Știri
Știri din categoria Externe
Vizita lui Donald Trump la Beijing scoate în evidență avantajul strategic al Chinei în industriile „verzi” și în lanțurile de aprovizionare, într-un moment în care Washingtonul mizează pe câștiguri rapide, iar Beijingul pe repoziționări structurale, potrivit Focus. În analiza publicației, China folosește întâlnirea mai degrabă ca parte dintr-un joc pe termen lung – în comerț, tehnologie și climă – decât ca pe un eveniment de imagine.
Trump ajunge la Beijing însoțit de o „caravană” de directori executivi, într-o vizită cu miză politică internă, în timp ce Xi Jinping ar urmări să capitalizeze pe continuitate și pe avantajul timpului. Mesajul central: China nu ar încerca să înlocuiască brusc SUA, ci să le depășească treptat, prin investiții și politici industriale care schimbă echilibrele economice.
Discuțiile oficiale vizează tarifele, accesul pe piață și proprietatea intelectuală. Totuși, analiza consideră improbabil un „salt” real în negocieri; scenariul mai plauzibil este un armistițiu limitat, cu concesii simbolice.
Pentru Beijing, câștigul ar fi timpul: o perioadă de calm ar ajuta China să-și diversifice lanțurile de aprovizionare, să reducă dependențele de tehnologia americană și să deschidă piețe noi în „Sudul global”, prin ajustări structurale, nu printr-un „mare târg”.
Modelul vechi – cipuri americane, fabrici chineze și lanțuri globale integrate – este descris ca depășit, pe fondul controalelor la export și al sancțiunilor. China ar investi puternic în semiconductori, sisteme de operare proprii și infrastructură digitală, iar vizita lui Trump ar schimba puțin această direcție, chiar dacă ar fi anunțate noi înțelegeri punctuale.
Focus notează că Beijingul încearcă să recupereze decalajul tehnologic prin politici industriale și investiții mari, în special în:
Unde diferența devine cea mai vizibilă este în zona tranziției energetice. În timp ce Trump ar prezenta politicile climatice internaționale ca pe o povară pentru economia SUA, China se poziționează ca motor pragmatic al tranziției, cu o capacitate de producție și implementare pe care o folosește și ca instrument economic extern.
Publicația susține că Beijingul construiește mai multă capacitate eoliană și solară decât orice altă țară, domină piețele globale pentru fotovoltaice și mobilitate electrică și tratează infrastructura „verde” ca produs de export. În același timp, nu este prezentată drept „campion climatic” în sens european: cărbunele rămâne în funcțiune, iar cererea de energie este în continuare foarte mare.
Un element economic important în această strategie este modul de finanțare și condiționare: China ar oferi partenerilor din Sudul global proiecte (parcuri solare, rețele electrice) și credite care nu sunt legate de reforme liberale, ci de legături pe termen lung privind materiile prime și piețele de desfacere.
Concluzia analizei este că Beijingul joacă pe termen lung, iar vizita lui Trump produce mai ales titluri de moment, fără să oprească tendințele de fond: decuplarea tehnologică graduală și competiția pentru controlul viitoarelor lanțuri de valoare din energia „verde”.
În această logică, miza nu este doar geopolitică, ci și industrială: cine stabilește standardele, cine controlează capacitățile de producție și cine finanțează infrastructura în piețele emergente. Focus avertizează că, dacă alți actori rămân în așteptare, regulile jocului – de la lanțuri de aprovizionare la modele de business – riscă să fie scrise mai degrabă la Beijing decât în capitalele occidentale.
Recomandate
Plecarea lui Donald Trump de la summitul NATO din Ankara a fost gestionată ca o operațiune de securitate, cu un avion „momeală”, pe fondul unei amenințări iraniene , potrivit Digi24 , care citează o investigație The Washington Post. Miza nu ține doar de episodul în sine, ci de semnalul operațional: administrația americană ar fi ascuns, pentru câteva ore, locația reală a președintelui inclusiv față de o parte din aparatul de la Casa Albă și față de presa acreditată, într-un context de escaladare militară cu Iranul. Cum a funcționat „diversiunea” de la Ankara Conform informațiilor obținute de The Washington Post , Trump a fost văzut urcând în vechiul Air Force One în fața camerelor, însă ar fi părăsit ulterior aeronava și ar fi fost transportat discret către un avion mai mic, un C-32A al Forțelor Aeriene (un Boeing 757 modificat folosit pentru transportul oficialilor americani). Transferul s-ar fi făcut cu ajutorul unui camion de catering al aeroportului, utilizat de regulă pentru încărcarea proviziilor. În acest timp, vechiul Air Force One ar fi decolat cu reprezentanți ai presei și cu o parte din personalul Casei Albe, devenind practic „momeala”, potrivit unui oficial american citat de publicația americană. De ce contează: un nivel neobișnuit de secretizare Operațiunea ar fi fost declanșată de o amenințare considerată credibilă, legată de Iran, iar detaliile ar fi fost ținute departe inclusiv de jurnaliști și de unii angajați ai Casei Albe. În material se arată că, istoric, este rar ca președinții SUA să călătorească fără corpul de presă, tocmai pentru rolul acestuia de „martor” public al activității prezidențiale. În paralel, episodul indică o preocupare ridicată a aparatului de securitate american în momentul plecării din Turcia, aliat NATO aflat la granița cu Iranul, pe fondul ostilităților dintre Washington și Teheran. Context: disputa privind noul „Air Force One ” și reacția Casei Albe În același tablou intră și controversa legată de aeronava Boeing 747-8 mai nouă, oferită Statelor Unite de Qatar, pe care Trump o folosise pentru a ajunge în Turcia. Securitatea acesteia a fost pusă sub semnul întrebării, iar președintele a spus ulterior că avionul va trece prin modernizări suplimentare. Directorul de comunicare al Casei Albe, Steven Cheung, a apărat public aeronava, susținând că are protocoale de securitate de nivel înalt. „Noul Air Force One este o aeronavă de ultimă generație, dotată cu protocoale de securitate de nivel înalt care asigură siguranța președintelui și a personalului său.” Un purtător de cuvânt al Pentagonului a redirecționat întrebările către Casa Albă, iar Secret Service nu a răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit relatării. Ce rămâne neclar La câteva săptămâni de la incident, nu este clar în ce măsură administrația a făcut publică operațiunea și nici cum s-a realizat exact transferul lui Trump între aeronave după aterizarea în Marea Britanie, potrivit informațiilor citate. [...]
Măsurile de securitate ale președintelui SUA au ajuns la o operațiune de inducere în eroare după o amenințare cu asasinatul atribuită Iranului, Donald Trump părăsind luna trecută Turcia cu un zbor militar secret, în timp ce public Casa Albă susținea că se află la bordul Air Force One, potrivit HotNews . Informațiile, relatate de The Washington Post și The New York Times și preluate de The Guardian , descriu o manevră neobișnuită: Trump ar fi fost ascuns într-un cărucior de catering al aeroportului pentru a fi transportat discret către o altă aeronavă. Operațiunea a avut loc la întoarcerea de la summitul NATO de la Ankara, din 7-8 iulie. Potrivit surselor citate, Trump s-a urcat inițial în vechiul avion „Air Force One” sub privirile camerelor de televiziune. La scurt timp, ar fi fost transferat în secret într-un avion mai mic, folosind un cărucior utilizat în mod normal pentru încărcarea meselor și proviziilor înainte de zbor, a declarat un oficial american pentru The Washington Post. „Operațiunea de inducere în eroare” și controlul informației Locația reală a președintelui a fost ținută secretă nu doar față de jurnaliști, ci și față de unii membri ai personalului de la Casa Albă, potrivit aceleiași relatări. Un oficial american a spus că o amenințare „credibilă” legată de Iran a declanșat ceea ce a numit o „operațiune de inducere în eroare”. Casa Albă susținuse anterior că Trump a părăsit Turcia pe 8 iulie la bordul fostului avion prezidențial Air Force One, iar Trump scrisese pe Truth Social că va folosi „fostul Air Force One” în locul aeronavei cu care zburase la Ankara, un Boeing 747-8 nou, oferit cadou de Qatar (context relatat anterior de HotNews). Ce avion ar fi folosit, de fapt După ce a apărut public urcând în vechiul Air Force One, Trump ar fi fost mutat într-un C-32A al Forțelor Aeriene, potrivit unui oficial familiarizat cu operațiunea, citat de The Washington Post. HotNews notează și un precedent: în 2000, Bill Clinton a folosit un avion executiv fără însemne pentru a zbura în Pakistan, în timp ce aeronava oficială Air Force One a fost folosită ca momeală. [...]
China își consolidează influența în America Latină prin contracte mici și greu de urmărit, care creează dependențe operaționale , nu prin megaproiecte vizibile, arată Digi24 , citând o analiză Foreign Affairs . Miza economică și de securitate se mută astfel din zona investițiilor suverane în zona achizițiilor publice locale, unde controlul și transparența sunt mai slabe, iar costurile de înlocuire devin rapid prohibitive. Schimbarea de strategie vine după ce, în anii 2010, Beijingul a investit masiv în infrastructură mare (porturi, baraje, proiecte feroviare), inclusiv în cadrul inițiativei „Centura și Drumul ”. Potrivit analizei, din anii 2020 China a redus expunerea pe proiecte de miliarde de dolari – considerate scumpe și generatoare de reacții geopolitice – și a pivotat către inițiative „mici, dar frumoase”, mai discrete și adesea derulate la nivel municipal sau provincial. De la împrumuturi suverane la tranzacții comerciale Un indicator al mutării este structura finanțării: împrumuturile tradiționale către regiune în cadrul „Centura și Drumul” au scăzut de la aproape 25 de miliarde de dolari în 2010 la o medie de 1,3 miliarde de dolari pe an. În paralel, estimările care urmăresc tranzacțiile între companii indică investiții ale firmelor chineze de 8,5 miliarde de dolari în America Latină în 2024, în scădere cu 10% față de anul precedent, cu mențiunea că cifra ar putea fi subestimată. Diferența, potrivit aceleiași analize, este că banii circulă tot mai mult prin achiziții de active existente (de exemplu distribuitori de energie sau mine) și prin vânzări de echipamente, programe de instruire, donații și contracte de mentenanță – adică achiziții publice, nu investiții clasice, care apar mai rar în statisticile uzuale și pot fi acoperite de clauze de confidențialitate. Dependențe „de sistem”: energie, supraveghere, echipamente pentru poliție În practică, influența se construiește printr-o sumă de proiecte aparent mărunte, care, cumulate, pot lega administrații locale de furnizori chinezi. Exemplele menționate în analiză includ: proiecte de litiu în mai multe provincii argentiniene; operarea distribuitorilor de energie care deservesc orașul Lima; furnizarea de echipamente pentru poliție în numeroase municipalități; instalarea de sisteme de camere de supraveghere; livrarea de autobuze electrice în orașe din America de Sud; trenuri fabricate în China folosite pe principalele linii feroviare electrice din Buenos Aires. Argumentul central este că, odată implementate, aceste sisteme sunt greu de înlocuit, atât din motive tehnice (integrare, brevete, mentenanță), cât și financiare. În cazul camerelor de supraveghere, analiza susține că întreținerea poate depinde de asistență continuă din partea companiilor chineze, iar înlocuirea devine costisitoare. De ce contează: pârghie economică prin mentenanță, software și piese Riscul operațional descris este transformarea unei relații comerciale într-un instrument de presiune: dacă un stat adoptă poziții contrare intereselor Beijingului, China ar putea folosi controlul asupra pieselor de schimb, actualizărilor de software sau accesului la tehnicieni pentru a „strânge șuruburile”, potrivit analizei citate. În plus, Beijingul ar urmări să-și facă influența rezistentă la ciclurile politice, construind „memorie instituțională” prin instruiri, cadre de cooperare și relații cu oficiali regionali care pot avansa ulterior la nivel național. SUA, cu ochii pe megaproiecte, nu pe achizițiile locale Analiza mai notează că Washingtonul ar fi rămas concentrat pe riscurile asociate proiectelor mari și vizibile (porturi, 5G, infrastructură spațială), în timp ce China își extinde prezența prin contracte locale și nevoi cotidiene ale administrațiilor. În acest context, documentul de politică al Chinei din decembrie 2025 ar fi ridicat cooperarea în domeniul securității la rang de componentă centrală, după ce astfel de programe funcționau deja în teren. Concluzia analizei: dacă SUA vor să reducă influența Chinei în regiune, trebuie să vină cu alternative „durabile și eficiente” pentru actorii locali; altfel, China riscă să rămână partenerul preferat în multe zone ale Americii Latine. [...]
Refuzul Moscovei de a accepta un moratoriu în Marea Neagră menține presiunea pe transportul maritim și pe prețurile cerealelor , într-un moment în care atacurile asupra navelor comerciale s-au intensificat, potrivit Agerpres , care citează Reuters. În ultimele săptămâni, atât Rusia, cât și Ucraina și-au amplificat loviturile împotriva navelor comerciale din Marea Neagră, iar această escaladare a dus la o creștere a prețului cerealelor la nivel mondial. Pe acest fond, Rusia a respins vineri ideea unei încetări a focului în zonă, argumentând că nu vede motive pentru „jumătăți de măsură” care ar oferi un răgaz Kievului. Poziția a fost transmisă într-un comunicat al Ministerului de Externe rus, prin purtătoarea de cuvânt Maria Zaharova , care a acuzat Ucraina de „acte nerușinate de terorism” împotriva navelor, fără să menționeze atacurile comise de Rusia. „Considerăm aceste atacuri (comise de Ucraina) drept o politică deliberată menită să destabilizeze transportul maritim civil în regiunea Mării Negre pentru a escalada și mai mult tensiunile și a prelungi conflictul, totul cu consimțământul flagrant al vecinilor regionali.” „Nu vedem niciun semn de îmbunătățire a situației și, în consecință, niciun motiv pentru jumătăți de măsură care doar oferă un respiro regimului de la Kiev.” Propunerea Turciei și canalul „țării terțe” Zaharova a spus că se referă la o declarație a ministrului de externe turc Hakan Fidan , potrivit căreia Ankara a prezentat Rusiei și Ucrainei propuneri pentru un moratoriu asupra operațiunilor militare în Marea Neagră. Separat, Reuters a relatat joi că Ucraina i-a transmis Rusiei, prin intermediul unei țări terțe, o ofertă de a opri atacurile asupra țintelor civile în Marea Neagră. De ce nu revine acordul cerealelor din 2022–2023 Reprezentanta diplomației ruse a mai afirmat că nu este fezabilă o revenire la inițiativa din 2022–2023, mediată de Turcia, privind cerealele transportate pe Marea Neagră, care a permis continuarea livrărilor către piața mondială. Acordul s-a blocat după ce Rusia a acuzat Ucraina și Occidentul că nu și-au respectat partea de înțelegere. Pentru piață, mesajul principal rămâne că riscurile de securitate din coridorul Mării Negre persistă, iar volatilitatea prețurilor la cereale poate continua atât timp cât nu există un aranjament acceptat de ambele părți pentru limitarea atacurilor asupra transportului civil. [...]
Vizita lui Jared Kushner în Israel și Egipt urmărește să deblocheze implementarea planului american pentru Gaza , după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu a respins un punct-cheie privind dezarmarea treptată a Hamas și retragerea concomitentă a trupelor israeliene, potrivit Al Jazeera . Miza este una operațională: planul susținut de SUA, promovat de așa-numitul Board of Peace (Consiliul pentru Pace) , are ca obiectiv un „sfârșit permanent” al războiului din Gaza, dar rămâne blocat în etapa de implementare, în condițiile în care detaliile aplicării sunt încă neclare, iar încetarea focului ar fi fost încălcată în mod repetat. Ce a respins Netanyahu și de ce contează Netanyahu s-a opus explicit unei prevederi din planul în 15 puncte susținut de Donald Trump, care ar fi presupus: dezarmarea graduală a Hamas, cu transferul armelor către o „a treia parte” palestiniană; retragerea simultană a trupelor israeliene din Gaza. Hamas ar fi anunțat că a acceptat o versiune preliminară a înțelegerii și că rămâne angajată față de acord după respingerea Israelului, potrivit informațiilor prezentate de publicație. Cine participă și ce urmează în Cairo Un oficial al Board of Peace a declarat pentru Al Jazeera că Jared Kushner va fi însoțit de: Nickolay Mladenov, director general al boardului și fost ministru în guvernul Bulgariei; Tony Blair, membru al comitetului executiv și fost prim-ministru britanic. Potrivit aceluiași oficial, delegația va „asculta îngrijorările ridicate și va discuta pașii următori”, inclusiv în Egipt, unde sunt programate întâlniri cu mediatori egipteni și alții, pentru „consolidarea unei foi de parcurs”. „Ceea ce este critic este să fim de acord asupra rezultatului dorit și să găsim modalități de a accelera progresul”, a spus oficialul, adăugând că atât boardul, cât și Israelul ar agrea „starea finală”, respectiv o Hamas demilitarizată. Contextul încetării focului: acorduri pe hârtie, implementare contestată Al Jazeera notează că aprobarea de către Hamas a unui acord preliminar privind dezarmarea a fost văzută ca un progres major, însă implementarea rămâne nedefinită. În cadrul unui plan de încetare a focului în 20 de puncte semnat anul trecut, luptele ar fi trebuit să fie oprite pentru a permite dezafectarea armelor de către grupările armate palestiniene și retragerea Israelului din Gaza. Acordul ar mai prevedea transferul puterii către un guvern palestinian tehnocrat, desfășurarea unei Forțe Internaționale de Stabilizare și demararea unui efort major de reconstrucție. Publicația relatează însă că ar fi existat încălcări aproape zilnice ale încetării focului, iar autoritățile locale ar fi raportat cel puțin 1.260 de palestinieni uciși în Gaza de la intrarea în vigoare a armistițiului. În același timp, Israelul și-ar fi extins treptat zona de control în Gaza, ajungând la aproximativ 70% din enclavă, potrivit articolului. Presiune suplimentară din Cisiordania: violențe ale coloniștilor și reacție rară a SUA Vizita are loc și pe fondul intensificării violențelor coloniștilor israelieni în Cisiordania ocupată, despre care organizațiile pentru drepturi susțin de mult timp că ar fi „permise” de forțele militare israeliene, mai scrie Al Jazeera. Este menționat un asediu al coloniștilor asupra satului Qusra (guvernoratul Nablus), unde localnicii spun că au fost tăiați de la apă și electricitate în contextul unei tentative de confiscare de terenuri. Episodul a atras o reacție neobișnuit de dură din partea ambasadorului SUA în Israel, Mike Huckabee , care a descris un caz drept „act de teroare” și a afirmat că ambasada a fost „foarte implicată” și că armata israeliană și poliția au intervenit la solicitarea SUA pentru a îndepărta „teroriștii israelieni”. Potrivit OCHA (Biroul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare), au fost documentate 3.033 de atacuri ale coloniștilor în Cisiordania între ianuarie 2025 și iunie 2026, o medie de aproximativ șase pe zi. ONU mai indică faptul că, în 2026, forțele israeliene și coloniștii ar fi ucis 76 de palestinieni, inclusiv 18 copii, în teritoriul ocupat. [...]
Fotografiile cu Emmanuel Macron în vacanță au reaprins disputa despre „președinte absent” în plină criză climatică , după ce imagini cu liderul de la Élysée pe un jet ski au circulat în spațiul public și au atras reacții dure din partea opoziției, relatează Mediafax . Un reportaj foto realizat de o publicație franceză îl arată pe Macron la reședința prezidențială Fort de Brégançon , potrivit AFP. După apariția imaginilor, mai mulți politicieni – în special din zona stângii – au criticat mesajul transmis de președinte într-un context descris drept „vară apocaliptică”. Critici din opoziție: „Franța arde”, iar președintele „se răsfață” Marine Tondelier, lidera Partidului Verde și candidată la președinție, a spus că francezii trec printr-o „vară apocaliptică”, iar în acest context „președintele nostru se răsfață, prin urmare, cu un advertorial despre vacanța sa”, potrivit sursei citate. Olivier Faure, prim-secretar al Partidului Socialist, a criticat direct oportunitatea apariției publice a acestor imagini: „În timpul valului de căldură, când Franța arde, când mulți francezi nu au putut merge în vacanță, președintele se distrează pe un jet ski la Brégançon. Acesta este mesajul? Este foarte bine realizat.” La rândul său, Pierre Ouzoulias, senator comunist de Hauts-de-Seine, a spus că ar fi preferat ca Macron „să fie într-o mașină de pompieri” pentru a ajuta la stingerea incendiilor, adăugând: „Acesta este genul de politică care nu-mi place.” Reacția anturajului lui Macron: „niciun acces autorizat” Anturajul președintelui a susținut că fotograful nu a avut „niciun acces autorizat” pentru realizarea reportajului foto. Aceștia au mai afirmat că „au fost furate fotografii ale președintelui în fiecare an, în ultimii nouă ani”. Imaginile îl arată pe Macron practicând și alte sporturi nautice, inclusiv foil surfing (o formă de surfing cu placă dotată cu „aripă” subacvatică, care ridică placa deasupra apei). Articolul care însoțește fotografiile descrie vacanțele ca fiind „studioase”, cu un birou amenajat în fort și cu zile „petrecute la telefon”, potrivit sursei citate. Totodată, sunt menționate boxul și alergarea ca parte din rutina din vacanță. [...]
