Știri
Știri din categoria Externe
Testarea unei noi mobilizări în Rusia ridică riscuri economice și de securitate la granița NATO, inclusiv prin scenariul unui front deschis dinspre Kaliningrad, pe fondul uzurii războiului din Ucraina, potrivit unei analize publicate de HotNews, care preia un comentariu din presa italiană.
Miza imediată nu este doar militară, ci și una de funcționare a economiei ruse: o mobilizare în masă ar scoate și mai mulți oameni din piața muncii, într-un moment în care Rusia se confruntă deja cu deficit de forță de muncă, alimentat de înrolări, plecări din țară și atragerea lucrătorilor civili către industria de apărare. În plus, fiecare soldat nou înseamnă costuri bugetare directe (plată, echipare, logistică și eventuale despăgubiri), dar și costuri indirecte prin pierderea unui angajat din sectoare productive.
Analiza citată arată că forțele armate ruse desfășoară exerciții pentru a testa capacitatea de a absorbi o nouă mobilizare: convocarea rezerviștilor, cazarea, hrănirea, echiparea și instruirea lor. Informația este atribuită unor surse din serviciile de informații occidentale, citate de Wall Street Journal, prin intermediul Corriere della Sera.
Nu rezultă că decizia ar fi fost luată. Kremlinul ar putea amâna cel puțin până după alegerile parlamentare de la sfârșitul lunii septembrie, însă simplul fapt că procedurile sunt testate indică o opțiune aflată în pregătire concretă.
Textul subliniază explicit o constrângere economică: Rusia are deja o lipsă de forță de muncă, iar o mobilizare în masă ar agrava blocajul, inclusiv prin nevoia de a găsi lucrători străini pentru a acoperi golurile.
În paralel, costul este „dublu”:
Unul dintre exercițiile de mobilizare menționate a avut loc în Kaliningrad, exclava rusă dintre Polonia și Lituania. Importanța ei este strategică: regiunea permite desfășurarea de capabilități militare ruse în proximitatea statelor NATO, dar este și vulnerabilă, fiind separată de restul Federației Ruse.
Punctul sensibil este Coridorul Suwalki, o fâșie de aproximativ 60 km la granița polono-lituaniană, între Kaliningrad și Belarus, care reprezintă legătura terestră dintre Polonia și statele baltice. Într-un scenariu de conflict, conectarea forțelor din Kaliningrad cu cele din Belarus ar putea întrerupe această legătură, complicând sau întârziind întăririle NATO către Estonia, Letonia și Lituania.
Analiza precizează că nu există dovezi că Vladimir Putin ar fi decis să atace NATO și insistă asupra diferenței dintre pregătirea unei opțiuni militare și intenția de a o folosi. Totuși, Polonia și statele baltice își calibrează evaluările pe baza capabilităților, nu a asigurărilor.
O mobilizare de masă ar fi, în primul rând, un semnal al dificultăților Rusiei în Ucraina și al faptului că recrutarea voluntară nu mai acoperă nevoia de personal. În același timp, scenariul Kaliningrad adaugă o dimensiune de risc pentru flancul estic al NATO, prin posibile provocări și incidente (aeriene sau navale), război electronic ori amenințări la adresa Coridorului Suwalki, până la varianta extremă a unei acțiuni limitate care să testeze Articolul 5.
În acest context, textul notează că NATO și-a întărit într-o anumită măsură postura pe flancul estic, menținând forțe multinaționale avansate și operațiuni aeriene și navale, precum și exerciții în zona Suwałki Gap.
Recomandate
Posibila întâlnire Zelenski–Putin–Trump deschide o fereastră de negociere, dar este legată direct de relaxarea sancțiunilor SUA împotriva Rusiei , într-un moment în care Washingtonul și Kievul traversează tensiuni politice. Potrivit Adevărul , Volodimir Zelenski spune că administrația americană analizează organizarea unei întâlniri trilaterale cu Vladimir Putin și Donald Trump. Zelenski a declarat, într-o conferință online cu jurnaliștii, că SUA iau în calcul mai multe variante de locație pentru o eventuală întrevedere. Printre opțiuni se află Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, iar o altă posibilitate ar fi o țară europeană, potrivit presei ucrainene citate în material. G20 Miami, scenariul de calendar – dar fără confirmarea lui Putin O întâlnire trilaterală ar putea fi plasată în marja summitului G20 programat pe 14–15 decembrie 2026, la Miami (SUA). Participarea lui Vladimir Putin nu este însă confirmată: Kremlinul a transmis anterior că nu există o decizie privind prezența liderului rus la reuniune. În paralel, alegerea locului rămâne un obstacol major. Moscova a respins ideea unei întâlniri Putin–Zelenski în afara capitalei Rusiei, în timp ce Zelenski refuză să meargă la Moscova. În aceste condiții, o întrevedere ar depinde de găsirea unei locații acceptabile pentru toate părțile și de disponibilitatea celor trei lideri. Contextul care apasă negocierile: suspendarea sancțiunilor și disputa pe energie Anunțul despre posibile negocieri vine după decizia lui Donald Trump de a suspenda aplicarea unui pachet amplu de sancțiuni care viza economia rusă, deși legislația fusese adoptată de ambele camere ale Congresului SUA. Într-un ordin executiv emis vineri, 16 octombrie, Trump a renunțat la aplicarea mai multor sancțiuni, restricții și taxe, invocând interesul național al Statelor Unite. Pachetul legislativ, susținut în Congres de senatorul Lindsey Graham, urmărea să limiteze resursele financiare care susțin războiul Rusiei împotriva Ucrainei și includea, între altele: măsuri împotriva unor oficiali și bănci rusești; măsuri privind nave folosite la transportul petrolului și al altor produse energetice rusești; posibilitatea unor taxe vamale de până la 100% pentru principalii importatori de petrol și gaze din Rusia, în anumite condiții. Decizia a fost luată pe fondul criticilor publice ale lui Trump la adresa lui Zelenski, inclusiv sugestii că Ucraina ar avea nevoie de un nou lider. Totodată, suspendarea sancțiunilor a venit la scurt timp după ce Trump a anunțat un acord privind livrările de motorină din Rusia, prezentat ca măsură pentru reducerea prețurilor la energie, dar care a generat reacții critice în SUA: mai mulți senatori, inclusiv republicani, i-au cerut președintelui să aplice sancțiunile votate de Congres. Zelenski a avertizat, la rândul său, că acordul privind motorina ar putea aduce venituri suplimentare Rusiei în timp ce războiul continuă. [...]
Volodimir Zelenski a mers la Bruxelles pentru a cere întărirea presiunii occidentale asupra Rusiei , în cadrul unor întâlniri programate cu liderii NATO și ai Uniunii Europene, potrivit Agerpres . Președintele ucrainean a sosit joi în capitala Belgiei, iar obiectivul declarat al vizitei este obținerea unei „presiuni reale” asupra Moscovei. Informația este relatată de France Presse, conform Agerpres. Articolul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că nu sunt publice, din materialul citat, detalii suplimentare despre agenda exactă a discuțiilor, participanții confirmați sau măsurile concrete avute în vedere. [...]
Atacul masiv asupra energiei Ucrainei crește riscul de șocuri industriale și de aprovizionare , într-un moment în care presiunea economică asupra Rusiei este slăbită de decizia SUA de a suspenda o parte importantă a sancțiunilor, potrivit HotNews . În noaptea de 16 spre 17 octombrie, Rusia a lansat unul dintre cele mai ample atacuri de până acum asupra infrastructurii energetice ucrainene, conform președintelui Volodimir Zelenski , citat de Kyiv Independent. Atacurile rusești din ultimele 24 de ore s-au soldat cu șapte morți și aproximativ 90 de răniți, potrivit autorităților regionale ucrainene. Ținte energetice și industriale: efect direct asupra funcționării economiei Ministerul rus al Apărării a transmis că a lovit mai multe obiective de infrastructură din Ucraina, inclusiv combinatul siderurgic ArcelorMittal din Krivoi Rog, relatează Reuters . Unitatea, deținută de ArcelorMittal, își suspendase activitatea în septembrie, după o serie de atacuri rusești cu rachete balistice. Potrivit ministerului rus, au mai fost lovite: o stație electrică în orașul Jîtomîr (nord-vestul Ucrainei); un alt combinat siderurgic în Zaporojie, în apropierea liniei frontului. Ministerul rus a mai afirmat că a fost lovită și o navă de marfă în Marea Neagră, susținând că transporta echipamente militare către portul Odesa. Zelenski leagă atacurile de relaxarea presiunii economice asupra Moscovei Zelenski a spus că Rusia a vizat peste 15 obiective importante de producere și transport al energiei electrice și a criticat decizia SUA de a „ignora complet” legea Lindsey Graham , care ar fi trebuit să crească presiunea asupra Rusiei. „Într-un moment în care rușii au lansat un atac atât de masiv asupra sectorului nostru energetic, în America s-a luat, din păcate, decizia de a ignora complet legea Lindsey Graham, care ar fi trebuit să exercite o presiune cu adevărat eficientă asupra Rusiei pentru a pune capăt acestui război.” Liderul ucrainean a cerut Washingtonului să aplice o „blocadă a sancțiunilor” și a avertizat că relaxarea presiunii economice îl încurajează pe Vladimir Putin să continue atacurile. „Recompensele financiare pentru (președintele rus Vladimir) Putin – toate acestea nu fac decât să-l încurajeze să continue atacurile. Nu trebuie să cedăm teren.” Ce a suspendat SUA și de ce contează economic Potrivit BBC , președintele Donald Trump a folosit autoritatea sa pentru a bloca numeroase sancțiuni împotriva Rusiei cu două zile înainte ca acestea să intre în vigoare, invocând „interesul național” al SUA. Măsurile fuseseră adoptate de Congres și promulgate în septembrie, iar decizia a generat nemulțumire în rândul parlamentarilor americani. Actul legislativ viza direct economia Rusiei și includea, între altele: posibilitatea de a impune taxe de până la 100% pe importurile primilor cinci cumpărători de petrol și gaze rusești, în special China și India; măsuri împotriva unor oficiali ruși de rang înalt, inclusiv Vladimir Putin; sancțiuni care vizau băncile rusești și „flota fantomă” folosită pentru ocolirea embargourilor. Trump a suspendat acum cele mai multe dintre aceste prevederi. [...]
Ucraina va relua loviturile asupra rafinăriilor rusești , în pofida presiunilor venite din SUA pentru oprirea atacurilor, pe fondul unei deteriorări accelerate a relației dintre președintele Volodimir Zelenski și administrația Trump, potrivit Kyiv Post . Zelenski a spus că „blocajul” privind atacarea rafinăriilor „a dispărut” și că Ucraina „a terminat” cu această restricție, într-un interviu acordat Financial Times la Londra. Conform publicației, liderul ucrainean a avertizat că Washingtonul a pus în pericol vieți ucrainene prin limitarea accesului la schimbul de informații (intelligence) și la comunicațiile prin satelit Starlink , pe care forțele ucrainene le folosesc pentru comunicații pe câmpul de luptă și operațiuni cu drone. Presiunea SUA: energie, prețuri la combustibili și condiționarea sprijinului În relatarea Kyiv Post, Zelenski afirmă că oficiali militari ucraineni au fost avertizați de omologii americani că SUA ar urma să restricționeze schimbul de informații dacă Kievul continuă loviturile asupra infrastructurii energetice rusești. Miza, în interpretarea prezentată, este legată de efortul Washingtonului de a reduce prețurile la combustibili, Trump cerând Ucrainei să oprească atacurile asupra infrastructurii petroliere ruse. Publicația notează și că, săptămâna trecută, Trump a anunțat un acord prin care Rusia ar urma să furnizeze motorină către piețele din SUA și globale, decizie criticată de parlamentari americani și aliați europeni. Zelenski a numit acordul o „victorie simplă” pentru Kremlin, într-un interviu acordat lui Piers Morgan. Starlink și schimbul de informații, risc operațional pentru apărarea Ucrainei Disputa s-a amplificat după ce Ucraina a raportat restricții asupra serviciilor militare Starlink. Zelenski a avertizat că limitările pot duce la pierderi semnificative, în condițiile intensificării atacurilor rusești asupra orașelor ucrainene și a infrastructurii energetice. „Este o mare greșeală. Această decizie va aduce multe pierderi de vieți omenești… Oamenii vor muri.” Zelenski i-a cerut lui Elon Musk să restabilească serviciul, exprimând speranța că întreruperea ar fi fost cauzată de o problemă tehnică. În același context, Musk a declarat că Starshield – sistemul de sateliți de nivel militar – este deținut și controlat de guvernul SUA, care stabilește restricțiile de utilizare, și că Starlink este un serviciu comercial destinat utilizării civile și defensive, nu operațiunilor ofensive. Kyiv Post mai scrie că oficiali ucraineni au declarat pentru CNN că pierderea informațiilor ar putea oferi Rusiei un avantaj pe câmpul de luptă, iar un oficial european a pus sub semnul întrebării explicația Washingtonului potrivit căreia vremea ar fi provocat întreruperi în datele de avertizare privind rachetele. Context: atacuri rusești asupra energiei și întreruperi de curent Pe fondul acestei tensiuni, Zelenski a spus că loviturile rusești au lăsat peste 600.000 de oameni fără electricitate. Publicația notează și că, în două nopți consecutive, alertele aeriene care, de regulă, oferă timp locuitorilor din Kiev să se adăpostească au venit abia după ce rachetele balistice rusești se apropiau sau loveau capitala. Potrivit lui Zelenski, în 12-13 octombrie Rusia a lansat atacuri succesive cu rachete balistice, lovind infrastructură civilă și o centrală electrică majoră, iar Ucraina nu ar fi primit avertizare prealabilă de la partenerii occidentali. Ce urmează Din informațiile prezentate, reluarea loviturilor asupra rafinăriilor rusești indică o schimbare de linie la Kiev, cu potențial de a adânci fricțiunile cu Washingtonul, în special dacă SUA condiționează în continuare schimbul de informații și utilizarea unor servicii critice precum Starlink de limitarea atacurilor ucrainene asupra infrastructurii energetice ruse. [...]
Volodimir Zelenski avertizează că relaxarea restricțiilor SUA pentru motorina rusească riscă să slăbească sprijinul pentru Ucraina , într-un moment în care Moscova caută câștiguri politice fără progrese decisive pe front, potrivit Kyiv Post . Președintele ucrainean a spus că acordul descris drept „diesel deal” îi oferă lui Vladimir Putin o „victorie tactică” și poate fi folosit de Kremlin pentru a presa Kievul spre concesii. Declarațiile au fost făcute într-un interviu amplu acordat realizatorului britanic Piers Morgan , miercuri, 14 octombrie, în timpul vizitei lui Zelenski în Marea Britanie, unde a avut întâlniri cu premierul Andy Burnham și cu regele Charles al III-lea . Contextul este marcat de atacuri rusești reînnoite asupra infrastructurii energetice ucrainene și de tensiuni în creștere între Kiev și Washington. „Putin râde acum”: miza politică a acordului privind motorina Morgan a pus sub semnul întrebării decizia președintelui american Donald Trump de a relaxa restricțiile privind motorina rusească, argumentând că efectul asupra prețurilor la combustibil în SUA ar fi limitat. Zelenski a fost de acord și a descris aranjamentul ca pe un câștig pentru Kremlin. „Acum Putin râde.” Zelenski a susținut că Rusia obține concesii de la Washington fără să fie nevoită să forțeze „străpungeri” militare, iar astfel de decizii sunt exploatate pentru a împinge Ucraina spre compromisuri. El a spus că este „păcat” că Ucraina „pierde un partener puternic”, iar când Morgan a întrebat dacă se referă la pierderea Americii, Zelenski a răspuns afirmativ, adăugând că nu din vina Kievului. În același timp, Zelenski a insistat că Ucraina nu își poate sacrifica suveranitatea pentru a menține sprijinul SUA. „Nu ne vindem țara… Nu e vorba de afaceri pentru noi. E viața noastră și țara noastră.” Energie, încetări ale focului și atacuri: acuzația că Rusia „exploatează” aranjamentele În interviu, Zelenski a spus că Ucraina a susținut propunerea lui Trump privind o încetare a focului pe energie, deși Kievul nu ar fi fost informat înainte ca președintele american să o anunțe. Potrivit lui Zelenski, Ucraina s-a abținut timp de trei zile de la lovirea obiectivelor energetice rusești și nu a ripostat imediat când Rusia a reluat atacurile. El a afirmat că Rusia a lansat ulterior un nou baraj masiv, inclusiv aproximativ 40 de rachete balistice țintind infrastructura energetică ucraineană. Morgan a spus că apărarea ucraineană a interceptat doar patru dintre rachetele balistice, iar Zelenski a concluzionat că Moscova folosește astfel de aranjamente în avantajul său, nu pentru a le respecta. Starlink și avertizările de informații: impact operațional asupra apărării aeriene Zelenski a criticat și restricțiile care ar fi afectat sistemul de comunicații prin satelit Starlink în timpul atacurilor rusești, afirmând că acestea au costat vieți. El a spus că forțele ucrainene ar fi pierdut conectivitatea în jurul orei 1:00, ceea ce a afectat dronele interceptoare folosite împotriva dronelor Shahed. „Sunt sigur că au știut ce au făcut. Absolut. Pentru că era 1 dimineața.” Zelenski a declarat că militarii au încercat să contacteze SpaceX, generali americani și alți parteneri după ce au observat întreruperea. A adăugat că Starlink nu este folosit doar pentru misiuni ofensive, ci și pentru apărarea vieților, și a numit restricțiile o „greșeală serioasă”, menționând totodată că ar putea fi vorba și de o problemă tehnică majoră. El a mai spus că state europene, inclusiv Polonia, au plătit pentru serviciile Starlink utilizate de Ucraina. Publicația notează că restricțiile operaționale au fost confirmate de oficiali ucraineni, însă responsabilitatea pentru impunerea lor rămâne disputată. Separat, Zelenski a vorbit despre întreruperi ale avertizărilor de informații din partea SUA privind rachetele balistice rusești, despre care a spus că reduc timpul disponibil civililor pentru a ajunge la adăposturi. El a precizat că oficiali americani au pus aceste probleme pe seama unor dificultăți tehnice, dar că ele au continuat în timpul atacurilor. Trump a negat că ar fi suspendat schimbul de informații cu Ucraina. Ce urmează: presiune politică și negocieri, fără cedări de suveranitate Zelenski a spus că Ucraina poate să își păstreze independența „în orice fel”, dar a admis că fără sprijinul Washingtonului ar deveni mult mai dificil să fie împins Putin spre o soluție diplomatică. În același timp, a reiterat că nu va recunoaște legal teritoriile ocupate ca fiind rusești, chiar dacă a subliniat că evitarea pierderilor de vieți rămâne esențială. Interviul a inclus și o discuție despre ideea, atribuită lui Trump, că Ucraina ar trebui să aibă un alt lider „care poate face o înțelegere”. Zelenski a respins posibilitatea ca actori externi să decidă cine conduce Ucraina și a spus că alegeri sigure nu pot fi organizate cât timp țara este atacată cu rachete și drone. [...]
Rusia a lansat cel puțin 269 de drone asupra Ucrainei , într-un atac pe care președintele Volodîmîr Zelenski îl leagă de perturbări ale conexiunilor Starlink folosite de dronele ucrainene de interceptare, potrivit Kyiv Post . Miza operațională: dacă legătura prin satelit este instabilă sau restricționată, capacitatea Ucrainei de a contracara valurile de drone scade, iar presiunea pe apărarea antiaeriană crește. Atacul a avut loc în noaptea și pe parcursul zilei de miercuri, 14 octombrie, și a provocat șase morți și 13 răniți în orașul Luțk, din vestul Ucrainei. Zelenski a descris asaltul drept unul dintre cele mai mari ca amploare. Într-un mesaj public, liderul ucrainean a detaliat că Rusia a lansat 124 de drone peste noapte și încă 145 în timpul zilei, adăugând că la momentul declarației „mai mult de 40” de drone Shahed se aflau încă în spațiul aerian ucrainean. Țintele invocate includ infrastructura energetică, logistica și căile ferate. Legătura cu Starlink și efectul asupra apărării aeriene Zelenski a avertizat că Rusia „încearcă să profite” de problemele Starlink din Ucraina, întrucât dronele ucrainene de interceptare depind, între altele, de această conexiune. În articol se precizează că restricțiile care afectează sistemul Starshield (varianta „militară” a SpaceX) au perturbat operațiunile cu drone ale Ucrainei, însă responsabilitatea pentru schimbări rămâne disputată. Deși apărarea antiaeriană ucraineană a interceptat un număr semnificativ de drone, o parte a reușit să treacă și să lovească ținte, conform relatării. Sprijin britanic: accelerarea livrărilor de sisteme antiaeriene După discuții la Londra cu premierul britanic Andy Burnham, Zelenski a anunțat că Marea Britanie va accelera livrările de arme de apărare antiaeriană destinate interceptării dronelor Shahed mai rapide, cu propulsie de tip „jet”. „Astăzi s-a luat o decizie de a accelera livrările de sisteme de apărare antiaeriană fabricate în Marea Britanie către Ucraina pentru a contracara «shahed»-urile cu propulsie de tip jet.” Context: atacuri în pofida unui anunț privind un armistițiu energetic Atacurile au continuat în pofida anunțului recent al președintelui SUA, Donald Trump, privind un armistițiu pe zona energetică, notează publicația. Zelenski a cerut liderilor G7 și altor parteneri să crească presiunea asupra Moscovei prin sancțiuni și asistență militară, susținând că Rusia trebuie „forțată să se oprească”, nu convinsă prin negocieri. [...]
