Știri
Știri din categoria Externe
Statele NATO de pe flancul estic își scurtează orizontul de risc la 12 luni, pe fondul unor evaluări actualizate ale serviciilor de informații și structurilor militare europene, potrivit Antena 3, care citează The Wall Street Journal via The Moscow Times. Miza practică pentru Europa este una operațională și bugetară: accelerarea pregătirilor de apărare și a reînarmării, într-un context în care Moscova ar putea căuta o „fereastră de oportunitate” pentru o confruntare limitată.
Până recent, evaluările dominante indicau un posibil scenariu de confruntare cu NATO abia spre finalul deceniului. Evoluțiile recente au împins însă unele capitale europene să ia în calcul un calendar mult mai strâns, de ordinul lunilor, nu al anilor.
Materialul indică faptul că Rusia ar fi blocată militar în Ucraina, cu avansuri reduse din februarie și pierderi de teritorii pe anumite sectoare. În paralel, Ucraina ar fi câștigat avantaj în „războiul dronelor”, iar atacurile cu rază mai lungă ar lovi tot mai des rafinării, porturi, infrastructură petrolieră și uzine ale industriei militare ruse.
În acest context, Alexander Daniliuk (Centrul pentru Reforme în Apărare de la Kiev) susține că Rusia „pierde până la 35.000 de soldați pe lună”, peste capacitatea de recrutare prin contract, ceea ce ar putea împinge Kremlinul spre escaladare. El descrie două direcții:
Unul dintre scenariile discutate este tensionarea situației în jurul statelor baltice și a minorităților rusofone, cu obiectivul de a provoca diviziuni în interiorul NATO. În această logică, Kremlinul ar miza pe faptul că o operațiune limitată la frontieră nu ar determina Alianța să activeze Articolul 5 (apărarea colectivă), mai ales în contextul poziției actuale a administrației Trump, descrisă ca ostilă „principial” țărilor europene.
Textul menționează și un incident recent: guvernul Lituaniei ar fi fost nevoit să se refugieze într-un adăpost antiaerian după o alertă generată de apropierea unor drone dinspre Belarus. Totodată, în Belarus ar fi avut loc exerciții privind utilizarea armelor nucleare depozitate de ruși.
Rusia a adoptat o lege care îi permite lui Vladimir Putin să utilizeze armata în afara granițelor pentru „protejarea cetățenilor Federației Ruse”, inclusiv în cazuri de „arestare, reținere sau urmărire penală” în străinătate. Publicația citată notează că formule similare au fost folosite înaintea anexării Crimeei (2014) și a invaziei în Ucraina (2022).
În analiza citată, un posibil șoc energetic asociat unui război în Iran ar putea aduce Moscovei venituri suplimentare și, simultan, ar putea amplifica instabilitatea politică în Europa, inclusiv prin întărirea partidelor de extremă dreapta care cer oprirea sprijinului pentru Ucraina și reluarea importurilor de petrol și gaze rusești.
Michael McGrath, comisar european pentru Democrație, Justiție și Stat de Drept, afirmă că Rusia vede Uniunea Europeană ca pe o amenințare la adresa propriului sistem și că „scopul final este distrugerea Uniunii Europene”:
„Rusia vede în mod clar Uniunea Europeană ca pe o amenințare la adresa propriului sistem de guvernare bazat pe opresiune și frică. Scopul final este distrugerea Uniunii Europene. Nu trebuie să avem nicio iluzie în această privință, pentru că ei (rușii) nu vor la granițele lor un bloc democratic mare, puternic și unit.”
Benjamin Haddad, ministru francez pentru Afaceri Europene, este citat cu ideea că obiectivul Rusiei este subminarea arhitecturii europene de securitate, iar în acest context Europa ar trebui să continue sprijinul pentru Ucraina și reînarmarea.
Deși unele evaluări vorbesc despre o „fereastră” de 12 luni, reprezentanți ai serviciilor de informații și ai structurilor militare europene au declarat pentru WSJ că nu există semne ale unei redislocări imediate de trupe și echipamente rusești pentru un atac asupra statelor baltice sau în afara Ucrainei. În același timp, este menționat că operațiunile ar putea lua forma unor atacuri cu drone și rachete.
Pentru economiile europene, consecința directă a acestui tip de evaluare este presiunea de a accelera deciziile de apărare (capabilități, stocuri, infrastructură critică), într-un interval mai scurt decât cel planificat inițial, cu efecte în bugete și în prioritățile industriale.
Recomandate
Atacurile cu drone ale Ucrainei au blocat complet, în mai puțin de o săptămână, un coridor maritim esențial pentru exporturile rusești , oprind transporturile din Marea Azov și tranzitele prin strâmtoarea Kerci , cu potențial impact asupra livrărilor de combustibil către Crimeea și asupra unei părți semnificative din exporturile de cereale ale Rusiei, potrivit Ars Technica . Între 6 și 13 iulie, Forțele ucrainene ale Sistemelor Fără Pilot au folosit drone de atac „one-way” (dronă kamikaze, care lovește ținta și este pierdută) pentru a viza peste 100 de tancuri petroliere și alte nave „în fiecare noapte”, publicând și materiale video ca dovadă. Campania a determinat Rusia să închidă ruta de transport care leagă fluviul Don de Marea Azov și să oprească toate tranzitele din Marea Azov spre Marea Neagră prin strâmtoarea Kerci, conform relatărilor Reuters citate de publicație. Impact economic: presiune pe exporturile de cereale și pe prețul grâului Restricțiile asupra traficului maritim din și către Marea Azov ar putea afecta aproximativ un sfert din exporturile rusești de cereale , a relatat Reuters. În același timp, prețurile grâului au început să crească, în contextul în care Rusia este cel mai mare exportator de cereale la nivel mondial, notează materialul. Impact operațional: izolarea Crimeei și întreruperi pe lanțul de aprovizionare Închiderea acestor rute maritime a accentuat izolarea peninsulei Crimeea, ocupată de Rusia, prin tăierea livrărilor pe mare, „în special” a combustibilului. Ars Technica mai arată că peninsula se confrunta deja cu raționalizări severe de combustibil și pene de curent, pe fondul intensificării atacurilor ucrainene cu drone cu rază medie și lungă asupra infrastructurii energetice și a liniilor de aprovizionare. Institutul pentru Studiul Războiului (Institute for the Study of War) , un think tank din Washington, descrie loviturile asupra transporturilor maritime de benzină ca pe o nouă etapă a eforturilor Ucrainei de a izola Crimeea și de a perturba rutele maritime rusești, în special pentru produse petroliere și cereale. Ce se vede în teren: imagini video și confirmări din satelit Materialele video publicate de Ucraina surprind, de regulă, atacul din perspectiva dronei și se opresc în momentul impactului, însă în unele imagini ulterioare se văd nave în flăcări. Publicația menționează că astfel de incendii apar și în imagini satelitare publice, inclusiv din programul european Copernicus Sentinel . [...]
Miniștrii de Externe ai UE nu au reușit să aprobe al 21-lea pachet de sancțiuni , iar miercuri devine termenul-limită pentru înghețarea plafonului la prețul petrolului rusesc , o măsură cu miză directă asupra veniturilor Moscovei din exporturi, potrivit Politico . Reuniți luni la Bruxelles, miniștrii nu au ajuns la un acord asupra noului pachet, iar discuția se mută acum la nivelul ambasadorilor UE, care urmează să se întâlnească marți la ora 16:00 pentru a decide cum poate fi evitată recalcularea automată a plafonului de preț. Miercuri este ultima zi înainte ca mecanismul să se reseteze. Șefa diplomației UE, Kaja Kallas , a confirmat blocajul: „Da, regret și eu că nu avem un acord asupra celui de-al 21-lea pachet.” De ce contează termenul de miercuri: plafonul la petrol În pachetul aflat în negociere este inclusă menținerea plafonului la 44,10 dolari pe baril (aprox. 200 lei) pentru țițeiul rusesc. Dacă acesta nu este „înghețat”, creșterea prețurilor globale la petrol, pe fondul războiului din Iran, ar determina o majorare automată a plafonului, așa cum se întâmplă o dată la șase luni, ceea ce ar putea aduce Rusiei venituri suplimentare („un câștig neașteptat”, în formularea publicației). Kallas nu a dorit să anticipeze dacă înghețarea plafonului ar putea fi aprobată separat de restul pachetului de sancțiuni. Pachet „diluat” în negocieri Politico notează că al 21-lea pachet a fost slăbit în ultimele săptămâni, inclusiv prin: eliminarea, în weekend, a unei propuneri de interzicere a exporturilor de pește rusesc; atenuarea restricțiilor privind vizele UE pentru foști soldați. Separat de acest pachet, Kallas a spus că statele membre au convenit prelungirea sancțiunilor în alte domenii, inclusiv legate de atacuri cibernetice și de serviciul penitenciar al Rusiei. Potrivit ei, măsurile adoptate „astăzi”, împreună cu viitorul pachet 21, ar acoperi „peste 250 de listări”. Următorul moment-cheie este reuniunea ambasadorilor de marți, care ar trebui să arate dacă UE poate securiza rapid măsura privind plafonul la petrol înainte de termenul-limită de miercuri, chiar și în lipsa unui acord complet pe întreg pachetul. [...]
Atacurile ucrainene cu drone au blocat practic traficul maritim în Marea Azov, lovind direct o rută de export folosită de Rusia pentru petrol și cereale , potrivit HotNews . Impactul imediat este operațional și economic: Moscova a fost nevoită să restricționeze navigația într-un coridor descris drept „critic”, iar o parte din fluxurile comerciale ar fi fost întrerupte. În noaptea de duminică spre luni, dronele ucrainene au lovit 15 nave rusești în Marea Azov, inclusiv șapte petroliere, a declarat comandantul forțelor de drone din Ucraina, Robert Brovdi. Acesta susține că, în ultimele opt zile, au fost lovite în total 105 nave, potrivit aceleiași surse. De ce contează: un coridor de export pus pe pauză Marea Azov este prezentată ca o cale navigabilă vitală pentru Rusia, cu rol economic și militar, folosită pentru transportul de petrol, cereale și alte produse (inclusiv oțel) către piețele internaționale. În acest context, Reuters notează că Marea Azov ar fi un coridor pentru un sfert din exporturile de grâne ale Rusiei. Pe fondul atacurilor, Rusia a suspendat vineri traficul maritim prin canalul Don–Azov, care face legătura cu rețeaua fluvială rusă și cu Marea Caspică. Reuters a confirmat ulterior că navele comerciale din Marea Azov nu pot intra sau ieși prin Strâmtoarea Kerci și canalul Azov–Don, ceea ce echivalează cu o blocare practică a rutei. Efecte în lanț: combustibil, logistică și presiune pe infrastructură Fostul ministru al apărării al Ucrainei, Andrii Zagorodniuk, citat de The Guardian, spune că Kremlinul a pierdut controlul asupra unui coridor maritim „critic” și că blocada afectează inclusiv transporturile care ar include cereale „furate” din sudul Ucrainei ocupate, tranzitând porturile Berdiansk și Mariupol. În paralel, materialul descrie o campanie mai largă de lovituri ucrainene asupra infrastructurii ruse, după distrugerea sistematică a unor sisteme radar și de apărare antiaeriană. Sunt menționate atacuri la distanță asupra rafinăriilor, inclusiv unul din Omsk (la aproximativ 2.700 km de teritoriul ucrainean), precum și incidente raportate în zona Taganrog, unde canale locale au semnalat două scurgeri mari de petrol. Reacții și vulnerabilități: apărare antiaeriană sub presiune Kremlinul a redirecționat către Ministerul Transporturilor întrebările despre restricțiile din Marea Azov. Institutul pentru Studiul Războiului apreciază că atacurile indică deficiențe ale apărării antiaeriene ruse, iar bloggeri militari ruși citați în material reclamă dificultăți în protejarea navelor, inclusiv din cauza lipsei unui sistem unificat de protecție a transportului maritim și a limitărilor unui model de apărare aeriană „din era sovietică” în fața dronelor mici, care zboară la joasă altitudine. [...]
Un atac balistic rusesc a lovit depozite din Kiev, cu risc de întreruperi logistice locale , după ce rachete au provocat incendii în cel puțin două districte ale capitalei ucrainene, potrivit Kyiv Post . Atacul a avut loc în primele ore ale zilei de marți, când au fost auzite explozii după declanșarea alertelor aeriene în Kiev și în alte regiuni, în timp ce apărarea antiaeriană a acționat deasupra orașului. Primarul Kievului, Vitali Kliciko , a raportat lovituri asupra unor facilități de depozitare în două locații din districtul Holosiivskyi, unde au izbucnit incendii în urma barajului de rachete. În districtul Darnytskyi, resturi căzute au ajuns într-o zonă deschisă și au incendiat mai multe vehicule. „Rusia atacă Kievul cu rachete balistice. Rămâneți în adăposturi”, a avertizat Kliciko, în timpul atacului. Șeful Administrației Militare a Orașului Kiev, Tymur Tkachenko, a cerut la rândul său locuitorilor să rămână în zone protejate cât timp amenințarea cu rachete a continuat. Ce se știe despre efecte și intervenție Echipele de urgență au fost trimise la locațiile afectate. Până la momentul relatării, nu existau raportări oficiale imediate privind victime. Dincolo de componenta de securitate, lovirea unor depozite indică un potențial impact operațional asupra lanțurilor locale de aprovizionare și a activităților de distribuție din capitală, însă publicația nu oferă, deocamdată, detalii despre companiile afectate sau amploarea pagubelor. [...]
Semifinala Spania–Franța de la CM 2026 pune din nou în prim-plan tema integrării în sport , după ce Lamine Yamal a refuzat să întrețină o controversă legată de identitatea jucătorilor francezi și a mutat discuția spre rolul social al fotbalului, potrivit Mediafax . Atacantul spaniol, întrebat la conferința de presă dacă se vede campion mondial, a răspuns fără ezitare: „Bineînțeles că ne vedem campioni mondiali. Este greu, ca orice titlu la echipa națională, dar credem în asta. S-a întâmplat în 2010, așa că de ce nu din nou?” Yamal a insistat că nu resimte presiunea unei semifinale și că nu își schimbă stilul de joc în funcție de miza partidei. „Când dai totul și știi ce se așteaptă de la tine, nu simți presiune.” Controversa Rajoy și răspunsul lui Yamal: „fotbalul… este să integreze” Înaintea semifinalei, fostul premier spaniol Mariano Rajoy a stârnit reacții după ce a scris într-un articol că Franța este „o echipă de foarte înalt nivel, dar fără francezi”, afirmație interpretată ca o contestare a identității naționale a jucătorilor francezi de origine africană sau din alte comunități și criticată drept rasistă de oficiali francezi și spanioli. Yamal a refuzat să alimenteze polemica și a orientat discuția către rolul social al sportului: „Dacă fotbalul servește la ceva, este să integreze oamenii în societate. Și nu există un exemplu mai bun decât Franța și noi.” Mediafax notează că Yamal este fiul unui tată marocan și al unei mame din Guineea Ecuatorială. Deschamps: meci „spectacol”, dar cu accent pe organizarea defensivă Selecționerul Franței, Didier Deschamps, a anticipat un duel spectaculos, dar echilibrat, între două echipe puternice atât ofensiv, cât și defensiv. „Calitatea ofensivă a ambelor echipe ne face să credem că va fi un spectacol. Totuși, atât noi, cât și Spania, ne gândim și la organizarea defensivă.” Deschamps a menținut Spania în postura de favorită, argumentând că ibericii au primit un singur gol în cele șapte meciuri de până acum. Totodată, a confirmat că Aurélien Tchouaméni este din nou disponibil după probleme medicale, iar Kylian Mbappé este apt pentru semifinală. În privința lui Yamal, selecționerul Franței a spus că acesta este unul dintre principalele pericole ale Spaniei și că obiectivul adversarilor este să-i limiteze influența. Context sportiv: antecedente recente și miza finalei Franța și Spania s-au întâlnit și la EURO 2024, precum și în Liga Națiunilor, ambele confruntări fiind câștigate de iberici. Câștigătoarea semifinalei Franța–Spania va juca finala Cupei Mondiale 2026 împotriva învingătoarei dintre Argentina și Anglia, meci programat miercuri, de la ora 22:00. [...]
Venezuela schimbă ministrul de externe într-un moment în care are nevoie de ajutor umanitar după cutremur , potrivit Agerpres , care citează AFP. Președinta interimară a Venezuelei, Delcy Rodriguez , l-a numit luni pe diplomatul Felix Plasencia în funcția de ministru de externe, înlocuindu-l pe Yvan Gil. Schimbarea are loc în contextul în care Venezuela este „lovită de dublul cutremur” care a provocat peste 4.500 de morți, iar autoritățile au nevoie de ajutoare umanitare, conform informațiilor transmise de AFP. [...]
