Știri
Știri din categoria Externe
Semnele de întrebare din interiorul administrației Trump riscă să fragilizeze calendarul de 60 de zile al negocierilor nucleare cu Iranul, în condițiile în care CIA și o parte dintre principalii miniștri pun la îndoială disponibilitatea Teheranului de a accepta concesiile cerute de SUA, potrivit Antena 3, care citează Axios.
Directorul CIA, John Ratcliffe, l-a avertizat pe președintele Donald Trump și pe alți oficiali de rang înalt că există îndoieli serioase privind șansele ca Iranul să facă concesii pe dosarul nuclear într-un acord final. Conform Axios, Ratcliffe nu este singurul sceptic: secretarul de stat Marco Rubio și secretarul apărării Pete Hegseth și-au exprimat, în discuții private, îngrijorarea față de memorandumul de înțelegere (MOU) anunțat duminică.
În același timp, vicepreședintele JD Vance și emisarii Steve Witkoff și Jared Kushner ar fi susținut memorandumul, semnalând o divizare internă asupra fezabilității și conținutului înțelegerii.
Înaintea anunțului de duminică, Trump și consilierii săi au avut mai multe întâlniri la nivel înalt, în care au analizat informații colectate de mai multe agenții. Potrivit a două surse citate de Axios, aceste date ar indica faptul că modul în care oficialii iranieni au discutat acordul între ei nu ar corespunde cu mesajele transmise mediatorilor și Statelor Unite.
„Informațiile indică faptul că intențiile Iranului nu se aliniază cu angajamentele sale asumate în temeiul acordului”, a declarat una dintre surse pentru Axios.
Elementele nucleare ale memorandumului depind de negocierea unui acord mai detaliat în următoarele 60 de zile, termen care poate fi prelungit de comun acord. Vance, Witkoff și Kushner urmează să se întâlnească vineri cu președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Qalibaf, și cu ministrul de externe Abbas Araghchi, împreună cu mediatori din Pakistan și Qatar, pentru a discuta „următoarea fază”.
Textul integral al acordului inițial, în 14 puncte, nu a fost publicat. O sursă familiarizată cu documentul a declarat pentru Axios că „iranienii vor câștiga mai mult decât oferă”.
Conform descrierii citate, memorandumul ar include:
Dacă se ajunge la un acord final, SUA ar urma să își retragă forțele mobilizate în termen de 30 de zile și să ridice toate sancțiunile împotriva Iranului, conform unui calendar convenit, potrivit aceleiași descrieri.
Recomandate
Declarațiile lui Donald Trump de la G7 cresc presiunea diplomatică asupra Israelului și Iranului, într-un moment în care Washingtonul încearcă să securizeze un acord cu Teheranul care să blocheze accesul la arma nucleară , potrivit Al Jazeera . La summitul G7 din Franța , președintele SUA a criticat în termeni neobișnuit de direcți ofensiva militară a Israelului în Liban și i-a transmis premierului Benjamin Netanyahu că „trebuie să fie mai responsabil” în raport cu Libanul. Trump a spus că Israelul se luptă cu Hezbollah „de prea mult timp” și că „prea mulți oameni sunt uciși”. În același context, Trump a criticat explicit amploarea loviturilor, sugerând că nu este justificată distrugerea unor clădiri rezidențiale pentru a viza persoane suspectate de apartenență la Hezbollah. „Nu trebuie să dărâmi un bloc de apartamente de fiecare dată când cauți pe cineva, pentru că sunt mulți oameni în acele apartamente – și nu sunt toți Hezbollah.” Trump a afirmat că a sugerat Israelului „să lase Siria să se ocupe de Hezbollah”, apreciind că „ar face o treabă mai bună”. Totodată, el a reluat nemulțumirea față de un atac israelian asupra Beirutului, despre care a spus că a avut loc cu „două ore” înainte de semnarea acordului cu Iranul, precizând că „nu i-a plăcut deloc” și că a transmis acest lucru părții israeliene. Acordul SUA–Iran: calendar și miza nucleară Trump a susținut că înțelegerea cu Iranul este concepută ca o barieră împotriva obținerii armei nucleare și a avertizat că „iadul se va dezlănțui” dacă Teheranul ar încerca să obțină o astfel de armă. În formularea sa, acordul ar garanta că Iranul „nu poate avea o armă nucleară”. „Acest acord este un zid împotriva unei arme nucleare.” Potrivit informațiilor prezentate, un memorandum de înțelegere între SUA și Iran urmează să fie semnat oficial la Geneva, vineri, după care cele două părți ar avea la dispoziție 60 de zile pentru a negocia un acord final. Trump a spus că a doua fază a negocierilor „ar trebui să fie de fapt mai ușoară”. Iranul, notează publicația, a afirmat în mod repetat de-a lungul anilor că nu intenționează să dezvolte arme nucleare și că activitățile sale nucleare sunt orientate către producția de energie. De ce contează: risc de deraiere a negocierilor din cauza escaladării în Liban Mesajele publice ale lui Trump indică faptul că Washingtonul încearcă să limiteze escaladarea dintre Israel și Hezbollah pentru a proteja fereastra diplomatică deschisă cu Teheranul. Întrebat dacă acordul SUA–Iran poate supraviețui chiar și în cazul unor noi atacuri israeliene în Liban, Trump a răspuns că „poate” și a descris conflictul din Liban drept „războiul minor”, în timp ce „Iranul e cel mare”. Pentru perioada imediat următoare, punctul de referință rămâne semnarea de vineri de la Geneva și apoi negocierile din următoarele 60 de zile, pe fondul tensiunilor regionale care pot complica implementarea politică a înțelegerii. [...]
Emirul Qatarului a legat acordul SUA–Iran de stabilitatea regională și de miza economică a relației cu Washingtonul , potrivit Al Jazeera , într-o relatare de la o conferință de presă organizată în marja summitului G7 . Sheikh Tamim bin Hamad Al Thani i-a mulțumit fostului președinte american Donald Trump pentru încheierea unui acord cu Iranul, pe care l-a descris drept „vital pentru regiune”. Mesajul sugerează că Doha vede o reducere a tensiunilor cu Teheranul ca element-cheie pentru securitatea și predictibilitatea economică din Golf. Pe componenta economică, emirul a spus că schimburile bilaterale sunt pe cale să atingă 1,2 trilioane de dolari (aprox. 5,5 trilioane lei). În contextul întâlnirii cu Trump, emirul a promovat și investițiile americane, indicând că relația politică este însoțită de o agendă comercială și investițională de amploare. Informațiile provin dintr-un material video de tip NewsFeed publicat pe 16 iunie 2026; Al Jazeera nu oferă în extras detalii despre calendarul sau structura acordului cu Iranul și nici despre perioada la care se referă estimarea de 1,2 trilioane de dolari. [...]
SUA condiționează relaxarea sancțiunilor pentru Iran de inspecții , iar negocierile privind programul nuclear ar urma să înceapă după semnarea, pe 19 iunie, a unui memorandum de înțelegere descris ca „acord-cadru”, potrivit Al Jazeera . Casa Albă a transmis că documentul propus cu Iranul este doar un cadru de lucru, nu un acord final, ceea ce indică faptul că principalele elemente – inclusiv parametrii tehnici și mecanismele de verificare – rămân de negociat. Oficiali americani citați de publicație spun că discuțiile despre programul nuclear iranian vor începe după semnarea din 19 iunie, iar orice reducere a sancțiunilor va fi legată de inspecții. Materialul nu oferă detalii despre calendarul negocierilor, formatul acestora sau instituțiile care ar urma să realizeze inspecțiile. [...]
Volodimir Zelenski încearcă să obțină o licență americană pentru producția internă de sisteme Patriot , într-un demers care ar putea schimba atât calendarul, cât și costurile apărării antiaeriene a Ucrainei, pe fondul întârzierilor la livrări și al dependenței de finanțare externă, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean a spus că i-a cerut din nou președintelui SUA, Donald Trump , „licența” pentru ca Ucraina să poată produce pe plan intern sisteme antiaeriene Patriot și rachete interceptoare pentru acestea. Declarația a fost transmisă sub forma unui mesaj audio pe WhatsApp către un grup de jurnaliști care îi urmăresc participarea la summitul G7 din Franța. Zelenski a afirmat că a discutat deja subiectul cu Trump și că echipele celor două părți ar urma să lucreze pentru obținerea licenței. El a mai cerut anterior o astfel de licență pentru producția de baterii Patriot, însă nu a primit „răspunsul dorit”, conform informațiilor din articol. De ce contează: timp de livrare și bani pentru a „sări peste rând” În paralel cu ideea de producție locală, o prioritate imediată a Ucrainei rămâne obținerea de sisteme Patriot suplimentare și mai multe rachete interceptoare PAC-3 de la susținători, precum și fonduri pentru achiziții din SUA. Zelenski a spus că, în urmă cu două săptămâni, unele țări aflate înaintea Ucrainei pe lista de așteptare pentru cumpărarea de sisteme Patriot i-au cedat locul, dar Kievul are nevoie de bani pentru a le obține. În lipsa plății contractului, el a avertizat că livrările de sisteme și rachete ar putea ajunge „abia în 2030”. Ce urmează Din informațiile disponibile, nu există încă un acord privind licența, iar Zelenski indică faptul că discuțiile ar continua la nivel de echipe. În același timp, presiunea pe finanțare rămâne centrală: Ucraina încearcă să accelereze accesul la echipamente prin plata contractelor, pentru a evita întârzieri de mai mulți ani. [...]
Întâlnirea Trump–Zelenski la G7 reaprinde discuția despre sprijin militar și presiune asupra Rusiei , într-un moment în care Kievul cere accelerarea livrărilor și a capacității de producție locală pentru sisteme de apărare. Potrivit Antena 3 , Donald Trump a avut marți o întâlnire oficială cu Volodimir Zelenski la summitul G7 din Franța și a spus că „Rusia ar trebui să încheie un acord”. Trump a descris discuția drept „o întâlnire foarte bună” și a afirmat că a vorbit cu Vladimir Putin duminică, conform relatării preluate de Antena 3 de la The Guardian . În același context, președintele SUA a susținut că Rusia și Ucraina au pierderi mari și a invocat un bilanț de „35.000 de soldați între cele două” în luna precedentă, pe care l-a caracterizat drept „o pierdere lunară”. „Rusia ar trebui să încheie un acord. Rusia a pierdut enorm de mulți oameni, la fel și Ucraina. Luna trecută, au pierdut 35.000 de soldați între cele două; este o pierdere lunară. (…) Dar am avut o întâlnire și vom vedea. Am vorbit cu președintele Putin duminică.” Ce cere Kievul: presiune pe Rusia și acces la rachete În material, Zelenski este citat spunând că are nevoie ca Trump „să pună mai multă presiune asupra Rusiei” și că „poate face asta”. Totodată, liderul ucrainean afirmă că Trump ar fi „foarte optimist” că poate ajuta Ucraina „cu rachetele”. Un punct operațional important menționat este insistența Ucrainei pentru obținerea unei licențe care să permită producția locală de rachete Patriot, Zelenski spunând că „speră ca răspunsul să fie afirmativ”. Contextul G7 și perspectiva unor discuții directe Summitul G7 are loc în perioada 15–17 iunie, în stațiunea franceză Evian-les-Bains. Antena 3 mai notează că Zelenski a declarat luni că s-a oferit să se întâlnească cu Vladimir Putin la summit pentru discuții menite să pună capăt războiului, însă liderul rus „nu s-a arătat dispus” să poarte discuții. Trump a mai spus că există „multă antipatie între cei doi lideri” și că urmează să se întâlnească din nou cu Zelenski mai târziu în aceeași zi. [...]
Riscul ca Europa să fie împinsă în afara negocierilor de pace din Ucraina revine pe agenda aliaților Kievului, odată cu semnalele că Donald Trump vrea să reia controlul discuțiilor după ce a anunțat „încheierea” războiului cu Iranul, potrivit Antena 3 , care citează Politico . La sosirea la summitul G7 din Franța, Trump a avut o interacțiune cordială cu președintele Emmanuel Macron, în pofida criticilor reciproce din perioada recentă. În acest context, liderul american a spus că, după dosarul Iran, se va concentra pe războiul din Ucraina și va încerca „să îl rezolve”. „Acum că am terminat și cu asta (cu războiul din Iran – n. red.), o să ne concentrăm pe asta (războiul din Ucraina – n. red.) și o să încercăm să o rezolvăm.” Trump a invocat și nivelul pierderilor umane, afirmând că „25.000 de oameni mor în fiecare lună, majoritatea soldați”, o formulare care, potrivit materialului, nu îi liniștește pe aliații europeni ai Ucrainei. Miza pentru europeni: influența în negocieri și linia de presiune asupra Rusiei În spatele declarațiilor publice, oficiali europeni se tem că o reintrare activă a lui Trump în dosarul ucrainean ar putea marginaliza Europa și ar putea deraia strategia de „presiune maximă” asupra Rusiei. Un diplomat european citat anonim spune că „un Trump distras” de la discuțiile despre Ucraina „nu era neapărat ceva rău”. Marți, Trump urmează să se alăture celorlalți lideri G7 și președintelui Volodimir Zelenski pentru o discuție de două ore despre războiul din Ucraina. Zelenski a insistat public că implicarea SUA rămâne esențială și a vorbit despre „noi idei bune” apărute după o discuție telefonică de duminică cu Trump. Bani și sprijin: UE cere intensificarea contribuțiilor Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că majorarea sprijinului financiar pentru Ucraina ar trebui să fie în fruntea agendei G7. Ea a precizat că pachetul de 90 de miliarde de euro oferit de UE acoperă două treimi din nevoile financiare ale guvernului de la Kiev pentru acest an și anul viitor, iar pentru restul „avem nevoie ca partenerii Ucrainei să-și intensifice sprijinul”. Tot von der Leyen a anunțat: granturi europene suplimentare de 75 de milioane de euro pentru Ucraina; un împrumut de 15 miliarde de euro acordat Franței pentru consolidarea industriei de apărare, prin programul SAFE . Semnale care cresc tensiunea: emisari la Moscova și sancțiuni în discuție Potrivit materialului, îngrijorările europenilor au fost alimentate de o convorbire telefonică îndelungată între Trump și Vladimir Putin, în ziua de naștere a președintelui american. În plus, Iuri Ușakov, consilier al lui Putin, a afirmat că negociatorii desemnați de Trump pentru dosarul ucrainean, Steve Witkoff și Jared Kushner, ar urma să meargă la Moscova „în viitorul apropiat”. În paralel, UE intenționează să definitiveze în următoarele săptămâni al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care ar urma să înăsprească măsurile împotriva „flotei din umbră” de petroliere rusești și să mențină plafonul de preț pentru petrolul rusesc. Articolul notează însă că există puține indicii că SUA ar dori să procedeze similar, în condițiile în care Washingtonul ar fi relaxat sancțiuni asupra sectorului energetic rus pe fondul creșterii prețurilor mondiale. Ce urmează: două întrebări pentru G7 Potrivit sursei, discuțiile de marți sunt așteptate să fie dominate de două teme: cum poate fi determinat Putin să negocieze serios și cine ar trebui să negocieze în numele aliaților Ucrainei. Înaintea summitului, oficiali europeni și ucraineni au spus că vor sprijinul SUA pentru o poziție comună fermă care să excludă ideea ca Kievul să cedeze teritorii, însă rămâne deschisă întrebarea dacă Trump împărtășește această abordare și dacă își dorește europenii la masa negocierilor. [...]
