Știri
Știri din categoria Externe
Întâlnirea Xi–Putin de la Beijing întărește axa energetică China–Rusia, pe fondul riscurilor de aprovizionare din Orientul Mijlociu, într-un moment în care liderul chinez leagă explicit stabilitatea lanțurilor de energie și comerț de evoluția conflictelor regionale, potrivit Antena 3.
Xi Jinping a descris relațiile China–Rusia drept o forță de „calm în mijlocul haosului” și a criticat indirect SUA, invocând „tendințe hegemonice unilaterale” care „se manifestă tot mai agresiv”. În același timp, liderul chinez a cerut consolidarea „coordonării strategice cuprinzătoare” cu Moscova, potrivit presei de stat din China, citată de publicație.
În discuțiile cu Vladimir Putin, Xi a legat direct războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului de efectele economice, susținând că o încheiere rapidă a conflictului ar reduce perturbările din aprovizionarea cu energie, din lanțurile de distribuție și din comerț.
„O încetare completă a războiului nu suportă amânare, reluarea ostilităților este și mai puțin de dorit, iar continuarea negocierilor este deosebit de importantă.”
Mesajul vine în contextul în care, potrivit articolului, conflictul din Orientul Mijlociu afectează accesul Chinei la petrol, iar Beijingul are interesul să limiteze șocurile de pe piața energetică și din fluxurile comerciale.
Putin se află la a 25-a vizită oficială în China în cei 25 de ani de când conduce Rusia, pe fondul unei cooperări întărite în comerț, diplomație și securitate. Totuși, materialul notează că liderul rus ajunge la Beijing „într-o poziție mai slabă” decât la vizita precedentă, din septembrie.
Antena 3 menționează, ca elemente de context, un atac al Ucrainei asupra Moscovei descris de presa rusă drept cel mai mare din ultimul an, cu „peste 500 de drone”, precum și evaluări ale analiștilor potrivit cărora armata rusă ar fi înregistrat luna trecută „prima pierdere netă de teritoriu din august 2024”.
În acest cadru, publicația arată că Xi ar putea încerca să valorifice dependența tot mai mare a economiei Rusiei de China pentru a obține avantaje pentru Beijing în cooperarea energetică.
Primirea lui Putin la Marele Palat al Poporului a urmat tiparul unei vizite de stat, similar cu ceremonia organizată pentru Donald Trump cu o săptămână înainte, cu salut militar, salve de tun, fanfară și copii cu steaguri și flori. Potrivit articolului, această succesiune de vizite – Trump și apoi Putin, la câteva zile distanță – îi oferă lui Xi oportunitatea de a întări imaginea Chinei ca actor global influent și mediator internațional.
Discuțiile sunt așteptate să vizeze extinderea parteneriatului „fără limite” China–Rusia și schimburi de opinii despre vizita lui Trump, precum și despre războaiele din Ucraina și Iran, mai notează sursa.
Recomandate
Discuția Putin–Trump înaintea summitului NATO de la Ankara poate influența direcția negocierilor privind Ucraina , pe fondul unui impas diplomatic și al unei situații militare disputate pe teren, potrivit Economica . Conform declarațiilor lui Iuri Ușakov, consilier diplomatic al Kremlinului, citați de agenția Ria Novosti, cei doi președinți au discutat „în mod firesc” despre o posibilă reglementare în Ucraina, ținând cont și de participarea viitoare a lui Donald Trump la summitul NATO din Turcia, programat pe 7 și 8 iulie. Apelul telefonic ar fi durat o oră și 25 de minute. Pe agenda convorbirii au intrat și alte teme de politică internațională, inclusiv situația din Iran și din Orientul Mijlociu, potrivit aceleiași surse. Miza diplomatică: summitul NATO și canalul Trump–Zelenski Înaintea discuției Putin–Trump, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a vorbit la telefon cu Donald Trump, cu ocazia aniversării Declarației de Independență a SUA. Zelenski a spus că au discutat despre situația de pe linia frontului și despre eforturile diplomatice, susținând că „există o reală perspectivă de a pune capăt acestui război” și că „determinarea Americii este decisivă”. Zelenski a mai afirmat că au convenit să continue discuțiile la summitul NATO de la Ankara , unde sunt așteptați șefi de stat și delegații din 32 de țări începând de marți. Context operațional: revendicări pe front și negocieri blocate Potrivit lui Ușakov, Putin ar fi prezentat „tabloul situației reale pe câmpul de luptă”, susținând că forțele ruse „avansează cu încredere”. În același timp, Kremlinul a revendicat vineri cucerirea orașului Kostantinivka, un punct important în regiunea Donețk, însă Kievul a dezmințit ferm și a spus că încă îl controlează, în condițiile în care luptele continuă. Materialul notează că, pe front, forțele ruse aproape că nu au făcut progrese în ultimele luni, în special din cauza utilizării masive a dronelor, care limitează deplasarea vehiculelor grele și produce pierderi mari de ambele părți. Din punct de vedere diplomatic, negocierile rămân în impas: Moscova cere retragerea forțelor ucrainene din întreaga regiune Donețk, condiție respinsă de Kiev. [...]
Turcia leagă stabilitatea regională de acordul SUA–Iran și avertizează că o escaladare ar pune presiune pe energie și comerț , după ce președintele Recep Tayyip Erdogan a cerut ca Israelului să nu i se permită să „dinamiteze” înțelegerea, potrivit Agerpres . Erdogan a spus, la Istanbul, într-o apariție alături de premierul pakistanez Shehbaz Sharif , că eforturile de pace din Orientul Mijlociu nu ar fi putut reuși fără sprijin regional și că soluțiile fără „voința și contribuțiile țărilor regionale” nu pot fi durabile. „Urmărim cu atenție tentativele administrației israeliene de a dinamita acordul SUA-Iran. Actualului guvern israelian dependent de război nu trebuie să i se permită să ne atragă geografia în mirosul de sânge și praf de pușcă din nou.” Cooperare economică Turcia–Pakistan, cu accent pe energie În același context, Erdogan a afirmat că Turcia intenționează să aprofundeze cooperarea cu Pakistan în domeniile energiei, transportului, tehnologiei informației și apărării, menționând un obiectiv de schimburi comerciale de 5 miliarde de dolari (aprox. 23 miliarde lei). Anterior, oficiali din ambele țări au participat la un forum de afaceri la Istanbul. Ministrul turc al energiei, Alparslan Bayraktar, a declarat că firmele turcești vor să contribuie la proiecte în Pakistan și să împărtășească din expertiza Turciei în energie, în condițiile în care Pakistanul trece printr-o transformare a sectorului său electric. Contextul politic invocat de Ankara Turcia, membru NATO și vecin al Iranului, a acuzat în repetate rânduri Israelul că încearcă să submineze acordul SUA–Iran mediat de Pakistan și a condamnat operațiunile israeliene din Gaza, Liban și Siria, mai notează Agerpres, care citează Reuters. [...]
Kremlinul condiționează o întâlnire Putin–Zelenski de „decizii importante”, pe fondul disputei privind controlul Kostiantinivkăi , potrivit HotNews . Mesajul Moscovei mută accentul de la locul negocierilor la raportul de forțe de pe front, într-un moment în care Rusia susține că a ocupat orașul, iar Ucraina neagă. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat într-o emisiune radio că Volodimir Zelenski „poate veni la Moscova imediat ce va fi pregătit să ia decizii importante şi responsabile”. El a respins ideea unei întâlniri la Kostiantinivka, subliniind că „Moscova este capitala Rusiei, nu Konstantinovka”, potrivit News.ro, care citează agenția rusă TASS. Disputa privind Kostiantinivka, folosită ca argument de negociere Declarațiile vin după ce Zelenski a propus o întâlnire cu Vladimir Putin la Kostiantinivka, oraș din estul Ucrainei pe care Rusia afirmă că l-a ocupat. Peskov a legat explicit tema întâlnirii de această revendicare, sugerând că o eventuală deplasare a liderului ucrainean ar trebui să aibă loc la Moscova. Vineri seară, Peskov a afirmat că Putin a „sărbătorit” ocuparea orașului și că trupele ruse ar fi provocat pierderi mari ucrainenilor. Statul-major al Ucrainei a dezmințit sâmbătă informația, iar un oficial militar ucrainean a calificat-o drept „noi afirmaţii false”. Ce indică evaluările independente despre situația din oraș Kievul nu comentase inițial, însă oficiali militari ucraineni au recunoscut recent că situația la Kostiantinivka este dificilă, iar orașul industrial este în mare parte distrus. În comunicatul de vineri seară, statul-major ucrainean a menționat lupte grele în jurul localității. O evaluare a Institute for the Study of War arată că Rusia a obținut succese tactice în ultimele săptămâni, dar descrie prezența rusă în oraș ca fiind formată din mici grupuri de soldați infiltrați printre pozițiile ucrainene, care ar controla cea mai mare parte a localității. De ce contează: „ Centura Fortărețelor ” și costul unei străpungeri Kostiantinivka este unul dintre pilonii așa-numitei „Centuri a Fortărețelor”, o fâșie de circa 50 km care include Sloviansk, Kramatorsk și Kostiantinivka, esențială pentru menținerea unei linii de front defensabile de către o armată aflată în inferioritate numerică și materială. HotNews a detaliat anterior miza acestei linii defensive în materialul despre „Centura Fortărețelor” . În acest context, poziționarea Kremlinului privind o întâlnire la Moscova, „când Zelenski va fi pregătit să ia decizii importante”, funcționează și ca semnal politic: negocierile sunt împinse spre un cadru în care Rusia încearcă să capitalizeze orice avantaj de pe teren, în timp ce controlul efectiv asupra orașului rămâne contestat. Pentru contextul revendicării ruse privind ocuparea localității, HotNews a relatat și despre momentul în care Putin ar fi „sărbătorit” cucerirea, într-un articol separat: „Vladimir Putin a sărbătorit ocuparea oraşului Kostiantinivka” . [...]
Vladimir Putin a reluat mesajul „responsabilității nucleare” către Washington într-o felicitare transmisă președintelui american Donald Trump cu ocazia celei de-a 250-a aniversări a Zilei Independenței SUA, potrivit Agerpres , care citează agenția EFE. În mesajul publicat pe site-ul Kremlinului, Putin a invocat sprijinul acordat de Rusia coloniștilor americani în lupta pentru independență și a prezentat momentul semnării Declarației de Independență drept o „piatră de hotar” în istoria lumii. Mesajul-cheie: „puteri nucleare” și stabilitate globală Putin a subliniat „istoria comună” a relațiilor ruso-americane și a insistat că Rusia și SUA sunt „puteri nucleare” care au „responsabilitatea esențială” de a garanta securitatea și stabilitatea la nivel global. Totodată, liderul rus a evitat referințe la Războiul Rece și a preferat să amintească perioadele în care cele două state au fost „aliați în două războaie mondiale” și au contribuit la înfrângerea nazismului, precum și rolul lor ulterior în „construirea temeliilor ordinii mondiale moderne”. Ce semnal transmite Kremlinul despre relația cu SUA În același mesaj, Putin și-a exprimat încrederea că Moscova și Washington pot stabili „relații constructive, echitabile și reciproc avantajoase”. El i-a urat lui Trump „sănătate, bunăstare și succes” și „fericire și prosperitate” cetățenilor americani. Agerpres notează că relațiile dintre cei doi lideri „s-au răcit” după întâlnirea lor din Alaska, în urmă cu aproape un an. [...]
Anunțul Moscovei privind ocuparea Kostiantinivkăi mută presiunea pe ultimele centre urbane din Donețk încă sub control ucrainean , într-un moment în care orașul industrial este descris ca fiind „în mare parte distrus”, iar Kievul admite că situația din zonă este „dificilă”, potrivit G4Media . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat vineri seară că președintele rus Vladimir Putin a „sărbătorit” ocuparea orașului Kostiantinivka din regiunea Donețk și a susținut că trupele ruse au provocat „pierderi mari” apărătorilor ucraineni. Informația este transmisă de Agerpres, care citează dpa. Kievul nu a comentat inițial anunțul, însă oficiali militari ucraineni au recunoscut recent că situația de la Kostiantinivka este dificilă, în timp ce orașul este în mare parte distrus. În comunicatul de vineri seară, Statul Major ucrainean a menționat doar „lupte grele” în jurul localității. De ce contează: un pas spre controlul integral al Donbasului Dacă ocuparea se confirmă, aceasta ar reprezenta un avans pentru Rusia în obiectivul de a controla integral bazinul Donbas. În regiunea Donețk, G4Media notează că singurele orașe mai importante rămase sub control ucrainean ar fi Sloviansk, Kramatorsk și Drujkivka. În lipsa unei confirmări independente în materialul citat, rămâne de urmărit dacă și cum va fi reflectată situația în actualizările oficiale ale părții ucrainene privind linia frontului din zonă. [...]
Controlul Iranului asupra Strâmtorii Ormuz revine ca pârghie economică majoră , într-un context în care noua conducere de la Teheran a ieșit din război mai încrezătoare și mai dură, potrivit unei analize citate de Digi24 , care preia informații din Washington Post. Moartea liderului suprem Ali Khamenei, survenită chiar în prima zi a războiului, a alimentat așteptări în SUA și Israel privind o posibilă prăbușire a regimului. La patru luni distanță, înmormântarea de stat organizată la Teheran este prezentată, dimpotrivă, ca semn al supraviețuirii Republicii Islamice și al consolidării unei noi generații de lideri, descrisă de oficiali din securitate și experți drept mai bine ancorată în mecanismele puterii și mai intransigentă. De ce contează: Ormuz, din nou instrument de presiune cu efecte economice În analiza citată, Iranul este descris ca folosind din nou Strâmtoarea Ormuz – rută cheie pentru transportul de petrol – drept pârghie economică, inclusiv prin atacuri sporadice în Golful Persic și prin afirmarea controlului asupra strâmtorii. Un oficial european citat sub anonimat spune că liderii iranieni sunt convinși că pot „dicta condițiile”, după ce au redescoperit Ormuz ca instrument de presiune. În același timp, un expert israelian, Raz Zimmt (Institutul pentru Studii de Securitate Națională din Israel), apreciază că Iranul ar putea fi „mai slab din punct de vedere economic” și al unor capacități strategice, dar mai îndrăzneț și mai încrezător în sine. O conducere mai militarizată și mai dură intern Noua ierarhie este asociată cu aparatul de securitate și structurile de elită ale regimului, inclusiv Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice . Potrivit sursei, aproape toți cei ajunși în funcții înalte au trecut prin roluri legate de reprimarea protestelor interne și de sprijinirea milițiilor aliate, precum Hezbollah și Hamas. Textul indică și o posibilă înăsprire a controlului intern: regimul „se pare” că a desfășurat o campanie de execuții împotriva criticilor și oponenților politici, chiar în perioada conflictului. Concesii financiare și testul succesiunii Conform analizei, noua conducere ar putea avea de gestionat o reconstrucție economică dificilă după război și presiunea de a îmbunătăți condițiile de viață. În acest context, este menționat un „memorandum preliminar de înțelegere” al administrației Trump care ar include deblocarea unor active iraniene înghețate „în valoare de miliarde de dolari” și alte beneficii financiare, descrise ca potențial colac de salvare pentru Teheran. Succesiunea este legată de Mojtaba Khamenei, fiul lui Ali Khamenei, despre care sursa afirmă că s-a ascuns după ce ar fi fost rănit în atacul în care a murit tatăl său. Funeraliile sunt prezentate ca un test de autoritate și de securitate: absența sa ar putea alimenta speculații privind slăbiciunea, incapacitatea fizică sau chiar decesul, avertizează un fost ofițer CIA citat în material. În paralel, experții citați susțin că noul lider ar fi stabilit limite pentru negocierile cu SUA, excluzând discuții de fond despre programul nuclear înainte de intrarea în vigoare a unui armistițiu durabil. [...]
