Știri
Știri din categoria Externe
Șefii serviciilor secrete europene sunt sceptici că un acord de pace în Ucraina va fi semnat în 2026, în ciuda declarațiilor președintelui american Donald Trump privind apropierea unei înțelegeri, potrivit unei analize publicate de Reuters. Evaluarea vine după consultări recente la München și în contextul noii runde de negocieri desfășurate săptămâna aceasta la Geneva.
Cinci șefi ai serviciilor de informații din Europa, care au vorbit sub protecția anonimatului, susțin că Moscova nu urmărește încheierea rapidă a războiului, ci folosirea discuțiilor cu Washingtonul pentru a obține relaxarea sancțiunilor și acorduri economice avantajoase. Patru dintre aceștia afirmă că Rusia separă deliberat negocierile în două direcții: una privind conflictul din Ucraina și alta privind cooperarea bilaterală cu SUA.
Potrivit oficialilor citați, obiectivele strategice ale Kremlinului rămân neschimbate:
Unul dintre șefii serviciilor a descris actualele discuții drept „teatru de negociere”, sugerând că Moscova nu are interesul unei păci rapide, iar economia rusă nu este în pragul colapsului, în pofida sancțiunilor.
Administrația Trump speră la un acord până în iunie 2026, înaintea alegerilor parțiale din noiembrie. Liderul de la Casa Albă afirmă că Vladimir Putin dorește o înțelegere, însă capitalele europene văd o prăpastie între această evaluare și realitatea din teren.
La Geneva nu s-a înregistrat niciun progres major, în special în privința teritoriilor ocupate. Moscova cere retragerea forțelor ucrainene din restul regiunii Donețk aflat încă sub controlul Kievului, condiție respinsă de partea ucraineană. Mai mulți oficiali europeni avertizează că și în cazul unor concesii teritoriale, Rusia ar putea formula noi cereri.
Președintele Zelenski a declarat că serviciile ucrainene au informații potrivit cărora negociatorii ruși și americani discută proiecte bilaterale evaluate la până la 12.000 de miliarde de dolari, propuse de emisarul rus Kirill Dmitriev. Acesta a vorbit public despre un potențial portofoliu de peste 14.000 de miliarde de dolari.
În paralel, unii oficiali europeni atrag atenția asupra riscurilor financiare „foarte ridicate” pentru Rusia în a doua jumătate a lui 2026, pe fondul accesului limitat la piețele de capital și al costurilor mari de împrumut. Totuși, ei subliniază că societatea rusă s-a dovedit rezilientă în fața presiunilor economice.
În concluzie, serviciile de informații europene anticipează un proces lung și dificil, fără garanții că 2026 va aduce sfârșitul războiului declanșat de Rusia în februarie 2022.
Recomandate
Zelenski avertizează că un „armistițiu pe loc” ar da Rusiei timp să-și refacă forța militară , iar miza imediată este menținerea presiunii asupra Moscovei prin sancțiuni și prin blocarea unei retrageri ucrainene din Donbas, potrivit digi24.ro . Președintele Ucrainei susține că Vladimir Putin caută o ieșire „care să pară o victorie”, inclusiv prin demersuri diplomatice. Într-un interviu pentru podcastul „The Rest Is Politics”, Volodimir Zelenski a afirmat că, pentru ocuparea completă a Donbasului, Rusia ar trebui să accepte pierderi între 300.000 și 1 milion de oameni, în funcție de durata operațiunii. În același timp, liderul ucrainean a dat asigurări că Ucraina nu își va retrage trupele din regiune. De ce contează: riscul ca o pauză de lupte să devină o „fereastră” de reînarmare Zelenski spune că Moscova ar încerca să obțină prin diplomație ceea ce nu poate obține pe câmpul de luptă, inclusiv prin dialogul cu Statele Unite, pentru a forța Ucraina să iasă din Donbas. În evaluarea sa, o astfel de retragere ar diviza societatea ucraineană, iar o slăbire a unității interne ar putea deschide calea pentru o nouă ofensivă rapidă („blitzkrieg”). În plus, președintele ucrainean avertizează că, și dacă un atac rapid nu ar urma imediat, Rusia ar folosi orice pauză pentru: a recruta mai mult personal și a-l instrui; a extinde baza militar-industrială; a cere ridicarea sancțiunilor. Ce urmează, în logica prezentată de Kiev Zelenski susține că un armistițiu de tip „rămâneți unde sunteți” nu ar fi doar o opțiune pentru Ucraina, ci și „în interesul partenerilor” săi, tocmai pentru a limita capacitatea Rusiei de a se regrupa. Totodată, el afirmă că Putin ar înțelege că nu poate ocupa integral Ucraina, dar ar transmite uneori partenerilor occidentali mesaje care nu reflectă ceea ce gândește „cu adevărat”. [...]
Invitația lui Macron către Trump la Versailles ridică miza politică a G7 din iunie , într-un moment în care participarea liderului american rămâne incertă și ar putea influența greutatea diplomatică a reuniunii. Potrivit digi24.ro , președintele Franței i-a propus lui Donald Trump o cină „somptuoasă” la Palatul Versailles, a doua zi după summitul G7 programat la mijlocul lunii iunie. Franța găzduiește G7 în stațiunea Evian-les-Bains, la poalele Alpilor, în perioada 15–17 iunie. Conform informațiilor citate, Emmanuel Macron ar fi modificat deja datele summitului pentru a evita suprapunerea cu un eveniment de arte marțiale mixte pe care Trump îl organizează la Casa Albă pe 14 iunie, cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani. De ce contează: riscul unei absențe care ar slăbi summitul Surse citate în material susțin că nu este clar dacă Donald Trump va participa la reuniunea G7 și, cu atât mai puțin, la evenimentul de la Versailles, unde, potrivit acelorași surse, niciun alt lider G7 nu ar fi fost invitat. O eventuală absență a președintelui SUA ar fi „o mare rușine” pentru Macron și ar pune sub semnul întrebării forța de atracție a summitului, într-un context în care administrația americană este descrisă ca fiind sceptică față de utilitatea reuniunilor multilaterale. Tensiunile dintre Trump și mai mulți membri ai G7 ar fi crescut pe fondul conflictului său cu Iranul, inclusiv după comentariile dure la adresa ofertei de sprijin militar făcute la începutul lunii martie de premierul britanic Keir Starmer. În același timp, Trump a criticat în repetate rânduri NATO pentru modul în care a reacționat la acest conflict, notează materialul. Ce știm despre invitația la Versailles și stadiul planificării Invitația vizează un eveniment fastuos la Palatul Versailles, descris ca un palat din secolul al XVII-lea construit de Ludovic al XIV-lea în afara Parisului. Două surse au spus că recepția ar urma să pună în valoare istoria comună franco-americană, în perspectiva marcării a 250 de ani de la fondarea Statelor Unite, pe 4 iulie. Un înalt oficial al Casei Albe a confirmat invitația și a afirmat: „(Macron) își dorește cu adevărat ca el (Trump) să meargă, implorându-l să meargă.” Același oficial a adăugat însă că Trump nu s-a decis nici măcar în privința participării la G7. Biroul președintelui francez a refuzat să comenteze invitația. Un oficial francez familiarizat cu planificarea a precizat că discuțiile sunt într-un stadiu incipient și că Macron l-ar putea primi pe Trump într-o vizită bilaterală în perioada summitului, la fel cum ar putea proceda cu oricare dintre liderii invitați. „Formatul acestei recepții nu este încă stabilit. Vizita rămâne de confirmat”, a spus oficialul. Ce urmează În lipsa unei confirmări din partea lui Donald Trump, atât participarea la G7, cât și oprirea la Versailles rămân deschise. Pentru Paris, miza imediată este evitarea unui summit G7 umbrit de absența liderului american și de tensiunile deja existente în interiorul grupului. [...]
Amenințările lui Trump privind noi lovituri cresc riscul de blocaj în Strâmtoarea Ormuz, un punct-cheie pentru fluxurile globale de petrol , în condițiile în care doar puține nave au tranzitat zona după armistițiul anunțat recent, potrivit stirileprotv.ro . Președintele american Donald Trump a susținut vineri că Iranul „nu are nicio altă carte în mână” la negocieri în afară de Strâmtoarea Ormuz și a acuzat Teheranul că folosește „căile maritime internaționale” pentru „extorcarea pe termen scurt a restului lumii”. Declarațiile au fost făcute pe rețeaua sa Truth Social, înaintea negocierilor programate în acest weekend în Pakistan între delegațiile americană și iraniană. De ce contează Ormuz pentru economie Miza imediată este controlul și funcționarea Strâmtorii Ormuz, rută prin care tranzita aproximativ 20% din țițeiul mondial înainte de război , conform informațiilor din material. Deși Iranul și SUA au declarat că strâmtoarea va fi redeschisă după armistițiul de două săptămâni anunțat marți, „în realitate, doar un număr mic de nave” au trecut de atunci. Trump a afirmat joi că Iranul „nu își face deloc treaba” în Ormuz și a contestat înțelegerea: „Nu acesta este acordul pe care l-am încheiat!”. Ce urmează: negocieri în Pakistan și posibilă escaladare militară Într-un interviu pentru cotidianul New York Post, Trump a spus că armata americană se pregătește de noi lovituri dacă discuțiile din Pakistan nu duc la un rezultat. „Dacă nu va exista un acord, le vom utiliza, și le vom utiliza foarte eficace” În același context, Trump a descris o reluare a pregătirilor militare, vorbind despre încărcarea navelor cu muniții și arme. Materialul nu oferă detalii despre calendarul exact al negocierilor sau despre condițiile concrete ale unui posibil acord, dincolo de faptul că discuțiile sunt programate pentru acest weekend în Pakistan. [...]
O donație de 4 milioane de lire (4,6 milioane euro) către Reform UK, făcută înaintea noilor plafoane pentru britanicii din diaspora, readuce în prim-plan miza reglementării finanțării politice în Marea Britanie și potențialul ei de a limita influența marilor donatori din afara țării, potrivit antena3.ro . Donatorul este Ben Delo, cofondator BitMEX, condamnat în SUA pentru deficiențe legate de controalele anti-spălare de bani și grațiat ulterior de Donald Trump. Delo, în vârstă de 42 de ani și stabilit în prezent în Hong Kong, a scris în The Telegraph că donația a fost făcută „de la începutul acestui an”, înainte ca guvernul britanic să plafoneze sumele pe care cetățenii britanici care locuiesc în străinătate le pot dona partidelor politice. În același timp, el spune că se mută înapoi în Marea Britanie, ceea ce ar însemna că nu va mai intra sub incidența noilor reguli privind donatorii din diaspora. Ce schimbă plafonarea donațiilor din diaspora Miza imediată este reducerea capacității unor finanțatori din afara țării de a susține masiv partidele britanice. Materialul notează că noile plafoane ar putea limita contribuțiile viitoare ale lui Christopher Harborne, un alt donator al Reform UK, stabilit în Thailanda, care ar fi donat până acum 12 milioane de lire sterline. Cine este Ben Delo și de ce contează profilul lui Delo a fost condamnat în SUA în 2022 după ce a pledat vinovat pentru încălcarea Legii privind secretul bancar, prin neimplementarea unor controale adecvate împotriva spălării banilor la BitMEX, o platformă de schimb de criptomonede pe care a cofondat-o. În articolul său din The Telegraph, el afirmă că a acceptat o înțelegere și o amendă civilă pentru o „deficiență de reglementare” care, susține el, „nici măcar nu este o infracțiune în Marea Britanie”, dar că a fost totuși grațiat de Donald Trump. Tot potrivit materialului, Delo spune că sprijină peste 50 de organizații din spectrul politic și din viața publică și că ar fi investit peste 100 de milioane de lire sterline în filantropie. Ce spune Delo despre motivul donației și ce urmărește Reform UK În textul citat de antena3.ro, Delo își justifică sprijinul pentru Reform UK printr-o critică la adresa „elitelor” și afirmă că a devenit activ politic abia recent. El susține că donația are rolul de a-l ajuta pe Nigel Farage să transforme partidul într-o alternativă de guvernare. Nigel Farage, citat de The Telegraph, leagă sprijinul financiar de capacitatea partidului de a-și construi un „program detaliat de guvernare” și de a atrage competențe pentru pregătirea guvernării. „Prioritatea noastră este să construim un program detaliat de guvernare (...). Sprijinul lui Ben ne va ajuta să atragem mai multe competențe și talente de care avem nevoie pentru a ne pregăti de guvernare.” Context: investigații despre rețeaua de influență din jurul lui Delo O investigație The Guardian menționată în material ar fi analizat baza politică a lui Delo la Westminster și ar fi indicat că acesta a oferit sprijin „în natură” deputatului Rupert Lowe, descris ca parlamentar anti-imigrație, dar că a avut conexiuni și cu figuri mai apropiate de curentul principal, inclusiv liderul conservator Kemi Badenoch și fostul ministru Michael Gove. Aceeași sursă mai arată că, potrivit unei anchete The Guardian și Hope Not Hate, unele persoane și proiecte finanțate de Delo ar fi exprimat poziții dure privind imigrația, naționalismul și avortul. Ce urmează, din perspectiva reglementării, este aplicarea efectivă a plafonului pentru donatorii britanici din străinătate și testarea lui în practică, inclusiv în cazul finanțărilor recurente către partide precum Reform UK. [...]
Ucraina transmite că nu își permite o ruptură cu Washingtonul, iar dependența de sprijinul american pentru apărarea antiaeriană rămâne un punct critic , chiar dacă relația bilaterală s-a tensionat în ultimele luni, potrivit politico.eu . Mesajul a fost formulat de ambasadorul Ucrainei la UE, Vsevolod Chentsov, la European Pulse Forum, la Barcelona, pe 10 aprilie 2026. Chentsov a spus că „America este un aliat pentru Ucraina” și a insistat că sprijinul SUA, în special pe apărarea antiaeriană, este „critic”. În același timp, diplomatul a încercat să echilibreze discursul, indicând că Kievul își consolidează cooperarea cu partenerii europeni și își extinde propriile capabilități de drone, pe fondul presiunilor de pe front și al incertitudinilor politice din jurul negocierilor de pace. De ce contează: apărarea antiaeriană rămâne o vulnerabilitate operațională Unghiul central al mesajului este unul operațional: Ucraina își semnalează public dependența de componente-cheie ale sprijinului american, într-un moment în care tensiunile politice riscă să se traducă în sincope de asistență. Chentsov a descris situația drept „foarte dificilă” și a adăugat că Kievul „nu poate respinge” sprijinul „de niciuna dintre părți”, referindu-se la SUA și Europa. Contextul tensiunilor: criticile lui Zelenskyy și episoadele de „pullback” din SUA Declarațiile vin după ce președintele Volodîmîr Zelenskyy a folosit un ton mai dur la adresa Washingtonului într-un interviu acordat săptămâna aceasta podcastului „The Rest Is Politics”, susținând că „problema este că ei au încredere în Putin” și că „americanii sunt siguri că pot avea încredere în Putin”. Chentsov nu a răspuns direct acestor critici, dar a indicat rolul președintelui Donald Trump în „eforturile de pace” și a revenit la ideea că Ucraina continuă să se bazeze pe sprijinul american, în paralel cu aprofundarea legăturilor cu Europa. În fundal, publicația amintește că, în martie 2025, Washingtonul a pus pe pauză atât ajutorul militar, cât și schimbul de informații cu Ucraina, pe fondul tensiunilor legate de negocierile de pace — o mișcare confirmată de oficiali americani și relatată de Reuters. Ce urmează Din declarațiile citate nu rezultă o schimbare imediată de politică, dar linia publică a Kievului indică o prioritate: menținerea canalelor de sprijin din SUA, în special pentru apărarea antiaeriană, în timp ce își diversifică sprijinul prin parteneriate europene și prin dezvoltarea internă a capabilităților, inclusiv în zona dronelor. Limitarea este că articolul nu oferă detalii despre calendar sau despre eventuale decizii concrete privind asistența americană. [...]
Casa Albă a evitat un discurs televizat al lui Donald Trump despre încetarea focului cu Iranul, pe fondul incertitudinilor din acord , potrivit reuters.com . Decizia indică o prudență de comunicare într-un moment în care administrația americană încearcă să proiecteze încredere în înțelegere, deși detaliile rămân neclare, iar miza economică este majoră: Strâmtoarea Hormuz rămâne blocată, cu efecte severe asupra aprovizionării globale cu energie. Oficiali americani citați de Reuters spun că unii consilieri s-au temut că un mesaj în prime-time ar fi „vândut” prea mult un acord încă fragil. În paralel, Casa Albă a transmis într-un comunicat că discuțiile „nu au ajuns la nivelul” președintelui și a calificat informația drept „știri false”, susținând că subiectul nu a fost discutat cu Trump. De ce contează: riscul de piață rămâne, deși loviturile aeriene s-au oprit Încetarea focului a oprit loviturile aeriene ale SUA și Israelului asupra Iranului, însă nu a pus capăt blocadei Strâmtorii Hormuz, descrisă în material ca provocând „cea mai mare perturbare din istorie” a aprovizionării globale cu energie. Pentru piețe, mesajul este că reducerea tensiunilor militare nu s-a tradus încă într-o normalizare a fluxurilor energetice, iar pârghia Teheranului asupra rutei rămâne intactă. Reuters notează că, vineri, strâmtoarea era în continuare închisă, iar Israelul a schimbat focuri cu Hezbollah în Liban, un conflict paralel pe care SUA și Iranul l-au descris, fiecare, drept încălcări ale acordului, chiar înaintea primelor discuții de pace. Ce se știe despre decizia de comunicare și ce urmează Potrivit sursei, Trump a anunțat încetarea focului printr-o postare pe rețele sociale, cu doar câteva ore înainte de un termen-limită de marți seara, după ce amenințase că va „distruge întreaga civilizație” a Iranului. Reuters descrie schimbarea de poziție drept una dintre cele mai bruște răsturnări de situație din timpul unui război făcute de un președinte american. În weekend urmează negocieri la nivel înalt în Islamabad, programate să înceapă sâmbătă, delegația SUA fiind condusă de vicepreședintele JD Vance. Acesta a spus vineri că SUA sunt dispuse să negocieze cu bună-credință, dar a avertizat că, dacă partea iraniană „încearcă să ne joace”, echipa americană nu va fi receptivă. Context: lipsa de încredere și pârghia Hormuz complică o pace durabilă Analiști citați în material avertizează că există puțină încredere între părți, iar retorica dură a lui Trump ar putea îngreuna diplomația. În plus, Reuters consemnează evaluări potrivit cărora Iranul, deși slăbit militar, ar putea rămâne o problemă pe termen lung pentru Washington, inclusiv prin capacitatea demonstrată de a închide Strâmtoarea Hormuz — un instrument cu impact direct asupra piețelor energetice globale și rivalilor din Golf. [...]
