerilor din 2024, a promis organizarea unui referendum până în 2027, însă unul dintre partenerii de coaliție se opune aderării. Reacția Uniunii Europene Oficialii europeni au intensificat contactele cu Reykjavik. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a vizitat Islanda anul trecut, iar premierul Kristrun Frostadottir a fost primit la Bruxelles. Comisarul pentru extindere, Marta Kos, a declarat pentru Politico că dezbaterea privind extinderea este tot mai mult legată de securitate și apartenență într-o lume marcată de competiție între blocuri de putere. Un oficial european citat de Politico a estimat că, dacă Islanda ar relua negocierile, procesul ar putea fi relativ rapid, eventual într-un an, deși subiecte sensibile precum pescuitul și vânătoarea de balene ar putea genera negocieri dificile. Accelerarea referendumului ar marca o schimbare strategică importantă pentru Islanda, într-un moment în care securitatea europeană și relațiile transatlantice sunt în plină reconfigurare. [...]