Știri
Știri din categoria Externe
Beijingul respinge acuzațiile UE, iar disputa riscă să alimenteze noi tensiuni politice între Bruxelles și China, într-un moment în care relația bilaterală este deja sensibilă pe fondul războiului din Ucraina, potrivit Agerpres.
China a dezmințit marți acuzațiile formulate de șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, potrivit cărora Beijingul ar fi instruit soldați ruși care ar fi fost desfășurați ulterior în Ucraina.
Informația este transmisă de Agerpres, care citează AFP. Materialul integral este disponibil doar abonaților, astfel că detaliile privind conținutul exact al acuzațiilor și răspunsul oficial al Chinei nu sunt accesibile din textul public.
Recomandate
Aleksandr Lukașenko reia ideea unui acord prin compromis între Rusia și Ucraina , într-un moment în care Belarus încearcă să-și îmbunătățească relațiile cu Washingtonul și sugerează inclusiv o posibilă întâlnire cu președintele american Donald Trump, potrivit Agerpres . Într-un interviu acordat postului Al-Arabiya, liderul de la Minsk a spus că „victoria pe front” este un scenariu nerealist atât pentru Rusia, cât și pentru Ucraina, chiar dacă forțele ruse avansează. În acest context, Lukașenko a insistat că soluția ar fi un acord de pace „prin compromisuri”, citat de agenția BelTA. Contextul: Belarus, aliat militar al Moscovei, dar cu semnale către SUA Belarus a permis Rusiei să folosească teritoriul său pentru invazia pe scară largă începută în 2022 și a acceptat desfășurarea de arme nucleare pe teritoriul belarus. În același timp, Lukașenko a repetat că nu vor fi trimise forțe belaruse în Ucraina, susținând însă că Rusia și Belarus „se vor apăra împreună”. Pe de altă parte, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că forțele ucrainene și-au îmbunătățit pozițiile pe front în ultimele luni și a sugerat că noi atacuri ruse ar putea fi organizate de pe teritoriul belarus. Mesaj către Kiev: „Nu au niciun motiv să se teamă” Lukașenko a respins ideea că Ucraina ar trebui să se teamă de Belarus, afirmând că subiectul ar fi „amplificat de ambiții politice”. „Absolut niciun motiv de teamă, absolut niciunul. Ei știu asta, soldații știu asta. Poporul ucrainean știe asta. Acest subiect este amplificat de ambiții politice.” Deschidere diplomatică: o posibilă întâlnire cu Donald Trump Întrebat despre perspectivele unei întâlniri cu Donald Trump, Lukașenko a spus că nu o exclude, dar a adăugat că discuțiile nu ar trebui să se limiteze la teme legate de drepturile omului, precum eliberarea deținuților. Potrivit informațiilor citate, Lukașenko a eliberat „sute de deținuți” considerați deținuți politici de organizațiile pentru drepturile omului, iar procesul s-ar fi accelerat după revenirea lui Trump la Casa Albă. Emisarul american John Coale, implicat în negocierile privind eliberările, a sugerat în martie că Lukașenko ar putea vizita SUA în viitorul apropiat. [...]
Lipsa unanimității blochează sancțiunile UE împotriva ministrului israelian pentru securitate națională, Itamar Ben-Gvir , iar impasul arată cât de greu poate Uniunea să transforme reacțiile politice în măsuri comune de reglementare externă, potrivit Mediafax . Șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a declarat luni că miniștrii de externe ai statelor membre nu au reușit să ajungă la un consens pentru aprobarea sancțiunilor. În discuții, mai multe țări au propus includerea lui Ben-Gvir pe lista de sancțiuni, însă decizia a fost blocată de lipsa unanimității, notează Reuters, citată de publicație. Ce a declanșat discuțiile Dezbaterile din UE au fost alimentate de reacții internaționale critice după publicarea unui videoclip în care ministrul ar fi ironizat activiști care încercau să livreze ajutoare umanitare în Gaza. Măsuri luate deja la nivel național în Europa În paralel cu lipsa unei decizii la nivelul UE, unele state europene au acționat individual în ultimele luni: Franța a decis interdicția de intrare pe teritoriul său pentru Itamar Ben-Gvir; Italia : procurori italieni au deschis o anchetă în legătură cu acesta. În absența unui acord comun, astfel de inițiative naționale rămân, deocamdată, principalele instrumente folosite de unele capitale europene pentru a limita accesul sau a investiga oficiali străini, în timp ce UE, ca bloc, nu poate avansa fără unanimitate. [...]
Liderii G7 discută noi măsuri de presiune asupra Rusiei , după atacul rusesc în urma căruia Mănăstirea Pechersk din Kiev a luat foc, un sit inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO, potrivit Mediafax . Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a spus că tema va fi pe agenda summitului G7 din Franța , în contextul intensificării bombardamentelor asupra Ucrainei, care au produs noi victime în rândul civililor. Informațiile despre pagubele suferite de mănăstire sunt atribuite de publicație European Pravda. Într-un mesaj publicat pe X, von der Leyen a indicat că liderii G7 vor discuta „următoarele măsuri” pentru a crește presiunea asupra Rusiei, cu obiectivul de a-l aduce pe Vladimir Putin la negocieri și de a opri războiul. Ce se discută la G7 și de ce contează Miza imediată este o posibilă înăsprire a presiunilor internaționale asupra Rusiei, într-un moment în care atacurile asupra Ucrainei continuă, iar liderii occidentali caută pârghii suplimentare pentru a influența cursul conflictului. Von der Leyen a mai afirmat că Europa și poporul ucrainean își doresc pacea, în timp ce Rusia ar fi demonstrat „încă o dată” că este interesată de violență și distrugere. Context: contactele cu SUA, pe fondul discuțiilor despre negocieri Președintele ucrainean Volodimir Zelenski așteaptă un răspuns din partea țărilor G7 la ultimele atacuri rusești asupra orașelor ucrainene. Separat, Bloomberg relatează că liderii europeni intenționează să discute cu președintele american Donald Trump, în cadrul summitului, pentru a-l sprijini în planul de reluare a negocierilor între Ucraina și Rusia, cu participarea Europei. Potrivit aceleiași surse, Zelenski a avut o convorbire telefonică cu Trump înaintea reuniunii, iar cei doi au convenit să discute la summit idei suplimentare pentru a apropia o soluție de pace. [...]
Rusia își ajustează tactica loviturilor cu drone și rachete pentru a crește pagubele , iar seria de atacuri din noaptea de 14 spre 15 iunie a vizat puternic Kievul, Dnipro și Harkiv, potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post . Dincolo de efectul militar imediat, analiza indică o componentă tot mai pronunțată de război informațional, inclusiv încercări de a muta responsabilitatea pentru distrugeri și folosirea unor materiale generate cu inteligență artificială. Atacurile au afectat și „situri culturale semnificative” în cele trei orașe, notează ISW, ceea ce ridică miza nu doar în planul securității, ci și al costurilor de reconstrucție și al presiunii asupra capacității Ucrainei de a proteja infrastructura urbană și patrimoniul. Războiul informațional: negarea pagubelor și „victorii” fabricate Potrivit evaluării, spațiul informațional rusesc încearcă să deturneze vina pentru distrugerile din 14–15 iunie fie acuzând Ucraina pentru pagube, fie justificând loviturile ca fiind „necesare militar”. În paralel, ISW apreciază că Rusia derulează operațiuni informaționale „sofisticate” care folosesc imagini generate cu inteligență artificială (AI) cu ridicări de steag pentru a fabrica afirmații despre succese tactice rusești în Kostiantînivka. Kostiantînivka: presiune pe teren, narațiuni amplificate În același timp, oficiali ucraineni continuă să raporteze că doar „aproximativ 100–150” militari ruși s-ar fi infiltrat în Kostiantînivka, conform analizei. ISW avertizează însă că situația tactică a Ucrainei în zonă „se deteriorează”, în timp ce Ministerul rus al Apărării ar prezenta în mod fals o posibilă viitoare capturare a orașului drept semnal pentru o preluare rapidă a întregului „Fortress Belt” și a restului regiunii Donețk. Negocieri: disponibilitate declarată la Kiev, intransigență la Kremlin ISW mai consemnează că Ucraina își exprimă în continuare disponibilitatea pentru o întâlnire la nivel de lideri cu Rusia, în timp ce Kremlinul ar continua să urmărească obiective maximaliste și să rămână „total” inflexibil în privința negocierilor. Separat, analiza menționează că forțele ruse au avansat recent în nordul regiunii Sumî, fără a oferi în acest extras detalii suplimentare despre amploarea sau consecințele operaționale ale acestor mișcări. [...]
Rusia permite temporar carburanți mai poluanți pentru a ține piața alimentată , după ce atacurile ucrainene asupra rafinăriilor au redus producția și au alimentat riscul de penurie, potrivit Antena 3 . Măsura, relatată de cotidianul Kommersant și preluată de Reuters , vizează anumite companii de rafinare, cărora li se permite să producă și să vândă pe piața internă benzină și motorină care respectă standarde de mediu mai scăzute. Contextul este deteriorarea aprovizionării cu carburanți pe fondul intensificării atacurilor cu drone asupra infrastructurii energetice rusești. În ultimele luni, numărul atacurilor ucrainene cu drone asupra rafinăriilor rusești s-a dublat, ceea ce a dus la opriri totale sau parțiale ale procesării petrolului și la scăderea producției de benzină, motorină și combustibil pentru avioane, conform datelor oficiale și calculelor Reuters. Ce se schimbă în standardele de calitate Conform standardelor relaxate, benzina poate conține până la 150 de părți per milion (ppm) de sulf, de aproximativ 15 ori peste maximul permis în Europa, China și India. De asemenea, este permisă o cantitate mai mare de hidrocarburi aromatice, compuși toxici asociați cu probleme de sănătate. Potrivit unei surse citate de Kommersant, autoritățile ruse au încercat încă din toamna anului trecut să prevină penurii viitoare prin această relaxare pentru anumite rafinării, iar măsura a fost prelungită până la 1 mai anul curent. Semnale de penurie: restricții și cozi la benzinării În paralel, întreruperi în aprovizionarea cu combustibil au fost raportate în aproximativ 12 regiuni rusești, pe baza datelor compilate de Reuters din mass-media și rețele sociale. În regiunea Udmurtia (la est de Moscova), autoritățile au anunțat că, din 12 iunie, se aplică limite temporare la cantitățile de benzină AI-92 și AI-95 care pot fi cumpărate la benzinăriile operate de Tatneft. Totodată, au fost semnalate cozi lungi la o benzinărie din Sevastopol, în Crimeea. „Cum se poate rezolva? Cum? Numai dacă operațiunea militară specială se termină”, a spus Alyona, care și-a dat doar prenumele. Din perspectiva pieței, decizia indică o prioritate de reglementare: menținerea fluxului de carburanți pentru consumul intern, chiar cu costul unei calități mai slabe a combustibililor, pe fondul presiunilor operaționale generate de război. [...]
Uniunea Europeană a extins lista de sancțiuni cu 81 de nume și entități , vizând inclusiv persoane și companii acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei și operațiuni de influență în regiune, potrivit Antena 3 . Măsurile au un impact direct de reglementare: înghețarea activelor în UE, interdicții de călătorie și restricții privind sprijinul financiar. UE a anunțat includerea pe lista de sancțiuni a încă 81 de „personalități și entități” pentru complicitate cu Rusia în războiul împotriva Ucrainei, materialul citând France Presse, via Agerpres. În total, potrivit unui comunicat al Uniunii Europene, au fost adăugate 34 de persoane și 47 de entități. Ce presupun sancțiunile și de ce contează Pachetul de măsuri are efecte concrete asupra celor vizați, prin: înghețarea activelor deținute în Uniunea Europeană; interdicție de circulație în UE pentru persoanele sancționate; interdicție privind orice sprijin financiar. Dincolo de dimensiunea politică, sancțiunile funcționează ca instrument de blocare a accesului la bani, servicii și mobilitate în spațiul comunitar, cu efecte asupra rețelelor de finanțare și a companiilor implicate în lanțuri de aprovizionare sensibile (de exemplu, componente și producție pentru drone). Ținte: de la „complexul militaro-industrial” la „ flota fantomă ” În cadrul sancțiunilor împotriva complexului militaro-industrial rus, UE a impus măsuri împotriva a șapte indivizi și 21 de entități, inclusiv producători ruși de drone. Pe listă apar și două întreprinderi chineze: Shenzhen Minghuaxin și Xingiang Richful Lubricant Additive company, aceasta din urmă descrisă drept unul dintre principalii producători de aditivi lubrifianți din China. Acuzația, potrivit materialului, este că ar ajuta Rusia în efortul de război. Separat, cele 27 de state membre au decis sancționarea a două persoane fizice și 24 de entități pentru rolul lor în exportul de petrol și produse petroliere rusești, inclusiv prin intermediul așa-numitei „flote fantomă” folosite de Moscova pentru a eluda sancțiunile occidentale asupra petrolului. Persoane vizate: cleric rus și nume legate de Republica Moldova Printre cei sancționați se află clericul Gheorghi Șevkunov, prezentat adesea de presa rusă drept „duhovnicul” președintelui Vladimir Putin. Antena 3 notează că acesta a fost numit în 2023 mitropolit de Simferopol și Crimeea, peninsula ucraineană anexată de Rusia în martie 2014. Totodată, UE a impus sancțiuni împotriva unei entități și a 15 persoane (inclusiv judecători și procurori) pentru rolul lor în „otrăvirea și moartea” opozantului rus Aleksei Navalnîi, în februarie 2024. În ceea ce privește Republica Moldova, șase indivizi au fost sancționați pentru acțiuni considerate o amenințare la adresa suveranității și independenței țării, inclusiv pentru subminarea proceselor democratice. Materialul menționează, citând Radio Chișinău și IPN, că printre cei șase se află persoane apropiate oligarhului fugar Ilan Șor , precum și Irina Vlah, președinta partidului „Inima Moldovei”. Potrivit informațiilor prezentate, Irina Vlah a fost inclusă pe listă pentru rolul său activ în destabilizarea proceselor democratice înaintea alegerilor parlamentare de anul trecut și pentru vizite documentate la Moscova, cu scopul de a primi instrucțiuni de coordonare electorală de la oficiali ruși de rang înalt. Consiliul UE arată, conform IPN, că aceasta ar fi un asociat apropiat al lui Ilan Șor. Pe lângă Irina Vlah, pe listă mai apar cetățenii ruși Anton Tregub și Anton Usov (acuzați de interferențe directe în procesul electoral din Republica Moldova), precum și cetățenii moldoveni Iuri Vitneanski și Ruslan Garbalî, membri ai partidului „Renaștere”, sancționați pentru răspândirea de narațiuni false, respectiv organizarea și plata protestelor de destabilizare. Este menționată și Alina Juc, descrisă ca având un rol central în recrutarea și recompensarea persoanelor implicate în campanii de propagandă. Ce urmează Din informațiile disponibile în material, UE a formalizat extinderea listei de sancțiuni, iar efectele se aplică prin mecanismele standard: blocarea activelor și restricții de călătorie și finanțare. Antena 3 nu oferă detalii suplimentare despre calendarul de implementare sau despre eventuale contestări în instanță ale măsurilor. [...]
