Știri
Știri din categoria Externe
Încrederea americanilor în garanția de apărare colectivă a NATO a coborât la 43%, cel mai mic nivel din alianță, potrivit unui sondaj intern consultat de HotNews, înaintea summitului NATO de la Ankara (7-8 iulie). Datele sugerează un risc politic pentru coeziunea transatlantică exact în momentul în care europenii sunt presați să preia o parte mai mare din „nota de plată” a apărării.
Sondajul, la care a avut acces Politico, arată că doar 43% dintre adulții americani cred că NATO și-ar respecta angajamentul de a ajuta SUA în cazul unui atac, față de o medie de 57% la nivelul întregii alianțe (32 de state). În același timp, majorități la nivelul alianței rămân favorabile NATO: 62% spun că apartenența reduce probabilitatea unui atac, iar 65% ar vota pentru ca țara lor să rămână membră.
Sondajul este publicat pe fondul criticilor repetate ale președintelui SUA, Donald Trump, la adresa NATO și a aliaților europeni. În material sunt menționate atacurile sale verbale la adresa statelor reticente să sprijine războiul SUA împotriva Iranului, precum și punerea sub semnul întrebării a angajamentului SUA față de articolul 5 (clauza de apărare colectivă).
Aliații au invocat articolul 5 o singură dată în istoria NATO, după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, în solidaritate cu SUA – un element de context care accentuează sensibilitatea scăderii încrederii în rândul americanilor.
Datele consultate de Politico nu includ o comparație directă cu anii precedenți. Totuși, potrivit unui diplomat NATO și unei persoane familiarizate cu subiectul, citați de publicație, media încrederii la nivelul alianței ar indica o scădere de aproximativ opt puncte procentuale față de 2025, determinată în special de o scădere mai accentuată în SUA.
Separat, sondajul indică și o schimbare de percepție față de Rusia și China în rândul respondenților din statele membre. Ponderea celor cu o părere favorabilă despre Rusia ar fi urcat la 17%, de la 12% anul trecut, iar cele mai ridicate niveluri sunt menționate în Muntenegru, Bulgaria, Macedonia de Nord, Turcia și Grecia.
Liderii NATO se reunesc la Ankara pe fondul presiunilor SUA pentru creșterea cheltuielilor de apărare în Europa și după luni de tensiuni transatlantice, alimentate și de anunțuri privind retragerea de trupe din Europa și revizuirea prezenței militare americane.
Pe agenda discuțiilor sunt așteptate:
În acest context, liderii europeni vor încerca să arate că respectă angajamentul asumat la summitul de la Haga de anul trecut: alocarea a 5% din PIB pentru apărare și măsuri conexe până în 2035. Potrivit unei ciorne consultate de Reuters, un proiect de declarație menționează că în 2025 aliații europeni și Canada și-au majorat investițiile în cerințele esențiale de apărare cu peste 139 de miliarde de dolari (aprox. 640 de miliarde de lei).
Recomandate
Președintele iranian Masoud Pezeshkian spune că Iranul traversează „numeroase dificultăți” și susține că țara este într-un „război total” inclusiv pe plan economic, pe fondul unei noi runde de sancțiuni americane care vizează să intensifice presiunea asupra economiei iraniene, potrivit Agerpres , care citează AFP. Într-un discurs difuzat de televiziunea de stat, Pezeshkian a afirmat că autoritățile încearcă să împiedice agravarea situației și a invocat explicit probleme precum inflația, dificultățile de trai și șomajul. Declarațiile vin după ce Statele Unite au promis, joi, „să facă să se prăbușească” regimul iranian prin campania de sancțiuni anunțată, la aproape șase luni de la declanșarea războiului, conform aceleiași relatări. Pezeshkian a spus că președintele american Donald Trump ar fi anunțat „sancțiunile cele mai zdrobitoare și redutabile” și a descris contextul drept un conflict „economic, militar și securitar”. Presiunea economică, legată de tensiuni sociale interne În ultimii ani, guvernul iranian s-a confruntat cu valuri de manifestații, alimentate frecvent de degradarea situației economice, inflație și scăderea puterii de cumpărare. La sfârșitul lunii decembrie, o mișcare pornită de la creșterea costului vieții s-a transformat rapid în proteste ample împotriva puterii. Autoritățile au raportat peste 3.000 de morți, atribuind violențele unor „acțiuni teroriste” orchestrate de SUA și Israel, în timp ce organizații neguvernamentale cu sediul în străinătate au vorbit despre o represiune care ar fi făcut mii de morți. [...]
Canada introduce tarife de retorsiune din 8 septembrie, escaladând conflictul comercial cu SUA , după ce administrația Trump a aplicat taxe vamale de 50% asupra unor importuri canadiene, potrivit HotNews . Miza economică imediată este dublă: companiile din ambele țări se confruntă cu costuri mai mari, iar viitorul acordului de liber schimb USMCA (Acordul SUA–Mexic–Canada) intră într-o zonă de incertitudine. Ottawa va aplica „tarife echivalente, dolar cu dolar”, a spus premierul Mark Carney , ca răspuns la noile taxe americane intrate în vigoare la miezul nopții. Carney a anunțat că detaliile pachetului canadian vor fi publicate în zilele următoare. Ce sectoare intră în vizor Conform informațiilor din articol, tarifele americane afectează o gamă largă de produse și vizează exporturi canadiene către SUA de aproximativ 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 miliarde lei). Sunt menționate, între altele, vinul, mobilierul, produsele lactate, cimentul, îmbrăcămintea, undițele și echipamentul de hochei. De partea cealaltă, Canada anunță tarife asupra importurilor din SUA, inclusiv: oțel; produse lactate; aparate electrocasnice; echipamente agricole; celuloză și hârtie; produse electronice. Un element cu impact de reglementare este că noile taxe americane nu scutesc produsele canadiene în temeiul USMCA, care protejase majoritatea exporturilor canadiene către SUA în ultimele 18 luni. Negocierile au eșuat, iar sprijinul pentru industrie e anunțat „pe ani” După mai multe zile de negocieri, cele două țări nu au ajuns la un acord comercial vineri seara. Carney susține că „cererile de ultim moment” ale administrației americane au blocat progresul, invocând condiții „neeconomice” și „inechitabile”, inclusiv limitarea capacității Canadei de a încheia noi acorduri comerciale. Premierul canadian a mai spus că guvernul va anunța săptămâna viitoare măsuri de sprijin pentru industriile afectate de taxele SUA și că aceste măsuri ar putea dura ani. Semnale de escaladare din SUA și riscuri pentru industrii vulnerabile Reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer , a declarat pentru Fox News că nu sunt planificate noi discuții cu Canada și că Washingtonul merge mai departe cu măsuri care răspund represaliilor canadiene. În același timp, experți în comerț citați în articol avertizează că tarifele americane afectează 5% din exporturile Canadei către SUA și ar putea lovi puternic industrii vulnerabile, precum lemnul de esență moale și vinul, cu riscuri de pierderi de locuri de muncă și închideri de companii. Un punct sensibil: vehiculele mari și competitivitatea producției din Canada Printre punctele de dispută se află tratamentul aplicat vehiculelor de dimensiuni mai mari. Trei surse au afirmat că Ottawa a cerut ca tarifele favorabile propuse pentru vehiculele ușoare să se aplice și camioanelor medii și grele, poziție respinsă de SUA. Carney a spus că abordarea americană ar fi exclus modele fabricate în Canada, precum Ford F-350, F-450 și F-550 și Silverado (General Motors), reducând competitivitatea producției canadiene. În plan politic, Carney a descris situația drept un „război” și a susținut că „America s-a schimbat”, în contextul unei deteriorări accelerate a relațiilor bilaterale după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în ianuarie 2025. [...]
Iran a avertizat că ar putea viza rute alternative de export de petrol din Golf dacă statele din regiune se alătură campaniei SUA de izolare economică , potrivit Al Jazeera . Mesajul ridică miza pentru fluxurile comerciale din Orientul Mijlociu într-un moment în care controlul asupra Strâmtorii Hormuz rămâne un punct de blocaj în conflictul dintre Iran, pe de o parte, și SUA și Israel, pe de altă parte. Avertismentul a fost transmis de Mohsen Rezaei , secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, într-un interviu acordat postului de stat IRIB. El a spus că Teheranul le cere „tuturor țărilor din apropiere” să nu se alăture „războiului economic” al SUA, altfel vor fi tratate ca „inamici”. „Le spunem tuturor țărilor din apropiere să nu se alăture războiului economic al SUA. Altfel, le vom considera inamici.” Presiunea economică a SUA și riscul de extindere a țintelor Declarațiile vin după ce președintele american Donald Trump a anunțat că administrația sa va lansa „cea mai zdrobitoare operațiune economică” de până acum împotriva Iranului. În paralel, Trump a amenințat cu „consecințe economice uriașe” orice țară care oferă Iranului „orice fel de colac de salvare”, iar secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a întărit mesajul cu formula „ori sunteți cu noi, ori împotriva noastră”. În interviu, Rezaei a descris o strategie regională în trei etape, care ar începe cu dezescaladare și negocieri cu vecinii, urmate de încercarea de a-i „separa” de SUA printr-un ton conciliant. Dacă statele vizate rămân aliniate cu Washingtonul, ar urma o perioadă de „reconsiderare”, iar în a treia etapă Iranul „va acționa”, fără a detalia măsurile. Hormuz, rute alternative și impactul asupra comerțului Strâmtoarea Hormuz , rută majoră de transport maritim în largul coastelor Iranului, este prezentată ca un punct de fricțiune persistent. Potrivit materialului, Iranul a acționat rapid la începutul războiului pentru a opri traficul prin strâmtoare, ceea ce a dus la scumpiri puternice pentru bunuri precum petrolul și îngrășămintele. În acest context, unele state din Orientul Mijlociu care depindeau de Hormuz pentru exporturi au început să caute rute comerciale alternative. Rezaei a avertizat însă că Iranul ar putea viza aceste rute alternative de transport al petrolului din afara Golfului dacă statele regionale participă la planurile SUA de „război economic”. Dimensiunea de reglementare: acuzații de „suveranitate extraterritorială” Ministerul iranian de Externe a criticat, tot sâmbătă, noile măsuri economice americane, descriindu-le drept o afirmare a unei „suveranități extraterritoriale” asupra statelor membre ale ONU — o formulare care sugerează că Teheranul contestă aplicarea sancțiunilor dincolo de jurisdicția SUA. Negocierile pentru încetarea conflictului sunt descrise ca fiind blocate în ultimele luni, după eșecul unui memorandum de înțelegere din 17 iunie care cerea „încetarea imediată și permanentă a operațiunilor militare”. În plus, potrivit materialului, Iranul ar fi luat în calcul extinderea listei de ținte dincolo de Orientul Mijlociu, inclusiv către aliați ai SUA din Europa care au sprijinit operațiunile administrației Trump. [...]
Iran a avertizat că va răspunde „ochi pentru ochi” statelor care se aliniază unei campanii economice conduse de SUA , potrivit Al Jazeera . Mesajul ridică miza pentru guvernele și companiile care ar putea participa la măsuri de presiune economică împotriva Teheranului, prin riscul de represalii și perturbări în relațiile comerciale. Avertismentul a fost transmis de Mohsen Rezaei , secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului , care a spus că țările ce se alătură „războiului economic” al SUA împotriva Iranului vor fi vizate de acțiuni „tit-for-tat” (represalii reciproce). Contextul este escaladarea retoricii de la Washington: președintele SUA, Donald Trump, a amenințat că va declanșa „război economic” împotriva Iranului, conform aceleiași surse. Materialul nu oferă detalii despre măsuri concrete, calendar sau state vizate, astfel că amploarea efectelor rămâne, deocamdată, neclară. [...]
Karoline Leavitt trece din comunicarea guvernamentală în zona de finanțare politică pro-Trump , urmând să lucreze pentru „ MAGA Inc .”, un „super PAC” (comitet de acțiune politică) care poate strânge fonduri nelimitate și finanțează, în principal, campanii publicitare electorale, potrivit news.ro , care citează AFP. Leavitt, purtătoare de cuvânt a Casei Albe, își va părăsi funcția la sfârșitul lunii august și se va alătura organizației de finanțare politică pro-Trump. În sistemul american, un „super PAC” este o structură care încearcă să influențeze alegerile locale sau naționale prin finanțarea publicității, fără o legătură directă cu un candidat – cel puțin în teorie – și are posibilitatea de a strânge sume nelimitate, ceea ce îi amplifică rolul în competițiile electorale. Revenire într-o structură cu rol major în campaniile electorale Leavitt a mai lucrat pentru „MAGA Inc.” în perioada 2022–2024, înainte să se alăture echipei de campanie a lui Donald Trump . Ea le-a spus jurnaliștilor care îl însoțeau pe Trump în Carolina de Sud că va participa alături de acesta la o convenție republicană organizată la Dallas, la începutul lunii septembrie, înaintea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului („midterms”) din noiembrie. Ce urmează la Casa Albă Întrebat despre cine o va înlocui, Trump a afirmat că nu a primit „niciodată în viața sa atât de multe candidaturi pentru un post”. În același context, el l-a menționat pe Scott Jennings, strateg conservator și comentator la CNN, despre care a spus că este „bun”, și a amintit-o și pe una dintre asistentele sale, Margo Martin. Leavitt, care a născut la începutul lunii mai al doilea copil, a anunțat pe 12 august că pleacă din funcție pentru a se dedica mai mult familiei. [...]
Germania pune încă 60 de milioane de euro (aprox. 300 milioane lei) pe masa sprijinului pentru Ucraina , cu o alocare orientată spre energie și protecție civilă înainte de iarnă, în paralel cu negocieri pentru rachete interceptoare Patriot , potrivit Mediafax . Anunțul a fost făcut la Kiev de ministrul german de Externe, Johann Wadephul , în cadrul unei conferințe de presă comune cu omologul ucrainean, Andrii Sybiha. Germania urmărește, împreună cu aliații europeni și Statele Unite, să obțină rachete interceptoare suplimentare pentru sistemele de apărare aeriană Patriot ale Kievului, informație atribuită de Mediafax publicației Kyiv Post. Cum se împart banii și ce finanțează Din totalul de 60 de milioane de euro: 50 de milioane de euro merg către ajutor umanitar , direcționat prin organizații ale ONU și ONG-uri care sprijină populația din Kiev și din zonele apropiate de front; o parte importantă a fondurilor vizează achiziția și livrarea de generatoare . 10 milioane de euro sunt alocate Pachetului de asistență cuprinzător al NATO pentru Ucraina , pentru surse descentralizate de energie destinate armatei ucrainene, dotarea spitalelor militare și achiziția unor sisteme de combatere a dronelor . Negocierile pentru Patriot și miza sezonului rece Wadephul a spus că discuțiile cu aliații europeni și cu SUA privind apărarea aeriană a Ucrainei au avut „rezultate bune” și că speră într-un rezultat „cât se poate de pozitiv”. Potrivit declarațiilor sale, negocierile vor continua săptămâna viitoare, inclusiv într-o întâlnire cu secretarul de stat american Marco Rubio. Ministrul german a legat urgența sprijinului de apropierea iernii, perioadă în care infrastructura energetică ar putea deveni din nou țintă a atacurilor rusești, ceea ce crește presiunea atât pe protecția antiaeriană, cât și pe capacitatea de a asigura energie prin soluții de rezervă (precum generatoarele și sursele descentralizate). [...]
