Știri
Știri din categoria Externe
Islanda blochează cel puțin până în 2028 reluarea negocierilor de aderare la UE, după ce alegătorii au respins în referendum redeschiderea discuțiilor, potrivit Agerpres, care citează RUV, Reuters și AFP. Decizia păstrează neschimbat cadrul actual al relației cu Uniunea, dar închide, pe termen scurt, opțiunea unei integrări mai profunde.
Pe măsură ce numărătoarea se apropia de final, tabăra „Nu” conducea cu 52,5% față de 47,5% pentru „Da”, un avans de 5 puncte procentuale, conform numărării transmise în direct de postul public RUV. Mai rămăseseră de numărat doar o parte dintre buletinele dintr-o circumscripție care înclina deja spre „Nu”.
Un vot negativ înseamnă că orice discuție despre aderarea Islandei la UE ar urma să fie „înghețată” cel puțin până în 2028. În același timp, legăturile existente cu UE rămân neschimbate: Islanda este asociată strâns cu Uniunea prin apartenența la Spațiul Economic European (SEE) și la Spațiul Schengen, între altele.
Din perspectiva Bruxellesului, rezultatul este o lovitură de imagine: în material se arată că unii oficiali europeni prezentaseră Islanda drept un „caz cu risc scăzut”, care ar fi putut reduce scepticismul față de extinderea UE și ar fi întărit poziționarea strategică a blocului într-un moment în care securitatea în regiunea arctică este tot mai discutată.
Susținătorii aderării au invocat potențiale beneficii economice și de securitate, inclusiv posibilitatea reducerii dobânzilor ridicate, pe fondul unui context geopolitic tensionat, marcat de războiul din Ucraina și de discuțiile din SUA privind anexarea Groenlandei.
De cealaltă parte, tabăra „Nu” a susținut că aderarea ar pune în pericol suveranitatea insulei și accesul la apele de pescuit, considerate un interes strategic major pentru Islanda.
Islanda a depus prima cerere de aderare în 2009, când o criză financiară a lovit economia țării. Negocierile au fost oprite în 2013, după venirea la putere a unui guvern eurosceptic. În 2026, guvernul a prezentat reluarea procesului ca pe un moment „acum sau niciodată”, iar premierul Kristrun Frostadottir a spus în august că un „Nu” ar elimina speculațiile privind UE.
După vot, miza politică imediată rămâne gestionarea relației cu UE în cadrul actual (SEE și Schengen), în condițiile în care tema aderării pare împinsă din nou în afara agendei pe termen scurt.
Recomandate
Declarațiile Rusiei despre „drepturile vorbitorilor de rusă” reiau un tipar folosit înaintea invaziei din Ucraina , iar Bucureștiul le tratează ca pe un semnal că Moscova își pierde influența în Republica Moldova, potrivit Antena 3 . Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu , a reacționat după ce ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Ozerov , a sugerat că Republica Moldova ar putea avea „soarta Ucrainei”. Țoiu a spus la Digi24 că astfel de declarații reprezintă, de fapt, o recunoaștere a pierderii influenței ruse în regiune și a adăugat că „și-au pierdut și controlul”. Miza: parcursul european al Republicii Moldova și presiunea diplomatică în UE Șefa diplomației române a susținut că cetățenii Republicii Moldova sunt pe „drumul ireversibil” al aderării la Uniunea Europeană. În același context, ea a indicat drept rezultat al ultimilor ani deschiderea a două „clustere” de negociere (grupuri tematice de capitole din procesul de aderare) și a afirmat că obiectivul este deschiderea tuturor până la finalul anului, pentru avansarea negocierilor de aderare. Țoiu a subliniat însă că, dincolo de voința internă din Republica Moldova, este necesară „munca diplomatică” în interiorul Uniunii Europene pentru alinierea tuturor statelor membre la un acord privind acest parcurs. Acuzațiile ambasadorului rus: „monitorizăm” și referiri la sprijin pentru Ucraina În material este redată și poziția ambasadorului rus la Chișinău, care, într-un interviu acordat presei de stat de la Moscova, a declarat că Rusia „monitorizează” situația privind respectarea drepturilor cetățenilor vorbitori de limbă rusă din Republica Moldova. Antena 3 notează că afirmațiile amintesc de discursul Kremlinului dinaintea invaziei Ucrainei din 2022. Ozerov a mai acuzat că Occidentul ar folosi deja teritoriul Republicii Moldova pentru Forțele Armate ale Ucrainei, lucru care, în formularea sa, „nu poate decât să provoace îngrijorare” în rândul locuitorilor locali. În replică, Oana Țoiu a afirmat că Rusia investește „sute de milioane” în propagandă pentru a vulnerabiliza percepția față de NATO și Uniunea Europeană și că aceeași dinamică ar fi folosită și în raport cu Republica Moldova. [...]
Ucraina își extinde loviturile asupra apărării antiaeriene și logisticii ruse , vizând în același timp ținte din teritoriile ocupate și din interiorul Rusiei, într-o campanie care urmărește să reducă capacitatea Moscovei de a coordona și susține operațiunile pe front, potrivit Kyiv Post . Loviturile, raportate de Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, au avut loc pe 29 și 30 august și au vizat infrastructură militară rusă în mai multe zone. În regiunea Donețk, au fost lovite un depozit pentru vehicule aeriene fără pilot (UAV) al unității „Rubicon” din Khartsyzk și un punct de control al dronelor în apropiere de Chumatske. Tot în Donețk, au fost vizate depozite logistice în Berdianske și Hirnyk. Ținte în Luhansk, Crimeea ocupată și regiunea rusă Briansk În regiunea Luhansk, armata ucraineană a lovit posturi de comandă în Sukhodilsk și un depozit de muniție în Kadiivka, conform aceleiași informări. În Crimeea ocupată, au fost raportate lovituri asupra unor depozite logistice în Krasnosilske. În interiorul Rusiei, Ucraina a vizat o stație radar în Pavlychi, în regiunea Briansk . Confirmarea distrugerii unui Pantsir-S1 și evaluarea pagubelor Statul Major General a mai anunțat că, în urma analizei unor date suplimentare, a confirmat distrugerea unui sistem antiaerian rusesc Pantsir-S1 (sistem de rachete și tunuri pentru apărare antiaeriană) pe 27 august, în apropiere de Kletnya, tot în regiunea Briansk. Separat, publicația notează că loviturile recente vin după o serie de atacuri din 28-29 august, care ar fi vizat facilități de depozitare, pregătire și lansare pentru drone de atac în apropiere de Donețk (zonă ocupată) și în Gvardiyske, în Crimeea. Au fost menționate și lovituri asupra unui complex de război electronic lângă Znamianka (Crimeea) și asupra unui punct de control UAV în Berestky (Donețk), însă amploarea pagubelor este încă în evaluare de către oficialii militari ucraineni. În ansamblu, mesajul transmis de partea ucraineană este că operațiunile de lovire a „situri militare-cheie” rusești continuă, cu accent pe apărarea antiaeriană, comandă-control și lanțuri logistice. [...]
Kremlinul transmite că Elveția nu mai este un loc acceptabil pentru negocieri de pace , invocând pierderea „aproape totală” a încrederii în neutralitatea Bernei, potrivit Antena 3 . Mesajul ridică un obstacol de reglementare și de organizare pentru eventuale runde viitoare de discuții privind războiul din Ucraina, în condițiile în care Elveția se oferise să găzduiască următoarea întâlnire. Declarația îi aparține ambasadorului Rusiei la Berna, Serghei Garmonin , și vine după informații potrivit cărora Ministerul elvețian de Externe ar fi pregătit să găzduiască o nouă rundă de negocieri. „Disponibilitatea Elveției de a-și oferi bunele oficii nu înseamnă că Rusia este pregătită să le folosească. Încrederea noastră în Elveția ca loc pentru contacte politice importante este aproape epuizată.” De ce respinge Moscova Elveția: neutralitatea, pusă sub semnul întrebării Diplomatul rus susține că poziția Moscovei față de politica externă elvețiană „nu s-a schimbat” și acuză Berna de o linie „neprietenenoasă” față de Rusia. Printre motivele invocate se numără: „înghețarea ilegală a activelor rusești”, potrivit ambasadorului; faptul că Elveția a adoptat aproape toate sancțiunile impuse Moscovei de Statele Unite și Uniunea Europeană. „Prin urmare, Elveția a renunțat la neutralitatea sa. Acest lucru nu poate să nu influențeze modul în care abordăm relațiile cu această țară.” Context: ultima rundă de la Geneva nu a produs un acord Cele mai recente negocieri trilaterale Rusia–Statele Unite–Ucraina au avut loc la Geneva, în perioada 17–18 februarie 2026, fiind intermediate de administrația americană. Elveția a asigurat cadrul pentru dialog, fără a participa direct la negocieri. La finalul discuțiilor nu a fost anunțat niciun acord major. Șeful delegației ruse, Vladimir Medinski, a descris negocierile drept „dificile, dar constructive”, în timp ce autoritățile ucrainene au transmis că progresele au fost limitate. Părțile au convenit să continue contactele, fără stabilirea unei date pentru următoarea rundă. În ansamblu, poziția Moscovei indică faptul că, în lipsa unei schimbări de abordare a Elveției privind sancțiunile și activele rusești, Berna riscă să fie exclusă ca opțiune pentru discuții „cheie”, ceea ce poate împinge negocierile către alte locații sau formate. [...]
Propunerea unui summit Trump–Putin–Zelenski intră din nou pe agendă, dar Kievul avertizează că Moscova ar pregăti o escaladare , potrivit informațiilor publicate de Biziday , care citează Axios . Directorul CIA, John Ratcliffe, ar fi propus organizarea unei întâlniri între Donald Trump, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, în cadrul unei încercări a Administrației Trump de a relansa negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina , au declarat pentru Axios două surse. Ar fi pentru prima dată când Ratcliffe se implică personal în eforturile diplomatice de mediere între Rusia și Ucraina. Ce urmărește Washingtonul prin implicarea CIA Conform aceleiași surse, vizita șefului CIA la Moscova a avut și rolul de a testa dacă liderii serviciilor ruse de informații pot exercita suficientă influență asupra lui Vladimir Putin pentru a-l convinge să revină la negocierile mediate de Statele Unite. De ce Kievul rămâne sceptic Oficiali ucraineni se declară „foarte sceptici” în privința intențiilor lui Putin și susțin că au informații care ar indica planuri pentru „o escaladare majoră” a războiului. Ce s-a întâmplat ultima dată când a fost propus un astfel de format Vineri, oficiali americani l-au informat pe Zelenski despre discuțiile de la Moscova și despre propunerea unui summit trilateral. Administrația Trump ar mai fi avansat această idee și în trecut: Zelenski ar fi fost de acord, însă Putin ar fi respins-o. [...]
Liderul suprem al Iranului cere renunțarea treptată la dolar în economie , pe fondul înăspririi sancțiunilor anunțate de SUA și după luni de blocadă navală americană, potrivit Agerpres . Mesajul, transmis în scris, leagă explicit presiunea externă de nevoia de coeziune internă și de o reorientare economică menită să „revigoreze economia”. În aceeași declarație, Mojtaba Khamenei – care i-a succedat tatălui său, Ali Khamenei, ucis în prima zi a ofensivei americano-israeliene împotriva Iranului , pe 28 februarie – cere „consolidarea producției” ca răspuns la constrângerile generate de sancțiuni și de blocada navală. Potrivit materialului, Statele Unite au anunțat luni că vor înăspri sancțiunile internaționale împotriva Iranului. Presiunea externă și deteriorarea relațiilor regionale Apelul economic vine în contextul în care, ca răspuns la ofensiva israeliano-americană, Iranul a vizat aliații Washingtonului din regiune, în special Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Iordania, Kuweitul, Qatarul și Bahrainul, iar relațiile Teheranului cu aceste capitale „s-au deteriorat” ulterior, conform aceleiași surse. Mesaj politic: unitate internă și „adevăratul dușman” În mesajul transmis la șase luni de la începerea războiului din Orientul Mijlociu, liderul suprem cere unitate între țările musulmane împotriva Statelor Unite și a Israelului și avertizează că orice acțiune care alimentează diviziuni între musulmani servește „obiectivelor dușmanilor Islamului”. „Soluția la problemele Ummah (comunitatea musulmană) constă în unitatea cuvântului, prietenie și cooperare pe calea binelui.” Pe plan intern, el le cere oficialilor iranieni și populației să lase deoparte diferențele și să evite apariția diviziunilor, reiterând o poziție exprimată și vineri, într-o declarație scrisă anterioară, potrivit căreia „este interzis să se comită orice lucru care dăunează coeziunii sociale”. Materialul notează că Mojtaba Khamenei nu a mai fost văzut în public de la începutul ofensivei, iar autoritățile nu au difuzat nicio înregistrare video sau audio cu el. [...]
Benjamin Netanyahu a condamnat public violențele coloniștilor din Cisiordania , un semnal cu miză de control intern și de poziționare externă într-un moment în care autoritățile israeliene încearcă să gestioneze escaladarea incidentelor din teritoriu, potrivit Agerpres . Premierul israelian a denunțat „acte de violență criminală” comise în satele palestiniene Qusra și Jalud de „un pumn de protestatari” care „încalcă legea”, afirmând că astfel de acțiuni „împiedică acțiunea Tsahal” (armata israeliană) și „dăunează poziției Israelului în lume”. Declarația a fost transmisă într-un comunicat publicat de biroul său. Ce s-a întâmplat în Qusra și cum a reacționat armata În aceeași zi, zeci de coloniști israelieni au atacat satul palestinian Qusra, în nordul Cisiordaniei ocupate, pe fondul unor tensiuni care durează de circa trei săptămâni în zonă, potrivit armatei israeliene și unui locuitor citat de AFP. Un localnic, Yousef Abdul Karim Hassan, a declarat pentru AFP că săteni care lucrau la o casă au fost abordați inițial de un grup mic de coloniști, care ulterior au revenit „în număr de câteva zeci”, i-au încercuit pe palestinieni și au început să arunce cu pietre. Armata israeliană a anunțat că a desfășurat soldați și polițiști de frontieră după informații privind sosirea unor „protestatari israelieni” și izbucnirea unor „înfruntări violente”. Potrivit comunicatului militar, forțele de securitate au identificat zeci de protestatari baricadați într-o casă palestiniană în timp ce locuitori palestinieni se aflau în interior. Armata a menționat și „informații potrivit cărora există palestinieni răniți”, fără alte detalii. Context: intensificarea violențelor și bilanțul victimelor Violențele comise de coloniști s-au intensificat după atacul Hamas din 7 octombrie 2023, pe fondul unor episoade de hărțuire și intimidare care, potrivit relatării, sunt urmate rar de consecințe juridice. Conform unui bilanț al AFP bazat pe date ale Ministerului palestinian al Sănătății, soldați sau coloniști au ucis cel puțin 1.103 palestinieni în Cisiordania de la 7 octombrie (combatanți și civili). Datele israeliene indică, în aceeași perioadă, cel puțin 48 de israelieni uciși (civili și membri ai forțelor de securitate) în atacuri palestiniene sau în cadrul unor operațiuni militare israeliene. [...]
