Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Șefii serviciilor europene contestă...

Șefii serviciilor europene contestă optimismul SUA privind pacea în Ucraina – temeri că 2026 nu va aduce un acord

Peisaj devastat de război, cu clădiri distruse și un soldat solitar.

Șefii serviciilor secrete europene sunt sceptici că un acord de pace în Ucraina va fi semnat în 2026, în ciuda declarațiilor președintelui american Donald Trump privind apropierea unei înțelegeri, potrivit unei analize publicate de Reuters. Evaluarea vine după consultări recente la München și în contextul noii runde de negocieri desfășurate săptămâna aceasta la Geneva.

Cinci șefi ai serviciilor de informații din Europa, care au vorbit sub protecția anonimatului, susțin că Moscova nu urmărește încheierea rapidă a războiului, ci folosirea discuțiilor cu Washingtonul pentru a obține relaxarea sancțiunilor și acorduri economice avantajoase. Patru dintre aceștia afirmă că Rusia separă deliberat negocierile în două direcții: una privind conflictul din Ucraina și alta privind cooperarea bilaterală cu SUA.

De ce sunt pesimiști europenii

Potrivit oficialilor citați, obiectivele strategice ale Kremlinului rămân neschimbate:

  • înlăturarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski;
  • transformarea Ucrainei într-un stat „neutru”, zonă tampon față de Occident;
  • controlul complet asupra regiunii Donețk.

Unul dintre șefii serviciilor a descris actualele discuții drept „teatru de negociere”, sugerând că Moscova nu are interesul unei păci rapide, iar economia rusă nu este în pragul colapsului, în pofida sancțiunilor.

Divergențe între Europa și Casa Albă

Administrația Trump speră la un acord până în iunie 2026, înaintea alegerilor parțiale din noiembrie. Liderul de la Casa Albă afirmă că Vladimir Putin dorește o înțelegere, însă capitalele europene văd o prăpastie între această evaluare și realitatea din teren.

La Geneva nu s-a înregistrat niciun progres major, în special în privința teritoriilor ocupate. Moscova cere retragerea forțelor ucrainene din restul regiunii Donețk aflat încă sub controlul Kievului, condiție respinsă de partea ucraineană. Mai mulți oficiali europeni avertizează că și în cazul unor concesii teritoriale, Rusia ar putea formula noi cereri.

Miza economică

Președintele Zelenski a declarat că serviciile ucrainene au informații potrivit cărora negociatorii ruși și americani discută proiecte bilaterale evaluate la până la 12.000 de miliarde de dolari, propuse de emisarul rus Kirill Dmitriev. Acesta a vorbit public despre un potențial portofoliu de peste 14.000 de miliarde de dolari.

În paralel, unii oficiali europeni atrag atenția asupra riscurilor financiare „foarte ridicate” pentru Rusia în a doua jumătate a lui 2026, pe fondul accesului limitat la piețele de capital și al costurilor mari de împrumut. Totuși, ei subliniază că societatea rusă s-a dovedit rezilientă în fața presiunilor economice.

În concluzie, serviciile de informații europene anticipează un proces lung și dificil, fără garanții că 2026 va aduce sfârșitul războiului declanșat de Rusia în februarie 2022.

Tag-uri:rusianegocieridonald trumppacesanctiuniucrainaservicii secrete
Claudia GheorgheAutorClaudia Gheorghe
Sursăreuters.com
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Zelenski discută despre o întâlnire cu Putin pentru negocieri de pace.
Externe19 feb. 2026

Zelenski vrea să se întâlnească cu Putin – următoarea rundă de negocieri ar urma să fie în Elveția

Zelenski spune că vrea o întâlnire directă cu Putin și că următoarea rundă de negocieri ar urma să fie tot în Elveția , după discuțiile de la Geneva pe care le-a considerat insuficiente și pe care le-ar dori continuate în februarie. Potrivit TVR Info , președintele ucrainean a făcut declarațiile într-un interviu acordat jurnalistului britanic Piers Morgan, publicat joi, 19 februarie 2026. Continuarea negocierilor, cu europenii la masă Liderul de la Kiev a spus că se așteaptă ca următoarea întâlnire să aibă loc în Elveția, invocând faptul că războiul „face ravagii în Europa” și că discuțiile ar trebui să se desfășoare acolo. Rusia nu a confirmat deocamdată nici data, nici locul unei noi runde. Zelenski a insistat și asupra participării europenilor, pe care o consideră esențială, chiar dacă Moscova îi vede ca parte beligerantă și, în consecință, se opune prezenței lor la masa negocierilor. El a descris discuțiile pe acest subiect drept „dificile”. Critici pentru rezultatul de la Geneva Președintele ucrainean a criticat rezultatele negocierilor de la Geneva, mediate de Statele Unite, spunând că acestea au fost nesatisfăcătoare și că unele chestiuni politice sensibile nu au fost analizate suficient. În același timp, a indicat că discuțiile ar trebui să continue încă din februarie. Întâlnirea cu Putin și monitorizarea unui posibil armistițiu Deși a reiterat că nu are încredere în Vladimir Putin , Zelenski a spus că își dorește să se întâlnească direct cu liderul de la Kremlin pentru a pune capăt rapid războiului. Pe plan militar, el a menționat și tema monitorizării unui eventual armistițiu, indicând că SUA au jucat un rol principal în verificarea situației, fără a oferi detalii suplimentare. [...]

Discuții tensionate între reprezentanții Ucrainei, Rusiei și SUA la Geneva.
Externe18 feb. 2026

Negocierile de pace de la Geneva s-au încheiat fără acord politic – progrese doar pe componenta militară

Negocierile de pace dintre SUA, Ucraina și Rusia s-au încheiat la Geneva , cu progrese limitate potrivit relatărilor transmise în timp real de Sky News , însă diferențele politice rămân majore, în special pe tema teritoriilor ocupate și a garanțiilor de securitate. Discuțiile trilaterale desfășurate miercuri, 18 februarie 2026, la Geneva, au durat aproximativ două ore. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că pe componenta militară s-a ajuns la un acord „aproape complet”, în special privind mecanismele de monitorizare a unui eventual armistițiu, cu implicarea părții americane. În schimb, pe dimensiunea politică – inclusiv statutul teritoriilor ocupate – pozițiile rămân divergente. Șeful delegației ucrainene, Rustem Umerov , a vorbit despre „progrese” și clarificarea unor aspecte tehnice, în timp ce negociatorul-șef al Rusiei, Vladimir Medinski, a descris discuțiile drept „dificile, dar pragmatice”, anunțând o nouă rundă în curând. Potrivit presei ruse, Medinski ar fi avut ulterior și o întâlnire bilaterală cu partea ucraineană. Pe fundalul negocierilor, tensiunile continuă pe mai multe planuri: Ministerul rus al Apărării a anunțat cucerirea a două sate din estul Ucrainei, informație care nu a putut fi verificată independent. Moscova a cerut statelor europene „date concrete” privind acuzațiile că Alexei Navalnîi ar fi fost otrăvit, după ce mai multe țări occidentale au invocat prezența unei toxine rare. Rusia și Iran au anunțat exerciții navale comune în Marea Oman și nordul Oceanului Indian. Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene aplicarea unei excepții care să le permită importul de petrol rusesc pe cale maritimă, după oprirea conductei Drujba. Oficialii ucraineni au anunțat boicotarea ceremoniei de deschidere a Jocurilor Paralimpice de iarnă, după decizia de a permite sportivilor ruși să concureze sub propriul drapel. În paralel, Zelenski a impus sancțiuni președintelui Belarusului, Aleksandr Lukașenko, acuzând Minsk că facilitează atacurile ruse asupra infrastructurii ucrainene. Deși părțile vorbesc despre dialog și continuarea negocierilor, diferențele esențiale rămân nerezolvate, iar evoluțiile de pe front și din plan diplomatic arată că un acord final este încă departe. [...]

Soldat ucrainean manipulând un terminal Starlink într-un peisaj de iarnă.
Externe17 feb. 2026

Ucraina recucerește 201 km² în Zaporojie după blocarea accesului Rusiei la Starlink - cel mai rapid avans din ultimii doi ani și jumătate

Ucraina a recucerit 201 kilometri pătrați în patru zile , profitând de blocarea accesului trupelor ruse la rețeaua Starlink , potrivit unei analize realizate de RTE , pe baza datelor Institutului pentru Studiul Războiului. Între 11 și 15 februarie 2026, forțele Kievului au recuperat teritorii situate la circa 80 de kilometri est de orașul Zaporojie, într-o mișcare considerată cea mai amplă avansare ucraineană de la contraofensiva din 2023. Suprafața recâștigată se apropie de totalul câștigurilor rusești din întreaga lună decembrie. Impactul blocării Starlink Avansul ucrainean a venit după ce, la 1 februarie, Elon Musk a anunțat că măsurile pentru oprirea utilizării neautorizate a terminalelor Starlink de către forțele ruse au devenit eficiente. O zi mai târziu, autoritățile ucrainene au introdus un sistem de înregistrare și verificare a tuturor terminalelor din țară, blocând practic dispozitivele folosite de Rusia. Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului , într-o evaluare din 15 februarie, blocarea accesului la internetul prin satelit a generat probleme de comunicații și coordonare pentru trupele ruse. Reuters a relatat că soldați ruși au semnalat întreruperi ale serviciului, afectând atât operarea dronelor, cât și legăturile dintre unități. Câștiguri tactice, nu contraofensivă Observatorul militar ucrainean Kostyantyn Mashoveț a precizat, conform Euromaidan Press , că trupele ucrainene au împins liniile rusești cu până la 9,5 kilometri în anumite sectoare și au eliberat peste zece localități, între care Vișneve, Iehorivka, Ternuvate, Kosivtseve și Dobropillia. Totuși, el a respins ideea unei „contraofensive”, descriind operațiunile drept acțiuni tactice de stabilizare. Ucraina nu ar dispune, în acest moment, de suficiente trupe pentru a consolida integral noile poziții, în timp ce Rusia păstrează rezerve neangajate. Contextul mai larg al frontului Datele Institutului pentru Studiul Războiului arată că, în ansamblu, Rusia a înregistrat totuși câștiguri teritoriale nete în săptămâna încheiată la 14 februarie. Șeful Statului Major rus, Valeri Gherasimov , a susținut că forțele sale au ocupat 12 localități și 200 de kilometri pătrați în prima jumătate a lunii februarie, cifre apropiate de estimările independente. Analiștii apreciază însă că recentele contraatacuri ucrainene ar fi perturbat pregătirile Moscovei pentru o posibilă ofensivă de vară în 2026 spre Orikhiv și orașul Zaporojie, obligând unitățile ruse să își modifice planurile. Reperele ultimelor zile 1 februarie: anunț privind blocarea utilizării neautorizate a Starlink. 2 februarie: Ucraina introduce sistemul de verificare a terminalelor. 11–15 februarie: 201 km² recuceriți de forțele ucrainene. Până la 9,5 km: avans maxim raportat pe anumite sectoare. Evoluțiile indică un moment favorabil pentru Kiev pe segmentul sudic al frontului, dar fără a schimba decisiv balanța generală a războiului. [...]

Incendii la un rezervor de petrol în timpul atacului cu drone.
Externe17 feb. 2026

Rusia, sub „cel mai puternic” asalt aerian de până acum; 229 de drone doborâte la Bryansk, pene de curent și avarii la rețele

Ucraina a lansat cel mai amplu atac cu drone asupra Rusiei de la începutul războiului , vizând infrastructură energetică și un terminal petrolier la Marea Neagră, potrivit Reuters . Ofensiva are loc cu doar câteva zile înaintea unei noi runde de negocieri de pace mediate de SUA, programate la Geneva. Ministerul rus al Apărării a anunțat că a interceptat 345 de drone ucrainene în 24 de ore, până pe 16 februarie 2026, dintre care 229 ar fi fost doborâte în regiunea Briansk. Guvernatorul local, Aleksandr Bogomaz , a descris atacul drept „cel mai puternic și masiv” suferit de o regiune rusă de la începutul conflictului. Loviturile au afectat instalații de alimentare cu energie, provocând pene temporare de electricitate și căldură în mai multe districte. Ucraina a confirmat, de asemenea, atacarea terminalului petrolier Tamanneftegaz , din regiunea Krasnodar, în apropierea Mării Negre. Autoritățile ruse au raportat incendii la un rezervor de petrol și la facilități portuare, precum și doi răniți. Kievul susține că astfel de lovituri asupra infrastructurii energetice urmăresc reducerea veniturilor din exporturile de petrol care finanțează războiul. Escaladarea militară precede a treia rundă de negocieri dintre delegațiile Rusiei și Ucrainei, programată pentru 17–18 februarie la Geneva. Rusia va fi reprezentată de Vladimir Medinski , consilier al președintelui Vladimir Putin, iar Ucraina de Rustem Umerov . Primele două runde, desfășurate la Abu Dhabi, nu au produs progrese majore, în special în privința statutului regiunii Donbas și a garanțiilor de securitate pentru Ucraina. Atacul cu drone sugerează că, în paralel cu discuțiile diplomatice, conflictul rămâne extrem de activ pe teren. [...]

Petr Pavel discută despre provocările negocierilor de pace în Ucraina.
Externe17 feb. 2026

Petr Pavel: Așteptarea unui acord rapid de pace în Ucraina este „pură naivitate” - Rusia nu a arătat disponibilitate de compromis

Președintele Cehiei, Petr Pavel , avertizează că un acord rapid de pace în Ucraina este „pură naivitate” , în contextul poziției actuale a Rusiei, potrivit Digi24 , care citează European Pravda. Într-un interviu acordat publicației cehe Odkryto, Pavel a declarat că așteptările privind un acord rapid între Ucraina, Europa, SUA și Rusia sunt nerealiste. „Dacă cineva se aștepta ca în scurt timp să se ajungă la un acord (…) era pur și simplu naiv”, a spus liderul ceh. El a subliniat că succesul negocierilor depinde de existența unui teren comun între părți, iar Rusia nu a demonstrat, până acum, disponibilitate pentru compromis. În opinia sa, pentru ca Moscova să fie dispusă la concesii, aliații Ucrainei trebuie să o pună într-o poziție mai dezavantajoasă, prin presiune economică și politică sporită. Pavel a invocat și lecțiile istoriei: negocierile au șanse reale doar atunci când ambele tabere se află într-o poziție relativ echilibrată. Dacă una dintre părți este mai puternică, va prefera să continue conflictul în loc să-l încheie. Declarațiile vin în contextul unor noi discuții programate la Geneva între delegații din Ucraina, SUA și Rusia. Președintele american Donald Trump a afirmat recent că Rusia ar fi dispusă să încheie un acord, în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că schimbările din echipa de negociere rusă ar putea complica procesul. Pentru Petr Pavel, cheia rămâne presiunea constantă asupra Kremlinului: fără un raport de forțe mai echilibrat, un acord de pace durabil rămâne improbabil. [...]

Kim Jong Un taie panglica la inaugurarea unui cartier pentru familiile soldaților căzuți.
Externe16 feb. 2026

Coreea de Nord deschide un cartier pentru familiile soldaților căzuți în Ucraina - mesaj politic al lui Kim Jong Un

Coreea de Nord a finalizat un cartier pentru familiile soldaților morți în Ucraina , într-un nou gest propagandistic al liderului Kim Jong Un , potrivit Associated Press . Proiectul, construit la Phenian și denumit strada Saeppyol, este destinat rudelor militarilor nord-coreeni care au murit luptând alături de forțele ruse în războiul împotriva Ucrainei. Imaginile difuzate de presa de stat îl arată pe Kim Jong Un inspectând noile locuințe și vizitând familiile îndoliate, însoțit de fiica sa, Kim Ju Ae, tot mai prezentă la evenimente oficiale. Liderul de la Phenian a promis că statul va răsplăti „tinerii martiri” care „au sacrificat totul pentru patrie”. Inițiativa se înscrie într-o campanie mai amplă de glorificare a militarilor trimiși pe frontul din Ucraina . În ultimele luni, regimul a construit un zid memorial și un muzeu dedicate acestora, într-un demers pe care analiștii îl interpretează drept încercare de consolidare a unității interne și de limitare a nemulțumirilor legate de pierderile suferite. Potrivit Serviciului Național de Informații din Coreea de Sud, aproximativ 6.000 de militari nord-coreeni au fost uciși sau răniți în conflict, estimare prezentată parlamentarilor săptămâna trecută. Anul trecut, aceeași instituție evalua la circa 600 numărul morților, fără a exista o confirmare oficială din partea Phenianului. Trimiterea de trupe și echipamente militare – inclusiv artilerie și rachete – către Rusia reflectă apropierea dintre Kim Jong Un și Vladimir Putin , ambii confruntați cu tensiuni în relația cu Washingtonul. În paralel, Phenianul se pregătește pentru congresul partidului unic, programat la finalul lunii februarie 2026, unde liderul nord-coreean este așteptat să prezinte direcțiile strategice pentru următorii cinci ani și să își consolideze controlul politic. Prin noul cartier rezidențial, regimul transmite un mesaj dublu: recunoașterea pierderilor din Ucraina și reafirmarea alianței cu Moscova, într-un moment sensibil atât pe plan intern, cât și extern. [...]