Știri
Știri din categoria Externe
Singapore avertizează că tensiunile din Strâmtoarea Ormuz pot deveni un precedent periculos pentru comerțul global, în condițiile în care statele ar putea ajunge să taxeze sau să restricționeze tranzitul prin puncte maritime-cheie, cu efecte directe asupra lanțurilor de aprovizionare și a stabilității economice, potrivit Digi24.
Ministrul de Externe al Singapore, Vivian Balakrishnan, a spus că tensiunile actuale din Ormuz ar putea fi „un exercițiu preliminar” pentru un scenariu mai amplu, în cazul unui conflict între Statele Unite și China în Pacific, relatează CNBC, citată de Digi24. În opinia sa, ceea ce se întâmplă acum oferă o imagine despre riscurile geopolitice globale, mai ales în zonele-cheie de tranzit.
Balakrishnan a comparat situația din Strâmtoarea Ormuz cu Strâmtoarea Malacca, una dintre cele mai importante rute comerciale din lume, aflată sub influența Singapore, Malaeziei și Indoneziei. El a avertizat că apar riscuri dacă statele ar începe să impună taxe de tranzit în astfel de puncte strategice, după ce Iranul ar fi analizat o măsură similară pentru navele care traversează Ormuz.
În cazul Malacca, ministrul a indicat că statele din regiune au un interes comun în menținerea accesului liber, tocmai pentru a evita efecte economice negative generate de restricții sau costuri suplimentare pe o rută esențială pentru comerț.
Oficialul a subliniat că Singapore are relații solide atât cu Washingtonul, cât și cu Beijingul și nu intenționează să aleagă între cele două puteri. Statele Unite sunt cel mai mare investitor străin în Singapore, cu aproximativ 6.000 de companii americane prezente în oraș-stat, în timp ce China este principalul partener comercial și cea mai importantă destinație pentru investițiile externe ale Singapore.
„Refuzăm să alegem. Ne ghidăm după interesul național pe termen lung și, dacă este nevoie să spunem nu Washingtonului sau Beijingului, nu ezităm”, a declarat Vivian Balakrishnan.
Singapore își bazează poziția pe Convenția ONU asupra dreptului mării, care garantează libertatea de tranzit prin strâmtori și interzice blocarea sau taxarea acestuia, a mai spus ministrul.
În final, Balakrishnan a legat stabilitatea economică de „predictibilitatea și credibilitatea” statelor într-un context global tensionat, cu conflicte în Orientul Mijlociu și Ucraina, unde încrederea devine un factor critic pentru funcționarea relațiilor comerciale și a rutelor de transport.
Recomandate
Capturarea a două nave internaționale în Strâmtoarea Ormuz ridică din nou riscul operațional pentru transportul maritim într-un punct-cheie al comerțului global , după ce forțele iraniene au sechestrat navele și le-au escortat către coastele Iranului, invocând „încălcări maritime”, potrivit HotNews . Garda Revoluționară Islamică (IRGC) a difuzat joi dimineață o înregistrare video cu momentul capturării navelor MSC Francesca, sub pavilion panamez, și Epaminondas, sub pavilion liberian. În imagini apar trupe iraniene mascate și înarmate care urcă pe puntea navelor. Potrivit agenției de presă Tasnim și companiilor de transport maritim, navele au fost escortate forțat către coastele Iranului după ce au fost acuzate că „au încercat să părăsească strâmtoarea în secret”. De ce contează pentru transportul maritim Este pentru prima dată când Iranul capturează nave de la începutul conflictului, la sfârșitul lunii februarie. Episodul adaugă un nou element de incertitudine pentru operatorii care tranzitează Strâmtoarea Ormuz, într-un context deja tensionat, marcat de atacuri recente asupra navelor din zonă. Reacția SUA și legătura cu armistițiul La Casa Albă, purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt a spus că Donald Trump nu consideră capturarea celor două nave container o încălcare a armistițiului dintre SUA și Iran, pe motiv că navele nu erau americane sau israeliene, ci „două nave internaționale”. Context: atacuri recente în strâmtoare Miercuri, cel puțin trei nave au fost atacate în Strâmtoarea Ormuz, una fiind „grav avariată”, potrivit presei internaționale citate de HotNews. Incidentele au avut loc la scurt timp după ce președintele american Donald Trump a anunțat că va prelungi armistițiul. [...]
Plecarea „cu efect imediat” a secretarului Marinei SUA deschide o nouă tranziție de conducere într-un moment de tensiune navală în Strâmtoarea Ormuz , cu potențiale efecte operaționale asupra unei instituții care gestionează inclusiv bugetul și logistica flotei, potrivit Digi24 . Pentagonul a anunțat că John Phelan părăsește administrația Trump, iar plecarea intră în vigoare imediat, după cum a transmis purtătorul de cuvânt Sean Parnell într-o postare pe rețelele sociale. Subsecretarul Marinei, Hung Cao, va prelua funcția de secretar interimar. Informația este relatată de BBC, citată de Digi24. Marina nu a oferit un motiv pentru plecarea lui Phelan. Schimbarea vine pe fondul conflictului SUA–Israel cu Iranul și al blocadei menținute de SUA asupra Strâmtorii Ormuz, rută maritimă considerată vitală pentru aprovizionarea globală cu petrol. În același context, Digi24 notează că Trump a spus că blocada asupra porturilor iraniene va continua, în pofida încetării focului, iar Iranul a anunțat că a „capturat” două nave în strâmtoare. De ce contează: funcție administrativă cu miză pe buget și logistică Rolul secretarului Marinei este în mare parte administrativ și include elaborarea politicilor, recrutarea, instruirea și echiparea Marinei, precum și supravegherea bugetului și a unor componente logistice precum construcția și repararea navelor și a instalațiilor navale. În acest cadru, o schimbare bruscă la vârf poate însemna rearanjări de priorități și ritm în decizii cu impact direct asupra capacității operaționale. Context: o serie de plecări și demiteri la vârful Pentagonului Phelan este prezentat drept cel mai recent lider militar de rang înalt care părăsește administrația în ultimele luni. Digi24 amintește că, în urmă cu câteva săptămâni, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , i-a cerut șefului Statului Major al Armatei, Randy George, să demisioneze, iar alți doi oficiali ai Armatei – generalul David Hodne și generalul-maior William Green – au fost demiși recent. De la preluarea funcției la Pentagon, Hegseth a demis peste zece ofițeri superiori, inclusiv șeful operațiunilor navale și viceșeful de stat major al Forțelor Aeriene. Cine este interimarul Hung Cao Hung Cao a devenit subsecretar în octombrie 2025 și are o vechime de 25 de ani în Marina Militară, potrivit Digi24. În 2024, a avut o candidatură nereușită pentru Senatul SUA în statul Virginia, susținut de Trump, împotriva senatorului democrat Tim Kaine. În timpul unei dezbateri electorale, Cao a criticat inițiativele armatei privind diversitatea, echitatea și incluziunea, iar Associated Press (AP) a relatat o declarație a acestuia despre recrutare, citată de Digi24: „Avem nevoie de bărbați și femei alfa care să-și scoată propriile măruntaie, să le mănânce și să ceară încă o porție. Aceștia sunt tinerii și tinerele care vor câștiga războaiele.” Profilul lui Phelan și posibile explicații vehiculate în spațiul public Phelan, civil fără experiență militară anterioară, a depus jurământul ca secretar al Marinei în martie 2025, după ce fusese nominalizat de Trump în 2024. Digi24 mai notează că omul de afaceri a fost unul dintre principalii donatori ai campaniei lui Trump. Andrew Peek, fost secretar adjunct adjunct al Departamentului de Stat, a declarat pentru BBC că Trump a spus că dorește extinderea flotei comerciale și civile a țării și a sugerat că lipsa de progres ar fi putut cântări în decizie, alături de preferința pentru un înlocuitor perceput ca fiind mai apropiat de mișcarea MAGA. Acestea sunt evaluări ale lui Peek, nu o explicație oficială; Marina nu a indicat motivele plecării. [...]
Iranul condiționează redeschiderea Strâmtorii Ormuz de ridicarea blocadei navale americane , ceea ce menține un risc major pentru transportul maritim și fluxurile comerciale din regiune, potrivit Adevărul . Președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf , a declarat miercuri că redeschiderea strâmtorii este „imposibilă” atât timp cât SUA păstrează blocada asupra porturilor iraniene, pe care Teheranul o consideră o încălcare a armistițiului dintre cele două țări. Mesajul a fost publicat pe platforma X, după ce președintele american Donald Trump a anunțat marți seară o prelungire unilaterală a armistițiului încheiat pe 8 aprilie. „O încetare a focului completă nu are sens decât dacă nu este încălcată printr-o blocadă navală (...) Redeschiderea Strâmtorii Ormuz este imposibilă atât timp cât încetarea focului este în mod fățiș încălcată.” Ce se întâmplă pe teren: blocaj „de facto” și incidente cu nave comerciale În contextul războiului declanșat împotriva Iranului de SUA și Israel, Teheranul a blocat „de facto” Strâmtoarea Ormuz și a amenințat că va ataca orice navă care are legături cu SUA, Israel și aliații acestora, conform informațiilor din articol. Iranul a mai anunțat miercuri că a atacat și a imobilizat sau sechestrat trei nave comerciale care ar fi încercat să traverseze strâmtoarea fără autorizația sa. În material sunt menționate și două articole conexe despre escaladare și despre navele vizate: „menințând că va ataca orice navă” și „Iranul a anunțat miercuri că a atacat și imobilizat”, ambele publicate de Adevărul. Miza economică: presiune pe rutele maritime și pe negocieri Din perspectiva operațională, condiționarea redeschiderii de ridicarea blocadei americane prelungește incertitudinea pentru traficul comercial prin zonă și crește riscul de întreruperi, pe fondul amenințărilor și incidentelor raportate. SUA au impus, la rândul lor, o blocadă asupra porturilor iraniene după eșecul negocierilor din 11 aprilie, desfășurate în Pakistan, iar o nouă rundă de negocieri este așteptată, potrivit aceleiași relatări. [...]
Canada transmite că nu acceptă negocieri „cu condiții impuse” de SUA , pe fondul revizuirii obligatorii a acordului de liber schimb nord-american USMCA , cu termen-limită la 1 iulie, potrivit Digi24 . Mesajul premierului Mark Carney vine într-un moment în care Washingtonul semnalează public dezacorduri „fundamentale” cu Ottawa, iar riscul ca discuțiile să nu producă un acord până în iulie crește incertitudinea pentru companiile expuse comerțului SUA–Canada. Carney a spus că Ottawa nu va permite Statelor Unite să „dicteze termenii” negocierilor privind comerțul liber și a descris procesul drept o negociere care poate duce la un rezultat reciproc avantajos, dar care „va dura ceva timp”. Termen-limită USMCA și negocieri încă neîncepute cu Canada Canada, SUA și Mexic au ca reper data de 1 iulie pentru revizuirea obligatorie a USMCA. În timp ce Mexicul ar urma să înceapă în mai runde oficiale de negocieri bilaterale cu SUA, discuțiile oficiale între SUA și Canada nu au început încă, deși oficialii din domeniul comerțului sunt în contact, conform informațiilor citate de BBC în materialul preluat de Digi24. În lipsa unui acord, USMCA ar putea intra într-un regim de revizuiri anuale până la expirarea sa, în 2036, notează aceeași sursă. Ce reproșează Washingtonul și unde sunt punctele sensibile Reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer, a declarat în fața Congresului că guvernul canadian „mizează tot mai mult pe globalizare”, în timp ce SUA încearcă să remedieze problemele generate de globalizare. Tot el a spus că, în ultimul an, doar China și Canada au luat măsuri de „retorsiune economică” împotriva Statelor Unite și a avertizat că ar putea fi necesare măsuri de aplicare a legii pentru a rezolva disputa. Printre temele ridicate de SUA se află: retragerea băuturilor alcoolice americane de pe rafturi în mai multe provincii canadiene, ca reacție la tarife; cotele pentru produse lactate, un subiect vechi de nemulțumire pentru Washington. Secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, a susținut că Canada tratează „prost” fermierii americani din sectorul lactatelor, iar Donald Trump a acuzat anterior Canada de tarife „de până la 400%” pentru fermierii americani din acest sector, potrivit materialului. Concesii deja făcute și liniile roșii ale Ottawa Canada a făcut deja unele concesii: în iunie a renunțat la o taxă planificată pentru marile firme de tehnologie din SUA, după ce administrația Trump a semnalat-o ca factor de tensiune. Pe de altă parte, ministrul canadian responsabil cu comerțul dintre SUA și Canada, Dominic LeBlanc, a declarat pentru „The Globe and Mail” că sectorul produselor lactate nu mai face obiectul negocierilor, dar a adăugat că Ottawa are „soluții pentru majoritatea problemelor ridicate de americani” și că acestea trebuie discutate în cadrul unui acord mai amplu. Separat, Carney a convocat un nou comitet consultativ privind relațiile comerciale Canada–SUA, cu prima reuniune programată pentru săptămâna viitoare. [...]
Departamentul de Stat al SUA își îndeamnă cetățenii să plece din Iran și Liban , pe fondul unui context de securitate volatil și al reluării parțiale a zborurilor din Iran, potrivit Agerpres . În cazul Iranului, Departamentul de Stat le-a cerut miercuri americanilor aflați în țară să o părăsească după ce Teheranul și-a redeschis parțial spațiul aerian, relatează Xinhua. Biroul pentru afaceri consulare a transmis, într-o postare pe rețelele sociale, recomandarea ca cetățenii să urmărească actualizările din presa locală și să contacteze companiile aeriene pentru informații despre zborurile disponibile. Notificarea menționează și opțiuni de plecare pe cale terestră către Armenia, Azerbaidjan, Turcia și Turkmenistan. Iranul își închisese spațiul aerian după loviturile aeriene israeliano-americane din 28 februarie, iar sâmbătă a redeschis partea estică a spațiului aerian pentru zborurile internaționale, ceea ce a permis reluarea parțială a operațiunilor aeroportuare. Liban: plecare cât timp există zboruri comerciale Separat, ambasada SUA la Beirut le-a cerut cetățenilor americani să părăsească Libanul, potrivit dpa, invocând un mediu de securitate „complex” care „se poate schimba rapid”. „Le cerem cetățenilor americani să plece din Liban cât timp sunt disponibile opțiuni cu zboruri comerciale.” Misiunea diplomatică recomandă, pentru cei care aleg să rămână, pregătirea unor planuri de rezervă pentru situații de urgență și urmărirea știrilor. Context: tensiuni și discuții anunțate la Washington În plan regional, Israelul și organizația șiită libaneză Hezbollah s-au acuzat reciproc, în repetate rânduri, de încălcarea încetării focului intrate în vigoare vineri și valabile 10 zile. Totodată, sunt prevăzute pentru joi, la Washington, discuții suplimentare la nivel de ambasador între Israel și Liban. [...]
Atacurile cu drone asupra infrastructurii energetice rusești au provocat întreruperi operaționale în transportul aerian , cu suspendarea temporară a zborurilor în peste zece aeroporturi, potrivit Digi24 . În noaptea de 22 spre 23 aprilie, forțele armate ale Ucrainei au atacat simultan mai multe obiective ale complexului energetic și petrolier al Rusiei. În Novokuybyshevsk (regiunea Samara) a fost lovită o unitate industrială, iar guvernatorul Viacheslav Fedorishchev a anunțat că „există victime”, precizând că „o persoană a murit”. Ținte vizate: rafinare, petrochimie și noduri de pompare Potrivit Astra, dronele au atacat combinatul petrochimic din Novokuybyshevsk (NNK), care aparține companiei Rosneft , iar pe teritoriul acestuia ar fi izbucnit un incendiu, conform imaginilor surprinse de martori. În Ucraina s-a afirmat anterior că această întreprindere ar produce componente pentru explozivi, inclusiv etanol sintetic și para-terț-butilfenol (PTBF). Separat, drone ucrainene ar fi lovit stația de pompare a petrolului „Gorki” din regiunea Nijni Novgorod. Locuitorii din Kstovo au semnalat explozii și un incendiu, iar guvernatorul regiunii nu a comentat atacul, conform informațiilor din material. Stația „Gorki” este parte a sistemului de conducte magistrale al Transneft-Volgă Superioară și este descrisă ca unul dintre cele mai mari noduri de pompare a petrolului. Crimeea: atac confirmat, consecințe neprecizate În aceeași noapte, drone ar fi lovit și o bază petrolieră din Feodosia, potrivit canalului de monitorizare Exilenova+. Conform „Krymskyi Vetr”, baza ar fi fost lovită de cel puțin cinci ori, după care ar fi izbucnit un incendiu. Atacul asupra Crimeei a fost confirmat de guvernatorul Sevastopolului numit de Rusia, Mihail Razvozhayev , care a spus că au fost doborâte 15 drone, fără să detalieze efectele. 154 de drone raportate de Rusia și zboruri suspendate în peste 10 aeroporturi Ministerul Apărării al Federației Ruse a transmis că, în noaptea respectivă, apărarea antiaeriană „a interceptat și distrus” 154 de drone ucrainene. Dronele ar fi fost observate deasupra mai multor regiuni ruse, precum și deasupra Crimeii ocupate și a apelor Mării Azov și Mării Negre. Pe fondul raidului nocturn, activitatea a fost suspendată în peste zece aeroporturi, inclusiv în: Samara Ulyanovsk Cherepovets Ivanovo Yaroslavl Nijni Novgorod Tambov Volgograd Bugulma Nijnekamsk Aeroporturile respective nu au primit și nu au efectuat zboruri în perioada menționată în material. [...]
