Știri
Știri din categoria Externe
Volodimir Zelenski avertizează că Rusia ar putea escalada împotriva unei țări NATO, inclusiv prin atacuri cu drone și rachete sau chiar o operațiune terestră, într-un scenariu menit să fractureze unitatea occidentală și să reducă sprijinul pentru Ucraina, potrivit Kyiv Post.
Declarațiile au fost făcute marți, la New York, după întâlnirea cu președintele SUA, Donald Trump, în marja Adunării Generale a ONU, în contextul unei întrebări adresate de Fox News Digital despre riscul ca Rusia să atace o altă țară europeană.
Zelenski susține că președintele rus Vladimir Putin se confruntă cu presiuni crescânde pe plan intern, pe fondul lipsei unor victorii pe câmpul de luptă care să justifice costurile războiului. În acest context, liderul ucrainean afirmă că Kremlinul ar putea căuta o escaladare externă pentru a distrage atenția și a intimida Europa.
„Nu câștigă. Pentru el, e o problemă, pentru că trebuie să arate [ceva] societății sale interne”, a spus Zelenski.
În aceeași logică, Zelenski a invocat pierderi rusești pe front, afirmând că, la un efectiv de „un milion” de oameni pe câmpul de luptă, „mor 32.000–33.000 pe lună”, întrebând cum poate fi explicat acest lucru fără rezultate prezentabile acasă.
Potrivit lui Zelenski, în lipsa unor câștiguri decisive în Ucraina, Moscova ar putea încerca să „divizeze Europa” și să creeze o falie între Europa și Statele Unite, cu efect direct asupra nivelului de sprijin pentru Kiev.
„Să scadă sprijinul pentru Ucraina. Dacă sprijinul scade, poate împinge mai departe”, a spus Zelenski.
El a indicat că Rusia ar urmări deja intimidarea societăților europene prin drone și incidente transfrontaliere, menționând Moldova, România și Polonia, precum și perturbări care au implicat aeroporturi din Germania și țări nordice.
Zelenski a spus că riscul unor acțiuni ofensive „cu drone, rachete sau operațiune terestră” este „foarte ridicat” împotriva altor țări care se învecinează cu Rusia sau Belarus. Întrebat cum ar trebui să reacționeze statele vizate la astfel de încălcări ale frontierei, răspunsul său a fost tranșant:
„Răspundeți. Răspundeți întotdeauna.”
În viziunea sa, lipsa unui răspuns ar încuraja noi escaladări: „Dacă nu răspundeți rușilor, vor merge mai departe”, a mai spus liderul ucrainean.
Recomandate
Ucraina avertizează că Rusia pregătește lovituri asupra infrastructurii energetice și a podurilor , un scenariu care ar putea amplifica riscurile operaționale pentru alimentarea cu electricitate și transport înaintea unei întâlniri Ucraina–SUA–Rusia programate săptămâna viitoare la Abu Dhabi , potrivit G4Media . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că are „informații” despre un atac aerian rusesc planificat care ar viza „infrastructura civilă și energetică” și podurile, inclusiv cele peste râul Nipru, în contextul în care urmează discuții la Abu Dhabi. În discursul său zilnic, Zelenski a detaliat țintele pe care Kievul le consideră expuse: sectorul energetic; podurile peste Nipru; infrastructura civilă. „Avem informaţii care indică faptul că se pregăteşte un nou atac împotriva sectorului energetic, împotriva podurilor noastre peste râul Nipru şi împotriva infrastructurii civile.” Ce răspuns anunță Kievul Zelenski a mai afirmat că a discutat cu responsabilii pentru atacurile aeriene ucrainene cu rază lungă și a transmis că Ucraina va reacționa. „Rusia va primi răspunsul nostru.” Întâlnirea dintre Ucraina, Statele Unite și Rusia este menționată ca fiind programată săptămâna viitoare la Abu Dhabi, însă materialul nu oferă detalii despre agenda sau formatul discuțiilor. [...]
Volodîmîr Zelenski avertizează că un posibil acord de securitate Rusia–Europa ar putea fi periculos , în contextul în care, potrivit CNN , președintele SUA Donald Trump ar fi „plutit” ideea unui nou cadru de securitate. Într-o discuție de vineri cu jurnalistul CNN Jake Tapper, președintele ucrainean a spus că nu cunoaște toate detaliile despre potențialul nou „cadru de securitate” menționat, dar a avertizat că un aranjament între Rusia și Europa ar putea avea consecințe riscante. Ce spune Zelenski și de ce contează Mesajul lui Zelenski indică o preocupare directă legată de arhitectura de securitate europeană în eventualitatea unor negocieri de pace pentru Ucraina: dacă un acord ar fi construit fără clarificări și garanții, acesta ar putea crea vulnerabilități pentru regiune și pentru Kiev. În materialul CNN nu sunt prezentate detalii suplimentare despre conținutul cadrului de securitate invocat și nici despre parametrii unui posibil acord Rusia–Europa, iar Zelenski afirmă explicit că nu știe toate detaliile. [...]
Temerile privind un acord SUA–Rusia care ar redesena securitatea Europei au reaprins discuțiile despre rolul UE în negocierile de pace pentru Ucraina, pe fondul semnalelor venite dinspre administrația Trump, potrivit Antena 3 , care citează o analiză Financial Times. Oficiali europeni se tem că Washingtonul ar putea încheia un acord separat cu Moscova în cadrul negocierilor pentru încetarea războiului din Ucraina, înțelegere care ar putea submina NATO și ar putea facilita o revenire a „sferei de influență” a Rusiei în Europa, conform Financial Times. În acest context, lideri din capitale europene au reacționat la declarații atribuite administrației Trump despre un nou „cadru” de securitate europeană care ar urma să fie discutat cu Rusia ca parte a unui viitor acord de pace. Semnalele de la Washington: „un acord mare” și „mai mult decât Ucraina” Antena 3 relatează că Donald Trump s-a întâlnit la Casa Albă cu Kirill Dmitriev, prezentat drept un înalt oficial rus și unul dintre emisarii lui Vladimir Putin pentru negocieri. Ulterior, Trump a spus jurnaliștilor că „va exista un acord” și că acesta „va implica mai mult decât Ucraina”, sugerând că ar putea viza „întreaga Europă”. După acest anunț, Jared Kushner a scris pe rețeaua X că Washingtonul ar urmări „aranjamente practice” care să răspundă preocupărilor de securitate ale tuturor părților, inclusiv „un cadru durabil” pentru securitatea și stabilitatea Europei pe termen lung. Un oficial european citat de Financial Times, sub anonimat, a descris mesajul drept „o surpriză totală” și a susținut că nu ar urma să existe negocieri simultane privind securitatea europeană înainte de încheierea războiului. Linia UE: securitatea Europei nu se negociază „pe lângă” europeni Liderii europeni se opun ideii ca discuțiile despre pacea din Ucraina să fie folosite ca pretext pentru negocierea unei noi arhitecturi de securitate în Europa. Temerea, potrivit materialului, este că Moscova ar putea încerca să-și reafirme influența și să submineze suveranitatea statelor vecine din NATO. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat vineri: „Este responsabilitatea Uniunii Europene să decidă asupra problemelor care îi afectează securitatea”. Totodată, un oficial european citat de Financial Times a afirmat că nu s-ar fi discutat „absolut deloc” despre viitorul NATO și că „orice schimbare” a alianței sau reducerea prezenței sale în Europa ar fi „exclusă”. „Garanțiile de securitate pentru Rusia” și condițiile puse de Moscova Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a recunoscut că răspunsuri la întrebările ridicate de Rusia despre propria securitate ar putea intra într-o înțelegere de pace, însă doar cu „implicarea Europei”. El a mai spus că „garanțiile de securitate pentru Rusia” ar însemna schimbarea cadrului de securitate în Europa și în lume și că un recul al NATO ar fi „un semn de slăbiciune”. În paralel, Kushner și trimisul special al SUA, Steve Witkoff, și-ar fi intensificat eforturile de a găsi puncte comune cu Kievul, Moscova și unele capitale europene înaintea discuțiilor planificate între negociatorii SUA, ruși și ucraineni la Abu Dhabi , programate pentru săptămâna viitoare. În același timp, ar fi fost prezentate și posibile acorduri economice și de investiții între SUA și Rusia. Materialul mai notează, citând două persoane implicate în eforturi neoficiale, că este puțin probabil ca discuțiile de la Abu Dhabi să ducă la un armistițiu „semnificativ”, pe fondul unei campanii de iarnă de atacuri aeriene asupra infrastructurii energetice din Ucraina. În acest cadru, Moscova ar vedea mutarea discuției de la teritorii la „garanții de securitate” ca pe o modalitate de a prelungi negocierile, în timp ce slăbește poziția militară a Ucrainei. Potrivit articolului, Putin ar fi cerut Ucrainei să predea partea rămasă a regiunii estice Donbas ca o condiție prealabilă pentru un armistițiu și s-ar aștepta la concesii teritoriale suplimentare în schimbul oricăror garanții de securitate oferite de NATO. Ce urmează: negocieri la Abu Dhabi, cu europenii divizați Capitalele europene ar încerca să obțină o implicare mai mare în discuțiile conduse de SUA, însă sunt divizate în privința modului de acțiune și a reprezentării, mai arată materialul. În această săptămână au avut loc discuții la Bruxelles cu oficiali din Franța, Germania, Marea Britanie, NATO și UE, alături de reprezentanți americani și ucraineni, iar liderii Finlandei și Norvegiei ar fi avut recent un apel telefonic cu Vladimir Putin. Un oficial european citat de Financial Times a caracterizat ansamblul negocierilor drept „neorganizat, haotic și imprevizibil”, susținând că nu ar exista un document sau un proiect de acord aflat efectiv la negociere. [...]
Schimbarea majorității în Congresul SUA ar putea redeschide robinetul ajutorului pentru Ucraina , într-un moment în care administrația Trump a redus sprijinul și a făcut pași considerați favorabili Rusiei, potrivit Al Jazeera . Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski mizează pe câștigurile democraților la alegerile de la mijlocul mandatului pentru a obține „mai mult sprijin” financiar și militar pentru Kiev. Zelenski a declarat, într-un interviu pentru postul german ZDF, că democrații „vorbesc foarte clar” despre susținerea Ucrainei și despre refacerea legăturii dintre SUA și Europa, ceea ce ar putea duce la „un echilibru de putere” și la sprijin suplimentar. El a adăugat că un mesaj ferm al Congresului privind sprijinul financiar sau asistența militară ar putea avea efect și asupra președintelui rus Vladimir Putin. De ce contează: Congresul poate contrabalansa deciziile Casei Albe Contextul politic din SUA este relevant pentru fluxul de resurse către Ucraina, în condițiile în care, în ultimele săptămâni, Donald Trump a luat mai multe decizii descrise ca fiind favorabile Rusiei, inclusiv un acord pentru importul de motorină rusească. Totodată, luna trecută, Trump a renunțat la sancțiuni împotriva Rusiei pe care Congresul le aprobase cu o majoritate covârșitoare, în cadrul unei legislații de sprijin pentru Ucraina. Kievul a acuzat, de asemenea, Washingtonul că întârzie livrările de rachete interceptoare, un element operațional esențial pentru apărarea antiaeriană. Presiune europeană pentru o linie mai dură față de Rusia În Europa, șefa diplomației UE, Kaja Kallas , a spus că speră ca noul Congres să „continue să sprijine Ucraina” și să crească presiunea asupra Rusiei, argumentând că „Europa și SUA sunt mult mai puternice împreună”. În Germania, reacțiile au fost împărțite. Cancelarul Friedrich Merz s-a declarat sceptic că Trump își va schimba cursul, susținând că, în ultimii doi ani, președintele SUA a guvernat în mare parte ocolind Congresul. În schimb, ministrul de externe Johann Wadephul a apreciat că victoria democraților ar putea crea „o nouă oportunitate” pentru o inițiativă de încheiere a războaielor din Ucraina și Iran și că ajutorul pentru Ucraina, redus sub Trump, ar putea intra „în mai multe discuții” în Congres, inclusiv cu sprijin bipartizan. Ce urmează: diplomația se mișcă mai repede decât politica internă din SUA Chiar dacă democrații ar urma să preia controlul agendei Congresului în ianuarie, discuțiile diplomatice avansează deja. Steve Witkoff, emisarul lui Trump, a declarat că Washingtonul va aduce delegații ucrainene și ruse împreună la Abu Dhabi , pe 10 și 11 noiembrie, pentru discuții despre încheierea războiului și aranjamente de securitate pentru Ucraina. Zelenski a spus că a avut discuții detaliate cu Witkoff și cu Jared Kushner înaintea întâlnirii și a transmis pe X că negocierile trebuie accelerate pentru a opri războiul „cât mai repede posibil”, afirmând că Ucraina este pregătită să facă pașii necesari. [...]
Ministerul Afacerilor Externe spune că nu există, deocamdată, confirmări privind victime românești în atacul armat din Cracovia, iar echipa consulară a României este în contact permanent cu autoritățile poloneze, potrivit Euronews . În paralel, președintele Nicușor Dan, premierul Luca Niculescu și alți oficiali au transmis mesaje de condoleanțe și solidaritate. MAE precizează că, până la momentul publicării informației, partea poloneză nu a confirmat prezența unor cetățeni români printre victime. Reprezentanții consulari români continuă să urmărească evoluția situației, menținând legătura cu autoritățile din Polonia. Reacții oficiale: condoleanțe și ofertă de sprijin Președintele Nicușor Dan a transmis, într-un mesaj publicat pe rețeaua X, că este „profund întristat” de tragedia din Cracovia și că România este alături de victime, familiile acestora și de poporul polonez. Premierul Luca Niculescu a transmis condoleanțe familiilor celor decedați și urări de însănătoșire răniților. În mesajul său, a scris: „Gândurile noastre se îndreaptă către victime, familiile și apropiații acestora, precum și către toți cei afectați de acest eveniment tragic”. Ministrul Afacerilor Externe, Dan Neculăescu, s-a declarat șocat de atac și a transmis condoleanțe omologului său polonez și familiilor victimelor, menționând că echipa consulară este în contact permanent cu autoritățile poloneze. De asemenea, ministrul Afacerilor Interne, Marian Neacșu, și-a exprimat solidaritatea cu polițiștii și salvatorii polonezi și a arătat că România este pregătită să ofere sprijin, dacă autoritățile poloneze îl vor solicita. Context Atacul a avut loc în centrul orașului Cracovia. Euronews mai relatează separat despre atacul armat din centrul orașului Cracovia și despre un român martor la atac , în timp ce autoritățile române continuă verificările privind posibile persoane afectate. [...]
Intervenția rapidă a poliției a limitat bilanțul atacului din Cracovia , după ce primele patrule au ajuns la mai puțin de un minut de la apelul de urgență, potrivit relatărilor și informațiilor prezentate de Euronews . Atacul armat din centrul orașului polonez s-a soldat cu nouă morți, iar autoritățile investighează inclusiv posibile motivații legate de ideologia de extremă dreapta. Cristian Scutariu, un român aflat la aproximativ 500 de metri de locul atacului, a descris momentele de confuzie și panică, spunând că, inițial, focurile de armă au fost confundate cu petarde, pe fondul atmosferei din oraș după un meci de fotbal din seara precedentă. „Lumea fugea în toate direcțiile. A fost o perioadă de câteva minute de haos. Nimeni nu înțelegea ce se întâmplă.” Martorul a relatat că oamenii au încercat să se adăpostească în clădirile din apropiere, intrând în scări de bloc, magazine și alte spații unde se puteau proteja. El a mai spus că forțele de ordine au intervenit repede și că deasupra zonei au apărut două elicoptere ale poliției. Ce spun autoritățile despre suspect și desfășurarea intervenției Potrivit informațiilor prezentate în material, anchetatorii polonezi încearcă să stabilească ce l-a determinat pe un tânăr de 24 de ani să comită atacul și dacă a fost influențat de ideologia de extremă dreapta. Ministrul polonez de Interne, Marcin Kierwiński , a declarat că primele date indică „convingeri radicale” și o atracție pentru această ideologie, iar autoritățile susțin că suspectul ar fi acționat singur. Datele operaționale comunicate indică o reacție în lanț foarte rapidă: primele patrule au fost mobilizate la mai puțin de un minut de la apelul la urgență; după aproximativ trei minute au fost trase primele focuri de armă în confruntarea cu suspectul; un polițist implicat în oprirea atacatorului a fost grav rănit. Bilanț și anchetă: nouă morți, inclusiv trei persoane găsite în locuința suspectului Șase persoane au fost ucise în atacul din centrul Cracoviei. Ulterior, în urma perchezițiilor la locuința suspectului, polițiștii au găsit alte trei persoane decedate, ceea ce ridică întrebări suplimentare pentru anchetă privind circumstanțele acelor decese. Autoritățile au folosit inclusiv o dronă pentru a verifica locuința înainte de intervenție, după ce în mașina atacatorului ar fi fost descoperită o cantitate importantă de muniție. În locuință ar fi fost găsite și alte arme, iar ancheta urmărește proveniența armamentului și posibile influențe care ar fi stat la baza atacului. Polonia este în doliu național. Ministerul Afacerilor Externe a transmis că, până la acest moment, nu au fost identificați cetățeni români printre victime, însă procesul de identificare este în desfășurare. [...]
