Știri
Știri din categoria Externe
Deficitul comercial UE–China a urcat la un record de 31,9 miliarde de euro în aprilie, iar Bruxellesul pregătește o discuție despre măsuri care să limiteze dependența industrială de importurile chineze, potrivit Digi24, care citează date Eurostat și o analiză The Guardian.
Uniunea Europeană cumpără din China cu aproximativ 1 miliard de euro pe zi mai mult decât exportă către piața chineză, pe fondul creșterii importurilor și al presiunii asupra industriei europene. Subiectul ajunge pe agenda unei reuniuni a liderilor europeni programate pentru joi, unde vor fi evaluate opțiuni de reducere a dezechilibrului.
Pe lângă nivelul record al deficitului, îngrijorarea centrală este că importurile masive pot transforma avantajul de cost pe termen scurt într-o vulnerabilitate strategică pentru producția europeană. În material sunt menționate două zone sensibile:
Alexander Julius, președintele Eurometal (organizație a cumpărătorilor de produse siderurgice), avertizează că o dependență mai mare ar putea permite Chinei să influențeze disponibilitatea componentelor, cantitățile și prețurile, cu efecte potențiale inclusiv asupra industriei de apărare.
Potrivit informațiilor apărute la Bruxelles, Comisia Europeană analizează mai multe opțiuni, însă introducerea unor noi tarife vamale este considerată „puțin probabilă”, din cauza dificultăților politice de a obține sprijinul statelor membre.
În schimb, analiștii văd mai realistă introducerea unor cote (limite cantitative) pentru importurile de produse chimice și automobile hibride din China. Contextul invocat: importurile de hibride chinezești au crescut puternic după 2024, când UE a introdus taxe vamale pentru vehiculele electrice, dar nu și pentru cele hibride.
Rafael Jimenez Buendía, cercetător principal la Mercator Institute for China Studies, spune că datele pentru mai și iunie ar putea indica o creștere suplimentară a deficitului, invocând transporturi deja înregistrate de autoritățile vamale chineze, dar care nu ar fi încă reflectate în statisticile vamale ale UE. Potrivit acestuia, statisticile pentru mai și iunie urmează să fie publicate în iulie și august.
În paralel, agenția de presă de stat chineză Xinhua a susținut săptămâna trecută că aproximativ jumătate din exporturile Chinei către UE ar fi componente care reduc semnificativ costurile de producție ale fabricilor europene.
Recomandate
Semnalele de „resetare” a relației UE–Marea Britanie readuc riscul de incertitudine pentru investiții , pe fondul discuțiilor despre un posibil nou referendum privind Brexitul și al mesajelor politice venite din marile capitale europene, potrivit Antena 3 . Germania a transmis că va sprijini Marea Britanie dacă aceasta decide să se realăture Uniunii Europene. Susanne Baumann , ambasadoarea Germaniei în Regatul Unit, a declarat pentru The Telegraph că „Berlinul va fi un partener pentru o relație nouă cât mai ambițioasă”, într-un moment în care lideri europeni îl îndeamnă pe premierul Andy Burnham să inverseze Brexitul. Mesajul vine la o zi după ce prim-ministrul a spus că Marea Britanie ar putea organiza un al doilea referendum privind Brexitul, după consultări despre o nouă relație pe termen lung cu UE. De ce contează pentru economie: investițiile, din nou sub presiunea incertitudinii În paralel cu deschiderea politică, economiștii avertizează că o eventuală inversare a Brexitului ar putea prelungi incertitudinea și ar afecta investițiile. Simon French, de la Panmure Liberum, a spus că incertitudinea creată de negocierile de ieșire a dus la o scădere bruscă a investițiilor de afaceri și că o nouă rundă de negocieri ar putea avea un efect similar, „în ciuda semnelor de întrebare semnificative” privind beneficiile care ar compensa acest cost. Julian Jessop, de la Institutul pro-Brexit pentru Afaceri Economice, a indicat că firmele s-ar teme de efecte asupra acordurilor comerciale existente și asupra viitoarelor reglementări, mai ales în sectoare precum științele vieții și inteligența artificială. Costuri și condiții: reintegrare ca pentru orice stat candidat Dacă Marea Britanie ar aplica pentru reintegrarea în UE, ar urma același proces de aderare ca orice alt stat candidat, notează publicația. Surse europene au transmis că Londra nu ar trebui să se aștepte să păstreze toate excepțiile de la legislația UE acumulate în cei 47 de ani de apartenență. Un punct sensibil ar fi și renunțarea la „rambursarea” bugetului UE negociată de Margaret Thatcher în 1984, ceea ce ar însemna, potrivit articolului, plăți anuale suplimentare de 5 miliarde de lire sterline (aprox. 29 miliarde lei) către bugetul de la Bruxelles, față de perioada în care Regatul Unit era stat membru. Reacții politice și calendar: summit în noiembrie, negocieri pe mai multe dosare În plan intern, Andy Burnham se confruntă cu opoziție din partea susținătorilor Brexitului. Nigel Farage, liderul Reform UK, a spus că este gata să „lupte” pentru menținerea țării în afara UE și a avertizat că un al doilea referendum ar putea diviza puternic societatea. În UE, Emmanuel Macron a spus la Madrid că o eventuală revenire ar fi „o veste foarte bună”, iar Pedro Sanchez a afirmat că Spania ar primi Marea Britanie înapoi „cu brațele deschise”. Irlanda s-a angajat, de asemenea, să sprijine o revenire, prin vocea ministrului Neale Richmond, care a numit Brexitul „un dezastru” pentru Marea Britanie „pe atât de multe fronturi”. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a transmis că Marea Britanie rămâne „un partener apropiat și valoros” și că UE rămâne deschisă să analizeze opțiunile propuse de Londra. Potrivit articolului, se conturează și un acord de „resetare”, înaintea unui summit programat în noiembrie la Bruxelles, unde ar urma să fie discutate inclusiv mobilitatea tinerilor și un pact de conectare a piețelor de carbon ale UE și Marii Britanii. The Telegraph a relatat că negociatorii ar fi aproape de un acord pe zona alimentelor și băuturilor, care ar evita o interdicție UE legată de culturile modificate genetic, printr-o excepție temporară de doi ani. În plus, premierul britanic a cerut includerea discuțiilor despre planul UE „Fabricat în Europa” în agenda summitului, invocând riscuri pentru industria auto britanică dacă nu este tratată ca „europeană” în noul sistem de subvenții. Bruxelles-ul ar fi respins solicitarea, iar Financial Times a relatat că UE a oferit în schimb discuții pe această temă anul viitor. [...]
Comisia Europeană susține că finanțarea Ucrainei pentru 2026 este acoperită , după ce Bruxelles-ul a identificat resursele necesare pentru a închide un deficit estimat inițial la 27 de miliarde de dolari (aprox. 122 miliarde de lei), potrivit Euronews . Miza economică este reducerea riscului ca lipsa banilor să afecteze atât bugetul Ucrainei, cât și cheltuielile de apărare, într-un moment în care Kievul avertizase că livrările esențiale de arme ar putea fi puse sub semnul întrebării. Bruxelles-ul afirmă că, în urma discuțiilor cu autoritățile ucrainene și a coordonării cu partenerii, au fost găsite mijloacele pentru acoperirea cheltuielilor bugetare și de apărare ale Ucrainei în 2026. Problema a devenit publică la finalul lunii august, când președintele Volodimir Zelenski a cerut aliaților să acopere un deficit de 27 de miliarde de dolari, estimare care ulterior a fost redusă la aproximativ 20 de miliarde de dolari (aprox. 90 miliarde de lei). Împrumutul UE de 90 de miliarde de euro, pivotul pentru 2026–2027 În centrul discuțiilor se află împrumutul european de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde de lei), destinat sprijinirii Ucrainei în 2026 și 2027. Suma este împărțită în două tranșe egale: 45 de miliarde de euro (aprox. 225 miliarde de lei) pentru 2026 45 de miliarde de euro (aprox. 225 miliarde de lei) pentru 2027 Kievul a sugerat ca o parte din banii alocați pentru 2027 să fie aduși mai devreme, pentru a acoperi necesarul imediat, însă propunerea nu a fost formalizată. Comisia Europeană spune că aproximativ 37 de miliarde de dolari (aprox. 167 miliarde de lei) din împrumut și din alte mecanisme europene de sprijin sunt încă disponibili până la finalul anului și consideră că aceste fonduri sunt suficiente pentru a acoperi necesarul Ucrainei în 2026. Următoarea presiune: finanțarea din 2027 După „închiderea” discuției pentru 2026, Bruxelles-ul își mută atenția spre 2027. Comisia Europeană anunță că va accelera alocarea celei de-a doua tranșe de 45 de miliarde de euro, cu respectarea condițiilor stabilite, și că împreună cu Kievul va începe să identifice necesarul suplimentar pentru buget și apărare, cerând în același timp partenerilor internaționali să își respecte angajamentele financiare. Ministrul ucrainean de Finanțe, Sergii Marchenko, a estimat că Ucraina ar putea avea în 2027 un deficit de aproximativ 78 de miliarde de dolari (aprox. 351 miliarde de lei) — 32,6 miliarde pentru buget și 45 de miliarde pentru cheltuieli militare — însă Comisia Europeană nu a validat aceste cifre. Zelenski a salutat rezultatul discuțiilor cu Bruxelles-ul și a transmis că au fost stabilite formatul, calendarul și pașii necesari pentru asigurarea finanțării. [...]
Comisia Europeană vrea să creeze un statut nou de „membru asociat” pentru Canada, un cadru fără bază în tratatele UE, care ar putea extinde accesul la piață și cooperarea industrială fără drept de vot , potrivit HotNews . Miza este una de reglementare și funcționare: UE ar urma să construiască „de la zero” un aranjament juridic care să definească drepturi și obligații, iar Canada ar deveni prima țară cu acest statut. Inițiativa apare pe fondul răcirii relațiilor Canada–SUA sub Donald Trump, după ce negocierile comerciale bilaterale s-au prăbușit în august 2026, iar Washingtonul a introdus tarife între 25% și 50% pentru bunurile canadiene, notează materialul, care preia informații dintr-o analiză Euronews . Ce ar însemna „membru asociat”: integrare pe politici, fără putere de decizie Comisia Europeană propune un statut care, spre deosebire de un simplu acord de liber schimb, ar duce Canada mai aproape de mecanismele UE în zone considerate strategice. Concret, Canada ar urma să: integreze direct baza industrială europeană de apărare; participe la proiecte comune în Arctica; colaboreze cu UE în inteligență artificială, reziliență cibernetică și calcul cuantic; se poată alinia inclusiv în domeniul serviciilor financiare (posibil, în funcție de negocieri). În același timp, Ottawa nu ar primi drept de vot în Parlamentul European sau în Consiliul UE, deci nu ar avea un rol formal în adoptarea legislației UE. Un element-cheie este incertitudinea juridică: statutul nu există în tratatele UE, iar „structura juridică și instituțională” este descrisă ca neclară, urmând să fie definită treptat. De ce contează economic: comerțul există, dar UE vrea să-l „adâncească” Relația UE–Canada are deja o bază comercială și politică. Două acorduri semnate în 2016 sunt prezentate drept piloni: CETA (acordul comercial) – a eliminat 98% din tarife și a dus la creșterea comerțului bilateral cu peste 80%, până la 130 de miliarde de euro; SPA (acord de parteneriat strategic) – axat pe dialog de politică externă și consultări pe teme precum clima, cercetarea și drepturile omului. Totuși, CETA rămâne incomplet ratificat: 10 dintre cele 27 de state membre ale UE încă refuză ratificarea deplină, invocând diferențe de standarde (inclusiv pe mediu și producție, în special în agricultură, cu referiri la pesticide și OMG-uri). În paralel, UE a început să trateze Canada mai puțin ca pe un partener îndepărtat și mai mult ca pe o piesă în lanțurile de aprovizionare pentru minerale critice, baterii pentru vehicule electrice, energie curată și proiecte arctice; Canada participă și la programul de cercetare Horizon Europe. Obstacolul major: cadrul legal trebuie construit și aprobat unanim Pentru ca statutul de „membru asociat” să funcționeze, UE ar trebui să creeze un cadru juridic nou, care să stabilească drepturile și obligațiile ambelor părți. Printre dificultăți sunt menționate: alinierea reglementărilor între parteneri; obținerea aprobării unanime din partea tuturor celor 27 de state membre. Următorul moment relevant indicat în material este summitul UE–Canada de la Montreal (29–30 octombrie), unde ar urma să se vadă dacă oferta UE capătă o formă concretă și dacă negocierile produc „progrese concrete”. [...]
Israelul a cerut suspendarea zborurilor Flydubai –Tel Aviv după incidentul violent din avion , iar autoritățile și companiile aeriene au început să reorganizeze rapid rutele și capacitatea de transport în regiune, potrivit Adevărul . Incidentul a avut loc la bordul unui zbor Flydubai de la Dubai la Tel Aviv, unde un bărbat l-a înjunghiat pe pilot și ar fi încercat să preia controlul aeronavei. La aproximativ două ore de la decolare, avionul a pierdut peste 5.200 de metri altitudine în mai puțin de două minute, înainte ca pasagerii și echipajul să-l imobilizeze pe atacator și să recâștige controlul, aterizând de urgență în Arabia Saudită. Ce spune Netanyahu și ce indică anchetele Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat, într-un interviu pentru Fox News, că anchetele ar arăta că atacatorul a fost supus unei „îndoctrinări radicale islamiste” și că este „foarte probabil” să fi intenționat prăbușirea avionului. Netanyahu a spus că atacatorul, pe care l-a descris drept cetățean omanez, ar fi strigat către echipaj „Ucideți-mă, ucideți-mă”, pe care premierul israelian a interpretat-o drept un indiciu de comportament suicidar. Întrebat dacă există indicii privind implicarea Iranului, Netanyahu a răspuns că este „prea devreme” pentru o concluzie. Separat, o sursă din serviciile de securitate israeliene a declarat pentru serviciul în limba arabă al BBC că o anchetă israeliană preliminară sugerează că presupusul atacator intenționa să prăbușească avionul. Potrivit aceleiași relatări, ancheta ar fi fost condusă de Mossad, iar pasagerii ar fi fost interogați după sosirea lor la Tel Aviv. Jurisdicție și anchete: Arabia Saudită, EAU, Israel Atacatorul a fost arestat în Arabia Saudită și, potrivit declarațiilor lui Netanyahu, ar urma să fie transferat în Emiratele Arabe Unite (EAU). În paralel, agenția oficială de presă a EAU a anunțat deschiderea unor anchete pentru a stabili „dacă incidentul a avut legătură cu vreo activitate sau scop terorist”. Deși copilotul este interogat în Arabia Saudită, oficiali din EAU susțin că au jurisdicție asupra incidentului, deoarece aeronava este înmatriculată acolo și zboară sub pavilionul lor. Impact operațional: zboruri suspendate și planuri de „salvare” Flydubai a suspendat zborurile între Dubai și Tel Aviv și desfășoară propria anchetă. Ministerul Transporturilor din Israel a precizat că suspendarea este în conformitate cu o directivă a lui Netanyahu. Pentru a gestiona efectele imediate asupra pasagerilor, companiile aeriene israeliene au pregătit planuri pentru zboruri de repatriere din Dubai, începând de vineri, inclusiv: El Al Israir Arkia Ministerul Transporturilor a mai transmis că a trimis o solicitare urgentă către Etihad pentru a crește numărul zborurilor între Abu Dhabi și Tel Aviv. Ce se știe despre zbor și despre pilotul rănit Zborul FZ1073, cu peste 170 de persoane la bord, a decolat miercuri la 03:05 GMT (07:05, ora României) de pe Aeroportul Internațional din Dubai, cu destinația Aeroportul Ben Gurion. Pierderea bruscă de altitudine a fost semnalată pe Flightradar24, iar ulterior aeronava a transmis un cod de urgență. Avionul a intrat pentru scurt timp în spațiul aerian iordanian, apoi s-a întors spre Arabia Saudită și a aterizat în siguranță pe Aeroportul Tabuk. Pilotul înjunghiat, căpitanul Smit Machchhar, cetățean indian, a fost numit „erou” atât de Netanyahu, cât și de premierul indian Narendra Modi. Ambasadorul Indiei în EAU, Deepak Mittal, l-a vizitat la spital, iar Misiunea Indiană a transmis pe rețelele sociale că acesta este „în stare bună de sănătate și se recuperează bine”. [...]
Ucraina cere SUA să extindă sancțiunile pentru a bloca dezvoltarea rețelei rusești de sateliți Rassvet , pe care o vede ca pe un multiplicator operațional major pentru armata rusă, capabil să susțină lovituri „în timp real” asupra țintelor de pe teritoriul ucrainean, relatează HotNews , citând Reuters. Denys Sienik , adjunctul șefului misiunii diplomatice a Ambasadei Ucrainei la Washington, a spus că Rusia extinde rapid rețeaua „Rassvet”, iar intrarea ei în operare în 2027 ar crea „riscuri grave” pentru Ucraina. Oficialul ucrainean a avertizat că, dacă proiectul avansează mai repede, consecințele ar putea fi imediate pe câmpul de luptă. „Dacă vor lansa Rassvet până la sfârșitul anului 2026, vor putea lovi în timp real ținte ucrainene de pe teritoriul nostru.” Sienik a mai afirmat că va transmite guvernului și Congresului SUA detalii despre firmele și persoanele pe care Kievul le acuză că sprijină proiectul și a susținut că lipsa sancțiunilor ar face programul „posibil” pentru Rusia. Ce este Rassvet și ce dimensiune vizează Rusia Rassvet este prezentat ca o alternativă rusească, la scară mai mică, la Starlink (rețeaua de internet prin satelit a SpaceX). Potrivit aceleiași surse, Rusia intenționează să pună în funcțiune sistemul în 2027, declarație făcută în iunie de Alexei Șelobkov, director general al Iks Holding, compania care dezvoltă serviciul. Rusia a lansat primii 16 sateliți pe orbită joasă în martie și intenționează să ajungă la 900 în decurs de câțiva ani. În comparație, SpaceX are în prezent peste 10.000 de sateliți pe orbită. Miza pentru Washington: sancțiuni țintite pe lanțul de dezvoltare Publicația notează că statele occidentale au vizat deja infrastructura care susține eforturile Rusiei în comunicații spațiale, însă „există încă lacune”. În acest context, Ucraina face presiuni pentru extinderea sancțiunilor către un grup mai larg de companii și persoane fizice ruse, cu scopul de a încetini sau bloca dezvoltarea rețelei. Departamentul Trezoreriei SUA nu a comentat imediat solicitarea Ucrainei, potrivit Reuters. Context: dependența de internetul prin satelit în război În paralel, Ucraina a insistat pentru acces la o acoperire extinsă Starlink, astfel încât să poată lovi lansatoare de rachete balistice rusești aflate pe teritoriul Rusiei, o poziție susținută săptămâna trecută de președintele finlandez Alexander Stubb, mai arată sursa. Starlink este interzis în Rusia, iar utilizarea echipamentelor sale este pasibilă de amenzi. [...]
Republica Moldova pregătește o reformă administrativ-teritorială care reduce de la 32 la 3 nivelul regional , cu obiectivul declarat de a tăia birocrația și costurile de funcționare, iar economiile să fie redirecționate către comunități, potrivit Mediafax . Guvernul de la Chișinău a prezentat conceptul reorganizării, care prevede desființarea actualelor 32 de raioane (structură moștenită din perioada sovietică) și înlocuirea lor cu trei regiuni: Nord, Centru și Sud. În același pachet, raionul Taraclia ar urma să fie transformat în municipiu. Cum ar arăta noua hartă administrativă Conform proiectului prezentat de premierul Vasile Tofan , reședințele celor trei regiuni ar urma să fie: Bălți pentru Regiunea Nord; Chișinău pentru Regiunea Centru; Cahul pentru Regiunea Sud. Municipiile Chișinău și Bălți își păstrează statutul actual, iar UTA Găgăuzia rămâne cu statut special. Ce se schimbă operațional: servicii mutate la primării și structuri centrale Executivul susține că reforma urmărește să înlocuiască „32 de administrații regionale” cu „3 regiuni”, rolul acestora fiind susținerea dezvoltării regionale și a cooperării dintre primării. În ceea ce privește funcționarea serviciilor publice, premierul afirmă că atribuțiile gestionate anterior de raioane vor fi redistribuite către primării sau către structurile teritoriale ale autorităților centrale, cu exemple precum asistența socială și educația. Totodată, șeful Guvernului spune că primăriile nu vor pierde competențe sau resurse, ci ar urma să primească mai multe responsabilități și fonduri. „Serviciile nu pleacă, dimpotrivă. Ghișeele, serviciile importante, actele necesare oamenilor rămân în localități. Regiunile nu vor presta servicii publice – acestea vor fi asigurate de primării, structuri teritoriale ale administrației publice centrale și operatorii competenți.” Miza financiară: reducerea aparatului și redirecționarea cheltuielilor Guvernul indică drept efect așteptat reducerea numărului de funcționari și a birocrației. În logica proiectului, cheltuielile care erau alocate administrării raioanelor ar urma să fie direcționate către nevoile comunităților. Ce urmează: pachet legislativ în Parlament, în toamna lui 2026 Implementarea depinde de un pachet legislativ care, potrivit premierului, urmează să ajungă în Parlament în toamna anului 2026. În acest stadiu, materialul nu oferă un calendar detaliat de aplicare sau estimări bugetare ale economiilor. [...]
