Știri
Știri din categoria Externe
Vizita lui Donald Trump la Beijing scoate în evidență avantajul strategic al Chinei în industriile „verzi” și în lanțurile de aprovizionare, într-un moment în care Washingtonul mizează pe câștiguri rapide, iar Beijingul pe repoziționări structurale, potrivit Focus. În analiza publicației, China folosește întâlnirea mai degrabă ca parte dintr-un joc pe termen lung – în comerț, tehnologie și climă – decât ca pe un eveniment de imagine.
Trump ajunge la Beijing însoțit de o „caravană” de directori executivi, într-o vizită cu miză politică internă, în timp ce Xi Jinping ar urmări să capitalizeze pe continuitate și pe avantajul timpului. Mesajul central: China nu ar încerca să înlocuiască brusc SUA, ci să le depășească treptat, prin investiții și politici industriale care schimbă echilibrele economice.
Discuțiile oficiale vizează tarifele, accesul pe piață și proprietatea intelectuală. Totuși, analiza consideră improbabil un „salt” real în negocieri; scenariul mai plauzibil este un armistițiu limitat, cu concesii simbolice.
Pentru Beijing, câștigul ar fi timpul: o perioadă de calm ar ajuta China să-și diversifice lanțurile de aprovizionare, să reducă dependențele de tehnologia americană și să deschidă piețe noi în „Sudul global”, prin ajustări structurale, nu printr-un „mare târg”.
Modelul vechi – cipuri americane, fabrici chineze și lanțuri globale integrate – este descris ca depășit, pe fondul controalelor la export și al sancțiunilor. China ar investi puternic în semiconductori, sisteme de operare proprii și infrastructură digitală, iar vizita lui Trump ar schimba puțin această direcție, chiar dacă ar fi anunțate noi înțelegeri punctuale.
Focus notează că Beijingul încearcă să recupereze decalajul tehnologic prin politici industriale și investiții mari, în special în:
Unde diferența devine cea mai vizibilă este în zona tranziției energetice. În timp ce Trump ar prezenta politicile climatice internaționale ca pe o povară pentru economia SUA, China se poziționează ca motor pragmatic al tranziției, cu o capacitate de producție și implementare pe care o folosește și ca instrument economic extern.
Publicația susține că Beijingul construiește mai multă capacitate eoliană și solară decât orice altă țară, domină piețele globale pentru fotovoltaice și mobilitate electrică și tratează infrastructura „verde” ca produs de export. În același timp, nu este prezentată drept „campion climatic” în sens european: cărbunele rămâne în funcțiune, iar cererea de energie este în continuare foarte mare.
Un element economic important în această strategie este modul de finanțare și condiționare: China ar oferi partenerilor din Sudul global proiecte (parcuri solare, rețele electrice) și credite care nu sunt legate de reforme liberale, ci de legături pe termen lung privind materiile prime și piețele de desfacere.
Concluzia analizei este că Beijingul joacă pe termen lung, iar vizita lui Trump produce mai ales titluri de moment, fără să oprească tendințele de fond: decuplarea tehnologică graduală și competiția pentru controlul viitoarelor lanțuri de valoare din energia „verde”.
În această logică, miza nu este doar geopolitică, ci și industrială: cine stabilește standardele, cine controlează capacitățile de producție și cine finanțează infrastructura în piețele emergente. Focus avertizează că, dacă alți actori rămân în așteptare, regulile jocului – de la lanțuri de aprovizionare la modele de business – riscă să fie scrise mai degrabă la Beijing decât în capitalele occidentale.
Recomandate
Europa și Ucraina încearcă să-și securizeze locul la masa negocierilor înaintea unei posibile întâlniri Trump–Putin–Xi la summitul APEC din China , pe fondul temerilor că un acord privind războiul ar putea fi conturat fără actorii direct afectați, potrivit Digi24 . Summitul APEC este programat în Shenzhen, în perioada 18–19 noiembrie, iar consilierul Kremlinului, Iuri Ușakov, a spus că Vladimir Putin și Donald Trump ar urma să continue acolo discuțiile despre încheierea războiului din Ucraina. Întâlnirea ar fi plasată în contextul unei reuniuni trilaterale planificate cu președintele Chinei, Xi Jinping, descrisă de Ușakov drept prima în acest format. „Desigur, în cadrul întâlnirii planificate cu acesta la summitul APEC de la Shenzhen, vor continua discuțiile privind întreaga gamă de probleme legate de soluționarea conflictului”, a declarat Ușakov, potrivit agenției RIA Novosti . Anunțul vine după o întâlnire de aproximativ două ore și jumătate la Kremlin între Putin și reprezentanții americani Steve Witkoff și Jared Kushner, care au ajuns la Moscova după discuțiile trilaterale de două zile de la Abu Dhabi (10–11 noiembrie). Un raport Interfax-Ru citat de Digi24 arată că Moscova va menține legătura cu cei doi emisari și va analiza evoluțiile negocierilor înaintea unei eventuale întâlniri Putin–Trump în China. La momentul publicării informației, Casa Albă nu confirmase participarea lui Donald Trump la summit. Miza pentru Europa și Kiev: decizii de securitate fără consimțământ Posibilitatea unei întâlniri Trump–Putin–Xi a generat reacții la Kiev și în capitalele europene, pe fondul riscului ca decizii cu efect direct asupra arhitecturii de securitate a Ucrainei și a Europei să fie luate fără participarea lor. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins ideea ca hotărârile privind Ucraina să fie adoptate fără Kiev, iar ministrul de externe Andrii Sîbiha a avertizat că un asemenea summit l-ar putea încuraja pe Putin să continue războiul, în loc să contribuie la încheierea lui. Liderii europeni au transmis, la rândul lor, că niciun acord privind Ucraina nu poate fi impus Ucrainei sau Europei fără consimțământul lor. Totuși, europenii au fost ținuți în afara negocierilor principale de la Abu Dhabi, în timp ce Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, NATO și Comisia Europeană au avut consultări separate cu oficiali de la Kiev și Washington. În acest context, ministrul rus de externe Serghei Lavrov le-ar fi transmis oficialilor europeni să „rămână la hotel”. Pe de altă parte, emisarul american Steve Witkoff a sugerat, potrivit CNN (citat de Digi24), că europenii ar putea fi implicați în următoarea rundă de discuții. Ce se știe despre pregătirea întâlnirii trilaterale Potrivit Digi24, ideea unei întâlniri trilaterale ar fi fost lansată de Putin într-o convorbire telefonică cu Trump pe 9 octombrie, informație atribuită unui fost oficial al serviciilor de informații ruse citat de The Wall Street Journal. Un oficial american de rang înalt a confirmat că Putin a făcut propunerea, iar secretarul de stat american Marco Rubio a spus că existau discuții privind o posibilă reuniune în vederea negocierii încheierii războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Ușakov a confirmat într-un interviu pentru postul public rus Vesti, pe 25 octombrie, că pregătirile pentru un summit trilateral începuseră deja. China a recunoscut abia la începutul lunii noiembrie că este în contact cu Washingtonul și Moscova, fără să ofere detalii despre format sau agendă. [...]
Declarațiile lui Xi despre „reunificarea” cu Taiwanul cresc riscul geopolitic într-un moment cu miză regională , pe fondul intensificării activității militare chineze în jurul insulei și înaintea unor întâlniri și evenimente politice importante, potrivit Digi24 , care citează Reuters . Președintele Chinei a spus că „curentul istoriei nu poate fi oprit” și a cerut o „reunificare” pașnică, fără să facă referire la folosirea forței. În același timp, Taipeiul a respins ferm mesajul, reiterând că nu poate accepta principiul „o țară, două sisteme”, pe care îl consideră echivalent cu supunerea față de regimul autoritar al Partidului Comunist Chinez. Mesaj politic: „misiune istorică” și condiția „unei singure Chine” Xi Jinping a descris rezolvarea „problemei Taiwanului” drept o „misiune istorică de neclintit” a Partidului Comunist Chinez. Liderul de la Beijing a afirmat că „reunificarea completă a patriei trebuie să devină realitate” și că acest lucru „cu siguranță” se va întâmpla. În discurs, Xi a reluat poziția Beijingului privind „principiul unei singure Chine” – ideea că ambele maluri ale Strâmtorii Taiwan fac parte din aceeași țară – și a spus că China este dispusă să poarte discuții cu Taiwanul în acest cadru. Totodată, el a cerut ca „toți chinezii”, inclusiv cei din Taiwan, să se opună forțelor „separatiste” care susțin independența insulei. Răspunsul Taiwanului: respingere și continuitate a retoricii Consiliul pentru Afaceri Continentale din Taiwan a transmis că nici guvernul, nici populația nu pot accepta „o țară, două sisteme”. Purtătorul de cuvânt Liang Wen-chieh a spus că formularea lui Xi despre unificare „nu diferă prea mult de cea din trecut”. În context politic intern, Digi24 notează că președintele Taiwanului, Lai Ching-te, și Partidul Democrat Progresist susțin identitatea distinctă a Taiwanului față de China, iar Lai afirmă că doar populația din Taiwan poate decide viitorul insulei. Beijingul îl consideră pe Lai „separatist” și a refuzat să poarte discuții cu el. Presiune militară în teren: 29 de aeronave detectate în jurul insulei Deși Xi nu a vorbit despre folosirea forței, China „nu a renunțat niciodată” la această opțiune, iar forțele armate chineze desfășoară zilnic operațiuni în jurul Taiwanului și își extind influența în Pacific, potrivit materialului. Ministerul Apărării din Taiwan a anunțat că a detectat 29 de aeronave militare chineze – inclusiv avioane de vânătoare J-16 și drone – implicate într-o „patrulă comună de pregătire pentru luptă” în jurul insulei, împreună cu nave de război chineze, începând de joi. De ce contează acum: APEC și alegeri locale în Taiwan Discursul lui Xi a fost ținut la Beijing cu ocazia împlinirii a 160 de ani de la nașterea lui Sun Yat-sen. Momentul este însă și unul sensibil: intervenția vine cu o săptămână înainte de summitul APEC din Shenzhen, unde Xi urmează să se întâlnească din nou cu președintele SUA, Donald Trump, și cu puțin peste două săptămâni înainte de alegeri locale importante în Taiwan. În acest cadru, combinația dintre mesajul politic de la vârful Beijingului și activitatea militară raportată de Taiwan menține ridicată tensiunea în Strâmtoarea Taiwan, cu potențial de a influența agenda diplomatică regională și calculele de securitate ale actorilor implicați. [...]
Emisarii lui Donald Trump au reluat joi canalul direct de negociere cu Kremlinul , după ce discuțiile trilaterale SUA–Ucraina–Rusia de la Abu Dhabi s-au încheiat fără progrese semnificative, potrivit Antena 3 . Steve Witkoff și Jared Kushner au ajuns la Moscova în dimineața de 12 noiembrie pentru discuții cu Vladimir Putin, într-un moment în care blocajul pe tema teritoriilor continuă să împiedice un acord mai larg. Cei doi au aterizat pe aeroportul Vnukovo, iar presa rusă a relatat că au fost întâmpinați de Kirill Dmitriev, emisarul special al lui Putin. Ulterior, un convoi auto în care se aflau Dmitriev, Witkoff și Kushner a părăsit aeroportul. Întâlnirea cu Putin fusese anunțată cu o zi înainte de consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov, care a precizat că discuțiile urmau să aibă loc în dimineața zilei de 12 noiembrie. Ce încearcă să deblocheze vizita de la Moscova Potrivit declarațiilor citate, Kushner a spus că el și Witkoff intenționează să discute cu Putin temele abordate la Abu Dhabi, în format trilateral Ucraina–SUA–Rusia. În acea rundă, părțile au discutat despre: garanții de securitate; viitorul Ucrainei în perioada postbelică; pretențiile Rusiei. Conform Ukrainska Pravda, un prim rezultat al discuțiilor de la Abu Dhabi a fost stabilirea pregătirilor pentru un nou schimb de prizonieri. Următoarea oprire: întâlnire cu Zelenski, la Dublin După vizita la Moscova, emisarii americani urmează să se deplaseze la Dublin pentru o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, conform informațiilor prezentate. În același timp, Antena 3 notează că negocierile din Emiratele Arabe Unite s-au încheiat fără rezultate semnificative, iar Jared Kushner a invocat „divergențe majore”, indicând că problema teritorială rămâne „cea mai dificilă”. În relatare se menționează că Putin continuă să ceară ca Ucraina să cedeze Rusiei întregul Donbas și concesii teritoriale suplimentare pentru un acord final care să includă garanții de securitate. „Însă punerea în aplicare a unui acord de securitate postbelic este imposibilă atât timp cât nu există o înțelegere asupra teritoriilor”, a recunoscut Kushner. Context: discuții despre o nouă „arhitectură” de securitate în Europa La Abu Dhabi a fost discutată, pentru prima dată de la începutul războiului, o posibilă nouă „arhitectură” de securitate europeană, ca rezultat al unei înțelegeri între Washington și Moscova, potrivit RBC-Ucraina, citată în material. Aceeași sursă susține că delegația rusă ar fi venit cu cereri formulate înaintea invaziei, inclusiv retragerea NATO la pozițiile din 1997 și reducerea cooperării militare a alianței cu Ucraina și cu alte foste republici sovietice. [...]
O anchetă americană privind o posibilă deturnare de cipuri Nvidia către China capătă o dimensiune operațională și de conformitate , după ce Alice Huang, femeie de afaceri chineză asociată în rapoarte de informații cu Beijingul, ar locui acum la Beijing, potrivit Digi24 , care citează Bloomberg (via EFE/Agerpres). Alice Huang, cunoscută și ca Huang Le, ar fi ajuns în capitala Chinei „cu știința oficialilor chinezi”, însă nu este clar când sau de ce a călătorit acolo și nici ce contacte ar fi stabilit de la sosire, potrivit informațiilor citate. De ce contează pentru piața de semiconductori și pentru companii Miza depășește scandalul personal invocat în relatare și intră în zona de risc comercial și de reglementare: autoritățile americane investighează dacă procesoare avansate, supuse restricțiilor la export, ar fi fost ulterior redirecționate către China prin structuri legate de Megaspeed International , companie fondată de Huang în Singapore. În contextul competiției SUA–China pentru acces la semiconductori, Washingtonul a impus controale la export pentru a limita accesul Chinei la cipuri folosite în inteligența artificială, iar ancheta vizează tocmai posibile ocoliri ale acestor reguli. Legătura cu Nvidia și rolul Megaspeed Bloomberg indică faptul că Huang a fondat Megaspeed International, specializată în servicii de calcul pentru inteligență artificială, iar compania a devenit unul dintre principalii parteneri ai Nvidia în Asia de Sud-Est. Potrivit aceleiași surse, Huang ar fi intrat în contact cu Jensen Huang după înființarea Megaspeed în 2023, iar compania a crescut rapid, pe fondul boomului centrelor de date pentru inteligență artificială din Asia. Reacții și investigații în derulare Cazul a atras atenție sporită după ce Jensen Huang a recunoscut o relație extraconjugală cu Alice Huang, iar consiliul de administrație al Nvidia a deschis o anchetă independentă privind relatările că fondatorul ar fi fost ținta unei operațiuni a unor servicii de informații străine. Relatări anterioare ale New York Times, citate în material, susțineau că serviciile de informații americane ar fi făcut legătura între Huang și Ministerul Securității Statului din China și că aceasta ar fi încercat să obțină informații despre Jensen Huang și despre semiconductori avansați americani. Beijingul a respins acuzațiile. Ministerul de Externe chinez a calificat în ultimele zile relatările despre presupuse activități de spionaj drept „nefondate” și „pură calomnie”, în timp ce Nvidia susține că nu are dovezi că secrete comerciale sau informații legate de securitatea națională a SUA ar fi fost compromise. [...]
Marine Le Pen deschide ușa unei discuții cu Volodimir Zelenski la Bruxelles, pe fondul disputei privind costul sprijinului financiar pentru Ucraina , într-un moment în care tema finanțării războiului intră în centrul campaniei prezidențiale din Franța și al eforturilor Parisului de a-și reduce deficitul, potrivit Mediafax . Zelenski urmărește să o convingă pe lidera de extremă dreapta să mențină sprijinul pentru Ucraina dacă aceasta va câștiga alegerile prezidențiale de anul viitor. Invitația vine după ce Le Pen a amenințat în repetate rânduri că ar opri ajutorul financiar acordat Ucrainei de către Franța. Miza: finanțarea Ucrainei devine subiect electoral în Franța Le Pen a spus, la Paris, că o întâlnire la Bruxelles ar fi „justificată”, deoarece „subiectul finanțării Ucrainei agită Europa”, relatează POLITICO, citat de Mediafax. „Cancelarul german începe să amenințe lumea, problema începe să devină o preocupare la nivel european și ar fi interesant să discutăm acest aspect” În același context, Le Pen a făcut referire la refuzul lui Mertz de a mai acorda bani Ucrainei. Când ar putea avea loc întâlnirea Le Pen a precizat că îi va propune președintelui ucrainean să vină la Bruxelles în aceeași perioadă în care are programată o întrevedere cu ambasadorul Ucrainei în Franța, luni. Potrivit celor mai recente sondaje menționate de Mediafax, Le Pen este favorită în cursa pentru prezidențialele de anul viitor și susține că statul francez „nu își mai poate permite” să finanțeze apărarea Ucrainei. Disputa pe cifre: „șase miliarde de euro pe an” Le Pen a afirmat că ajutorul acordat de Franța s-ar ridica la aproximativ șase miliarde de euro pe an (aprox. 30 miliarde lei). Zelenski a negat însă aceste cifre, potrivit sursei. Context: invitația inițială a venit de la Kiev Înaintea acestei deschideri către o discuție la Bruxelles, Zelenski o invitase pe Le Pen la Kiev, potrivit unei declarații pentru „l’Express”, citată de Mediafax. Președintele ucrainean susținea că lidera extremei drepte și-ar fi schimbat părerea dacă ar fi cunoscut ucrainenii. În paralel, ajutorul pentru Ucraina a devenit o temă de campanie în Franța, pe fondul angajamentului de reducere a deficitului, iar dezbaterea a fost alimentată și de controversele stârnite de Jean-Luc Mélenchon, care a vorbit despre organizarea unui referendum privind viitorul Donbasului, regiune aflată „aproape în integralitate” sub ocupație rusă, conform Mediafax. [...]
Închiderea tuturor aeroporturilor din Moscova, pe fondul unui atac cu drone, arată un risc operațional direct pentru transportul aerian și poate genera întârzieri și rerutări pe una dintre cele mai aglomerate piețe din regiune, potrivit Mediafax . În noaptea de joi spre vineri, capitala Rusiei a fost vizată de un atac aerian „de amploare”, iar drone lansate de armata ucraineană se îndreptau spre Moscova, conform Nexta . Sursa citată menționează și posibilitatea unui număr record de drone, fără a oferi o confirmare oficială. Ca măsură imediată, autoritățile ruse au închis toate aeroporturile din Moscova. Nu este pentru prima dată când atacurile cu drone afectează traficul aerian din zona capitalei: în ultimele luni, Ucraina ar fi intensificat atacurile, ceea ce a dus la perturbarea circulației avioanelor, notează publicația. Context: atacul, în ziua sosirii emisarilor lui Trump la Moscova Atacul are loc în aceeași zi în care Steve Witkoff și Jared Kushner, descriși ca reprezentanți ai președintelui american Donald Trump, au ajuns la Moscova pentru o nouă rundă de negocieri cu Vladimir Putin privind încheierea războiului din Ucraina. Vizita vine după două zile de discuții între Rusia, Ucraina și Statele Unite, desfășurate la Abu Dhabi. Cei doi emisari americani au fost întâmpinați pe aeroportul Vnukovo de Kirill Dmitriev, reprezentant special al președintelui rus, care i-a însoțit spre centrul Moscovei, unde a avut loc întâlnirea cu Putin. Pentru Witkoff, aceasta ar fi fost a zecea întâlnire față în față cu liderul rus, potrivit informațiilor citate. [...]
