Știri
Știri din categoria Externe
La patru ani de la invazia rusă, Zelenski afirmă că Putin nu și-a atins obiectivele, subliniind că Ucraina și-a păstrat statalitatea și continuă lupta pentru o „pace puternică, demnă și durabilă”.
„Astăzi se împlinesc exact patru ani de când Putin a cucerit Kievul în trei zile”, a declarat ironic președintele ucrainean Volodimir Zelenski, marcând împlinirea a patru ani de la declanșarea invaziei ruse, la 24 februarie 2022. Mesajul său face trimitere la estimările inițiale potrivit cărora capitala Ucrainei ar fi trebuit să cadă rapid în fața trupelor ruse.
Zelenski a afirmat că rezistența Ucrainei „spune multe despre milioanele de oameni” care au apărat țara și a insistat că Rusia nu și-a îndeplinit obiectivele strategice. „Ne-am apărat independența, nu ne-am pierdut statalitatea. Putin nu a înfrânt poporul ucrainean, nu a câștigat acest război”, a spus liderul de la Kiev.
Conflictul declanșat în 2022 este considerat cel mai sângeros din Europa de la al Doilea Război Mondial, cu sute de mii de militari uciși sau răniți de ambele părți și zeci de mii de victime civile în Ucraina.
În paralel, negocierile pentru un acord de pace, desfășurate sub egida Statelor Unite, nu au produs până acum rezultate concrete. Moscova continuă să ceară concesii teritoriale, condiție respinsă categoric de Kiev.
Tot marți este programată o reuniune prin videoconferință a „coaliției voluntarilor”, grup care reunește mai mulți aliați europeni ai Ucrainei, inclusiv Franța. Președintele Emmanuel Macron a reiterat sprijinul Parisului și al Uniunii Europene, amintind că blocul comunitar a mobilizat deja 170 de miliarde de euro pentru sprijinirea Kievului. Un nou împrumut de 90 de miliarde de euro, decis în decembrie, rămâne blocat de veto-ul Ungariei și Slovaciei.
Zelenski a transmis un apel către negociatori: „Nu putem, nu trebuie să renunțăm”, reafirmând obiectivul unei păci „drepte” pentru Ucraina.
Recomandate
Atacul asupra UNIFIL în timpul armistițiului ridică riscul de escaladare și pune presiune pe autoritățile libaneze , după ce armata israeliană a confirmat că Hezbollah a deschis focul asupra unor militari ai forței ONU în sudul Libanului, potrivit The Jerusalem Post . Incidentul s-a produs sâmbătă, iar confirmarea IDF a venit duminică. Conform comunicatului citat, militarii UNIFIL încercau să curețe mai multe muniții neexplodate în zona Al-Ghandouriyah când au fost atacați de o „celulă teroristă” Hezbollah. Un militar a fost ucis, iar alți trei au fost răniți, dintre care doi grav, a transmis IDF. Armata israeliană a susținut că Hezbollah „continuă să exploateze armistițiul”, punând în pericol și provocând prejudicii forțelor internaționale din Liban — o acuzație care, dacă se confirmă în anchete, poate complica menținerea încetării ostilităților și operațiunile de securizare a zonei. Reacția Franței: cerere de arestări și responsabilizare Președintele Franței, Emmanuel Macron , a afirmat într-o postare pe X/Twitter că Franța consideră Hezbollah responsabil pentru atac. „Totul sugerează că responsabilitatea pentru acest atac revine Hezbollah. Franța cere autorităților libaneze să aresteze imediat autorii și să-și asume responsabilitățile alături de UNIFIL.” Franța a identificat militarul ucis ca fiind Sgt. First Class Florian Montorio, din Regimentul 17 Geniu Parașutiști, din Montauban. Condamnări din Liban și de la ONU, cu accent pe anchetă Premierul Libanului, Nawaf Salam, a condamnat atacul sâmbătă, tot pe X/Twitter, spunând că astfel de acțiuni provoacă „un mare rău Libanului” și anunțând că a cerut o anchetă imediată pentru stabilirea circumstanțelor și tragerea la răspundere a celor implicați. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a condamnat atacul, fără a menționa Hezbollah, cerând ca „toți actorii” să respecte încetarea ostilităților și armistițiul. [...]
Blocajul din Strâmtoarea Hormuz riscă să mențină presiunea pe prețul petrolului , după ce Iranul a ironizat apelurile Uniunii Europene de a redeschide ruta maritimă și a susținut că dreptul internațional nu îi interzice să ia „măsuri necesare” în zonă, relatează Politico . Traficul naval era blocat duminică, după ce vedete iraniene au tras asupra unor nave care încercau să tranziteze acest culoar strategic. Teheranul a revenit asupra unei decizii anterioare de a redeschide strâmtoarea, luată ca reacție la o blocadă navală americană a porturilor iraniene, blocadă care amenință să îi afecteze exporturile de petrol. În plan economic, miza este majoră: prin Strâmtoarea Hormuz tranzitează circa o cincime din petrolul și gazul natural lichefiat (GNL) la nivel mondial, iar o închidere prelungită „împinge în sus” prețurile globale la petrol și afectează perspectivele de creștere economică din UE, potrivit articolului. Disputa cu UE: „tranzit liber” versus „măsuri necesare” Șefa diplomației UE, Kaja Kallas , a scris pe X că, „în temeiul dreptului internațional”, tranzitul prin căi navigabile precum Strâmtoarea Hormuz trebuie să rămână deschis și fără taxe. Iranul a respins public această interpretare. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baqaei, a acuzat UE de „dublu standard” și a susținut că: „Nicio regulă de drept internațional nu interzice Iranului, stat de coastă, să ia măsurile necesare pentru a opri folosirea Strâmtorii Hormuz pentru a purta o agresiune militară împotriva Iranului.” Baqaei a mai spus că „trecerea necondiționată” nu mai este posibilă după ce „agresiunea SUA/Israel” a adus active militare americane în proximitatea strâmtorii. Presiune diplomatică și negocieri eșuate Mai multe țări au semnat o declarație comună care cere „redeschiderea imediată, necondiționată și fără restricții” a Strâmtorii Hormuz, după o reuniune internațională convocată la Paris săptămâna trecută de președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul britanic, Keir Starmer. În paralel, discuțiile de pace dintre SUA și Iran au eșuat după un armistițiu de scurtă durată la începutul lunii. Unul dintre cele mai sensibile puncte rămâne refuzul Teheranului de a opri programul de îmbogățire a uraniului, prioritate pentru SUA și Israel. Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat presei locale că Donald Trump spune că Iranul nu își poate exercita „drepturile nucleare”, fără a preciza motivul. [...]
Capturarea de către SUA a unei nave cargo sub pavilion iranian în Strâmtoarea Hormuz ridică riscul de perturbări pe una dintre cele mai sensibile rute maritime pentru energie și comerț , după ce Teheranul a calificat acțiunea drept „piraterie armată” și a anunțat că va riposta, potrivit Al Jazeera . Incidentul vizează o navă de marfă cu pavilion iranian, pe care Iranul spune că SUA a confiscat-o în Strâmtoarea Hormuz. În reacția sa, Teheranul a condamnat măsura și a transmis că va răspunde. Episodul are loc la câteva ore după ce președintele american Donald Trump a declarat că își trimite echipa la Islamabad pentru posibile discuții cu Iranul, notează publicația. Din informațiile disponibile în materialul citat nu reiese ce formă ar urma să ia aceste discuții și nici care este calendarul lor. [...]
Avansul de circa 38% al coaliției „Bulgaria Progresistă” conduse de Rumen Radev în exit-pollurile alegerilor anticipate crește presiunea pentru o nouă rundă de negocieri de coaliție într-un parlament fragmentat , cu risc de prelungire a instabilității politice care a împins țara spre opt scrutine în cinci ani, potrivit Agerpres . Sondajele la ieșirea de la urne citate de agenția bulgară BTA indică faptul că „Bulgaria Progresistă”, o coaliție de trei partide condusă de fostul președinte Rumen Radev, ar fi obținut în jur de 38% din voturi la alegerile parlamentare anticipate de duminică. Cum arată, provizoriu, configurația parlamentară Conform acelorași exit-polluri, cinci partide și coaliții au depășit pragul electoral de 4% pentru intrarea în parlament, iar o a șasea formațiune a oscilat în jurul acestui prag, pe măsură ce datele au fost actualizate: coaliția „GERB - SDS” (aproximativ 15%); alianța electorală „Continuăm schimbarea - Bulgaria Democratică” (aproximativ 13%); Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (DPS) (între 8 și 10%); „Renașterea” (aproximativ 5%); coaliția „BSP (Partidul Socialist Bulgar) - Stânga Unită” (aproximativ 4%). De ce contează: majoritatea rămâne improbabilă, iar guvernarea poate fi din nou greu de construit Radev, descris ca fost pilot de vânătoare eurosceptic care se opune sprijinului militar pentru efortul de război al Ucrainei împotriva Moscovei, a demisionat din funcția de președinte în ianuarie pentru a candida. Alegerile au fost convocate după ce proteste de masă au forțat demisia guvernului anterior în decembrie, pe fondul cererilor pentru o justiție independentă care să combată corupția. În campanie, Radev a promis eradicarea corupției și oprirea seriei de guverne „slabe și efemere”, însă, potrivit materialului, chiar și în cazul confirmării victoriei prin rezultate oficiale, voturile estimate nu ar fi suficiente pentru o majoritate absolută. Consecința directă este că va avea nevoie de parteneri de coaliție, iar formarea unui guvern ar putea rămâne dificilă într-un peisaj politic fragmentat. Reuters notează că acesta a fost al optulea scrutin în cinci ani într-o țară cu aproximativ 6,5 milioane de locuitori, unde alegătorii sunt tot mai nemulțumiți de repetatele alegeri anticipate și de percepția de corupție legată de o parte a clasei politice. [...]
Poziționarea Argentinei de partea SUA și Israel în conflictul cu Iranul riscă să complice relațiile externe ale Buenos Airesului , într-un moment în care președintele Javier Milei își consolidează public alinierea politică la Ierusalim, potrivit Agerpres . Aflat duminică în vizită la Ierusalim, Milei a spus că războiul purtat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului este „lucrul corect de făcut” și a vorbit despre un „sprijin ferm” pentru cele două țări „în războiul lor împotriva terorismului și împotriva regimului iranian”. Declarațiile vin în condițiile în care, conform informațiilor citate, un acord de încetare a focului cu Teheranul este în vigoare din 8 aprilie. Argumentul invocat: atacurile din anii ’90 și responsabilitatea atribuită Iranului Milei a justificat poziția prin faptul că „Argentina a fost victima unor atacuri teroriste lașe” la începutul anilor 1990, pe care le-a descris ca fiind „orchestrate de Republica Islamică Iran”, într-o declarație comună cu premierul israelian Benjamin Netanyahu . În același context, știrea reamintește că justiția argentiniană a atribuit Iranului planificarea atacului din 1994 asupra Asociației israeliene de ajutor reciproc (AMIA) și consideră mișcarea pro-iraniană Hezbollah responsabilă pentru atacul din 1992 asupra ambasadei Israelului din Buenos Aires. Autorii celor două atacuri nu au fost pedepsiți, iar Milei a spus că Argentina continuă să ceară „să se facă dreptate”. Mutarea ambasadei la Ierusalim și măsuri interne cu efect extern Milei și-a reiterat intenția de a muta ambasada Argentinei la Ierusalim, invocând precedentul din 2018, când președintele american Donald Trump a luat o decizie similară în primul său mandat. Statutul Ierusalimului rămâne una dintre cele mai sensibile teme ale conflictului israeliano-palestinian, iar majoritatea statelor cu reprezentare diplomatică în Israel își păstrează ambasadele la Tel Aviv. Tot sub guvernul Milei, Argentina a desemnat Corpul Gărzilor Revoluționare iraniene și Forța Quds (una dintre cele cinci unități ale sale) drept organizații „teroriste”, o decizie cu implicații directe în plan diplomatic și de securitate. Ce urmează: relații bilaterale mai strânse cu Israel, inclusiv o rută aeriană directă În cadrul celei de-a treia vizite de la preluarea mandatului (decembrie 2023), Milei a semnat acorduri cu guvernul israelian pentru consolidarea relațiilor bilaterale. Printre acestea se află stabilirea unei legături aeriene directe între Buenos Aires și Tel Aviv, cu începere din noiembrie, conform informațiilor din aceeași sursă. Premierul Benjamin Netanyahu a salutat, la rândul său, „claritatea morală” a președintelui argentinian și poziționarea acestuia alături de Israel și „poporul evreu”, în opoziție cu „calomniile antisemite”. [...]
Escaladarea tensiunilor în Golful Oman ridică riscuri operaționale pentru transportul maritim , după ce Iranul a anunțat că va riposta în urma unui incident în care un distrugător american a tras asupra unei nave comerciale sub pavilion iranian, potrivit Mediafax . Incidentul a avut loc duminică, în Golful Oman, în contextul în care nava de marfă ar fi încercat să evite o blocadă navală americană. Teheranul a condamnat episodul drept „piraterie armată” și a avertizat că forțele sale vor răspunde „în curând”. Ce spune Iranul și ce reclamă SUA Un purtător de cuvânt al centrului central de comandă al armatei iraniene, Khatam Al-Anbiya, citat de agenția de știri ISNA, a transmis că Iranul va lua represalii împotriva „pirateriei armate” și a armatei americane. De cealaltă parte, președintele SUA, Donald Trump , a susținut într-o postare pe rețelele de socializare că nava a fost avertizată de un distrugător american cu rachete ghidate să se oprească, dar nu s-a conformat. El a mai afirmat că intervenția a produs o gaură în sala motoarelor și că pușcașii marini americani au preluat custodia navei de marfă, numită Touska, verificând încărcătura. De ce contează pentru transport și comerț Schimbul de acuzații și amenințarea explicită cu represalii amplifică incertitudinea de securitate într-o zonă cheie pentru rutele maritime. În astfel de contexte, riscul perceput de operatori poate crește, cu potențiale efecte în lanț asupra planificării curselor și a costurilor asociate (de exemplu, prin măsuri suplimentare de siguranță sau evitarea unor rute), chiar dacă materialul citat nu oferă estimări sau decizii concrete în acest sens. În acest stadiu, informațiile publice din sursă nu includ detalii despre eventuale pagube suplimentare, victime sau măsuri anunțate oficial de autorități în urma incidentului. [...]
