Știri
Știri din categoria Externe
Moscova transmite că UE nu mai are prioritate la energia rusească, pe fondul reorientării Rusiei către piețe din Asia și alte economii emergente, potrivit Mediafax. Mesajul a fost formulat de Kirill Dmitriev, trimisul special al președintelui rus pentru investiții și cooperare economică internațională.
„UE este la capătul cozii”, a scris Dmitriev pe platforma X, comentând o postare a contului BRICS News, în timpul vizitei oficiale în Rusia a premierului vietnamez Pham Minh Chinh.
În articol se arată că declarația reflectă o schimbare strategică tot mai vizibilă la Moscova: căutarea de noi parteneri energetici în afara Europei, în contextul tensiunilor geopolitice și al sancțiunilor impuse de Occident. Vizita premierului vietnamez la Moscova este prezentată ca un element relevant în această direcție.
Potrivit ambasadorului Vietnamului în Rusia, Dang Minh Khoi, discuțiile vizează consolidarea cooperării bilaterale în domenii precum comerțul, investițiile și energia, iar diplomatul a indicat că sunt așteptate acorduri majore, inclusiv proiecte în energia nucleară și în cooperarea energetică.
Pentru Uniunea Europeană, mesajul transmis de oficialul rus vine pe fondul reducerii importurilor de energie din Rusia în ultimii ani și al orientării către surse alternative. Mediafax notează că dependența de piața globală și volatilitatea prețurilor rămân provocări, iar faptul că Rusia își consolidează relațiile energetice cu economii emergente poate amplifica presiunile asupra pieței europene.
Recomandate
Uniunea Europeană a limitat accesul Ungariei la discuții și materiale sensibile pe fondul temerilor că informații confidențiale ar putea ajunge la Rusia, potrivit G4Media , care citează Politico. În acest context, liderii europeni ar fi început să se întâlnească în formule mai restrânse, pentru a reduce riscul de scurgeri. Conform relatării, nu este așteptat un răspuns oficial al UE la aceste acuzații înaintea alegerilor din Ungaria, programate pe 12 aprilie, din cauza impactului politic potențial. Cinci diplomați și oficiali europeni citați de Politico spun că există îngrijorări privind riscul ca Budapesta să transmită informații sensibile către Kremlin. „Vestea că oamenii lui Orbán informează Moscova despre reuniunile Consiliului UE în fiecare detaliu nu ar trebui să fie o surpriză pentru nimeni”, a scris pe X premierul polonez Donald Tusk. În sprijinul acestor suspiciuni, textul invocă un raport al Washington Post, potrivit căruia guvernul lui Viktor Orbán ar fi menținut contacte strânse cu Moscova pe parcursul războiului din Ucraina, iar ministrul de externe Péter Szijjártó ar fi folosit pauzele din întâlnirile cu alte state membre pentru a-l informa pe omologul său rus, Serghei Lavrov. Un oficial guvernamental european citat afirmă că, pe fondul lipsei de încredere, o parte importantă a diplomației europene se mută în formate mai mici (precum E3, E4, Weimar, NB8 sau JEF), în locul reuniunilor complete cu toate cele 27 de state membre. Reacțiile de la Budapesta resping acuzațiile. Ministrul ungar pentru Europa, János Bóka, a declarat pentru Politico că informațiile apărute în weekend ar fi „știri false”, iar Szijjártó a respins conținutul articolului din Washington Post, acuzând presa că promovează „teorii ale conspirației”. În paralel, unii diplomați europeni citați susțin că ar putea crește presiunea pentru clasificarea mai strictă a documentelor la nivelul UE, ca măsură de descurajare și pentru a facilita investigațiile în caz de scurgeri. Miza politică imediată este legată de alegerile din 12 aprilie și de modul în care UE va gestiona relația cu guvernul Orbán după scrutin. În același timp, articolul notează că Orbán a refuzat să aprobe împrumuturi de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina la Consiliul European de vineri, ceea ce a alimentat tensiunile cu alți lideri europeni și a întărit percepția că Budapesta blochează decizii majore de securitate și finanțare. [...]
Kaja Kallas a discutat la telefon cu ministrul de externe al Iranului , Abbas Araqchi, duminică, potrivit Reuters. Conform aceleiași surse, șefa politicii externe a Uniunii Europene a avut și convorbiri telefonice separate cu miniștrii de externe din Turcia, Qatar și Coreea de Sud, pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu. Discuțiile au vizat „războiul din Orientul Mijlociu, atacurile asupra infrastructurii energetice și necesitatea urgentă de a redeschide Strâmtoarea Hormuz”. „Aceste discuţii au făcut parte din eforturile continue ale UE de a explora căi diplomatice de urmat”, a spus oficialul, adăugând că „noile ameninţări de atac asupra infrastructurii civile critice riscă să afecteze milioane de oameni din Orientul Mijlociu şi dincolo de acesta”. Miza imediată pentru UE este legată de securitatea rutelor energetice și comerciale, în special de tranzitul prin Strâmtoarea Hormuz, un punct strategic pentru transporturile de petrol și gaze. Oficialul citat a indicat că discuțiile au inclus atât atacurile asupra infrastructurii energetice, cât și riscurile pentru infrastructura civilă critică. Kallas vorbise ultima dată cu Araqchi miercuri, când, potrivit unui oficial al UE, a transmis că trecerea în siguranță prin Strâmtoarea Hormuz este o prioritate pentru Europa. În contextul actual, contactele telefonice sunt prezentate ca parte a demersurilor UE de a identifica opțiuni diplomatice pentru reducerea riscurilor în regiune. [...]
Criza energetică declanșată de războiul din Iran împinge unele state spre săptămâna de 4 zile , potrivit Antena 3 CNN . După schimbările aduse de pandemie (muncă hibridă și la distanță), presiunea pe piața energiei ar putea accelera măsuri de reducere a mobilității și a consumului, inclusiv prin comprimarea săptămânii de lucru. Articolul notează că state dependente de petrolul din Orientul Mijlociu iau măsuri de criză pe fondul războiului purtat de SUA și Israel împotriva Iranului. În acest context, Sri Lanka, Filipine și Pakistan au adoptat deja săptămâna de lucru de patru zile, iar unii specialiști apreciază că această soluție ar putea rămâne în vigoare și după trecerea șocului inițial. În Sri Lanka, guvernul a decis pe termen nedeterminat ca miercurea să fie zi nelucrătoare pentru angajații de la stat, nu ca măsură socială, ci ca reacție la penuria de țiței și la creșterea cotațiilor. Textul mai arată că „ce a început în Asia” ar putea fi preluat mai larg, în timp ce britanicii și australienii sunt deja îndemnați să lucreze de acasă, pe fondul acelorași presiuni energetice, relatează Fortune, citată de Antena 3 CNN. „Nu văd acest lucru ca un model pentru SUA și Marea Britanie, cel puțin pe termen lung, deoarece creșterea bruscă actuală a costurilor cu combustibilul este temporară”, spune Wladislaw Rivkin, profesor britanic. Pe lângă ajustări ale programului de lucru, guvernele din Asia au trecut și la raționalizarea carburanților. Sri Lanka a introdus obligativitatea înregistrării pentru un „permis național de combustibil” și a limitat achizițiile de benzină și motorină la 15 litri pe săptămână de persoană, în timp ce Vietnam a cerut menținerea unor stocuri ridicate, iar Thailanda își administrează rezerva de petrol, estimată la aproximativ două luni, și caută surse interne alternative de energie. [...]
Ministrul ungar de Externe este acuzat că ar fi transmis Moscovei informații confidențiale ale UE , potrivit Washington Post . Budapesta respinge acuzațiile și susține că este vorba despre informații false. Conform investigației Washington Post, Péter Szijjártó ar fi informat „de ani de zile” Moscova despre discuții confidențiale purtate în cadrul reuniunilor Uniunii Europene, pe baza declarațiilor unui oficial european. În articol se arată că ministrul ungar l-ar fi sunat pe omologul său rus, Serghei Lavrov, în pauzele reuniunilor UE, pentru a-i transmite ce s-a discutat între liderii europeni și pentru a sugera posibile linii de acțiune pentru autoritățile ruse. „Practic, la fiecare reuniune a UE din ultimii ani, Moscova a fost prezentă la masa discuțiilor”. Informațiile au generat reacții politice la Varșovia. Premierul Poloniei, Donald Tusk, a scris pe X că „vestea că oamenii lui Orban informează Moscova în detaliu despre reuniunile Consiliului UE nu ar trebui să surprindă pe nimeni” și a adăugat că, din acest motiv, ia cuvântul doar când este strict necesar și spune doar cât este necesar. Ministrul ungar de Externe a respins acuzațiile tot pe X , calificând relatarea drept „știri false” și susținând că ar avea ca scop sprijinirea partidului de opoziție Tisza, condus de Peter Magyar, înaintea alegerilor parlamentare. Vicepremierul și ministrul de Externe al Poloniei, Radosław Sikorski, a reacționat la rândul său cu mesajul: „Asta ar explica multe, Peter”, referindu-se la Szijjártó. Washington Post a relatat separat că Serviciul de Informații Externe al Rusiei ar fi organizat o tentativă de asasinat împotriva lui Viktor Orban, într-o operațiune denumită „gamechanger”, pentru a-i crește șansele la alegerile parlamentare. În același context, publicația menționează date din sondaje potrivit cărora Tisza ar conduce cu 48% din intențiile de vot, față de 39% pentru Fidesz, iar alegerile parlamentare din Ungaria sunt programate pentru 12 aprilie. [...]
Lidera Kuomintang susține că apropierea de Beijing nu exclude relația cu SUA , potrivit Mediafax . Cheng Li-wun, președinta principalului partid de opoziție din Taiwan, a declarat că menținerea unor relații cordiale cu China este necesară pentru stabilitatea insulei și nu ar trebui interpretată ca o repoziționare „anti-americană”. Cheng, care conduce Kuomintang (KMT) din octombrie 2025, a spus că partidul are o tradiție de relații bune cu Washingtonul, în paralel cu obiectivul de a îmbunătăți dialogul cu China continentală. Declarațiile vin într-un context regional tensionat, în care relația Taiwan–China rămâne un subiect major de securitate și politică externă. „În ceea ce privește discursul general, Kuomintang a menținut mult timp relații foarte bune cu Statele Unite. Acest lucru nu afectează dorința noastră de a îmbunătăți relațiile cu China continentală. Nu există nicio contradicție între cele două și nu este nevoie să alegem una în detrimentul celeilalte. De ce îmbunătățirea relațiilor cu China continentală trebuie să însemne o poziție mai puțin pro-americană?”, a spus Cheng, citată de Reuters. Poziția liderului opoziției a atras critici din partea Partidului Democrat Progresist (DPP), aflat la guvernare, care acuză KMT că ar putea compromite democrația și libertățile Taiwanului și că ar submina relațiile cu Statele Unite, notează Mediafax. Deși Cheng și-a exprimat dorința de a se întâlni cu președintele chinez Xi Jinping, ea nu a oferit detalii despre stadiul acestor planuri sau despre un calendar posibil al unei astfel de întâlniri. Pe plan intern, KMT colaborează strâns cu Partidul Popular, iar împreună dețin majoritatea în parlament, ceea ce le permite să influențeze agenda legislativă. Un punct recent de dispută între DPP și KMT a fost propunerea președintelui de creștere a bugetului apărării, demers respins de KMT, conform informațiilor din articol. [...]
Consiliul de Apărare al Iranului amenință că va mina Golful Persic dacă insulele sau coastele țării vor fi atacate, relatează G4Media , citând informații difuzate de mass-media de stat iraniană și preluate de CNN. Potrivit declarațiilor atribuite acestui organism de securitate, traversarea Strâmtorii Ormuz de către țări „nebeligerante” ar fi condiționată de coordonarea cu Teheranul. Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul de petrol și gaze, iar orice perturbare poate avea efecte rapide asupra piețelor energetice și a costurilor de transport. „Întregul Golf Persic va fi efectiv blocat, iar responsabilitatea pentru acest lucru îi va reveni celui care a lansat amenințarea”, a adăugat acesta. În aceeași logică, Consiliul de Apărare ar fi avertizat că „orice încercare a inamicului de a ataca coastele sau insulele iraniene” va duce la „minarea tuturor rutelor de acces și a liniilor de comunicații din Golful Persic și de-a lungul coastelor cu diverse mine navale”, conform agenției semi-oficiale Fars News, citată în articol. Avertismentul vine pe fondul escaladării retoricii dintre Iran și SUA. Armata iraniană a declarat, conform sursei, că ar închide Strâmtoarea Ormuz și ar ataca infrastructura regională dacă președintele american Donald Trump își pune în aplicare amenințarea de a bombarda centralele electrice ale Iranului, în cazul în care această cale navigabilă strategică nu ar fi redeschisă până luni seara. [...]
