Știri
Știri din categoria Externe
Rusia a lansat cel mai mare atac asupra infrastructurii energetice din Ucraina, utilizând 520 de drone și rachete, potrivit Biziday. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că acest atac a fost deliberat și a vizat în mod specific infrastructura energetică a țării, subliniind că Moscova continuă să mizeze pe război și distrugere, ignorând diplomația.
În urma atacului, care a avut loc marți dimineața, Armata Rusă a lansat 71 de rachete și 450 de drone, dintre care Armata Ucraineană a reușit să doboare sau să neutralizeze 450 de ținte aeriene. Conform DTEK, cea mai mare companie energetică din Ucraina, acesta a fost cel mai mare atac din acest an, afectând grav regiunile Harkov, Dnipropetrovsk, Kiev, Vinița, Odesa și Zaporijie. La Kiev, aproximativ o mie de blocuri de locuințe au rămas fără căldură, conform BBC.
Zelenski a menționat că Rusia a încălcat un armistițiu propus de fostul președinte american Donald Trump, care ar fi început vineri seară. În cadrul unei conferințe de presă comune cu secretarul general al NATO, Zelenski a afirmat că Rusia a folosit perioada de pauză pentru a acumula rachete, pregătindu-se pentru un atac în condiții de temperaturi extrem de scăzute, de -20 de grade Celsius sau mai puțin.
„Fiecare astfel de atac al Rusiei confirmă că atitudinea Moscovei nu s-a schimbat, încă mizează pe război și pe distrugerea Ucrainei și nu ia diplomația în serios. Activitatea echipei noastre va fi ajustată în consecință”, a scris Zelenski pe rețelele sociale.
În contextul acestor evenimente, Polonia a ridicat avioanele de vânătoare și aeronavele de avertizare timpurie, plasând în alertă radarele și mijloacele de apărare aeriană. Premierul polonez, Donald Tusk, a anunțat că va vizita Kievul în zilele următoare. Totodată, secretarul general al NATO, Mark Rutte, este așteptat să țină un discurs în parlamentul ucrainean.
Aceste atacuri au loc în timp ce discuțiile trilaterale între Ucraina, Rusia și SUA urmează să fie reluate la Abu Dhabi. Zelenski a subliniat că activitatea delegației ucrainene va fi ajustată în funcție de aceste noi circumstanțe.
Recomandate
Refuzul Rusiei de a accepta armistițiul propus de Kiev prelungește incertitudinea de securitate și menține presiunea asupra funcționării economiei ucrainene, în condițiile în care atacurile continuă pe front și din aer, potrivit Agerpres . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a declarat miercuri că Ucraina „va lua o decizie” privind acțiunile viitoare, pe fondul continuării atacurilor rusești asupra unor zone-cheie ale frontului și a loviturilor aeriene. În același timp, el a indicat că aceste atacuri au perturbat armistițiul inițiat de Kiev. Informațiile sunt transmise de Reuters , citată de Agerpres. Materialul integral al Agerpres este disponibil doar abonaților, astfel că detaliile despre natura „deciziei” anunțate de Zelenski și calendarul acesteia nu sunt publice în versiunea accesibilă. [...]
Intensificarea atacurilor pune sub semnul întrebării armistițiul anunțat de Moscova pentru 8–9 mai. Potrivit Euronews , Rusia și Ucraina au continuat bombardamentele și atacurile cu drone în zilele premergătoare încetării focului propuse de Kremlin, în contextul marcării victoriei sovietice în Al Doilea Război Mondial. În Ucraina, atacurile rusești asupra Kievului și a marilor orașe au provocat cel puțin 20 de morți și mai mulți răniți. Dronele rusești au lovit inclusiv infrastructura energetică și cea feroviară, iar explozii puternice au fost raportate în mai multe regiuni. Președintele Volodimir Zelenski a avertizat că Ucraina va răspunde cu noi bombardamente și a criticat inițiativa Moscovei de a cere „liniște” în timp ce continuă atacurile înaintea datei anunțate pentru armistițiu. Atacuri și alerte și pe teritoriul Rusiei În același timp, armata ucraineană a lansat „sute de drone” spre Rusia, iar sirenele au răsunat în mai multe orașe. Pe timpul nopții, a fost bombardată o uzină militară din Ceboksarî , la peste o mie de kilometri de Ucraina, care produce sisteme de război electronic, inclusiv pentru drone și rachete. De asemenea, a fost lovită o rafinărie din apropierea orașului Sankt Petersburg. În total, au fost emise alerte de atac aerian pentru 18 regiuni rusești, iar 15 aeroporturi și-au suspendat activitatea, potrivit informațiilor citate. Ce prevede armistițiul propus de Kremlin Rusia a anunțat recent un armistițiu pe 8 și 9 mai 2026, legat de evenimentele comemorative din 9 mai, când este programată o paradă militară în Piața Roșie din Moscova. Ministerul rus a transmis, într-un mesaj publicat pe aplicația MAX, că decizia a fost luată „în conformitate cu o decizie” a președintelui Vladimir Putin. Moscova spune că se așteaptă ca Ucraina să urmeze exemplul și să înceteze ostilitățile în aceleași zile, cu accent pe 9 mai. În acest context, continuarea atacurilor de ambele părți ridică semne de întrebare privind fezabilitatea unei pauze reale a luptelor în intervalul anunțat. [...]
Loviturile rusești au continuat după intrarea în vigoare a armistițiului unilateral anunțat de Kiev , iar episoadele de violență pun sub semnul întrebării utilitatea unor încetări temporare ale focului ca bază pentru negocieri, potrivit Agerpres . Ucraina a acuzat Rusia de un nou atac miercuri dimineață, la câteva ore după ce, la miezul nopții, ar fi început o încetare a focului anunțată unilateral de Kiev. Sirenele au sunat în mai multe regiuni, iar autoritățile ucrainene au raportat doi răniți la Harkov și avarierea unui echipament industrial în regiunea Zaporojie. În același interval, în jurul orei 04:00 GMT (07:00, ora României), autoritățile ruse nu raportaseră atacuri ucrainene, la peste șapte ore de la intrarea în vigoare a armistițiului, conform informațiilor citate. De ce contează: armistițiile scurte rămân fragile și greu de verificat Contextul imediat este marcat de un bilanț ridicat al loviturilor de marți: 28 de persoane au fost ucise în total în Ucraina, potrivit unui bilanț al autorităților locale actualizat miercuri. În paralel, autoritățile ruse au anunțat cinci morți în Crimeea ocupată, în urma unui atac ucrainean cu drone asupra localității Djankoi, marți seară. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat luni un armistițiu pe durată nedeterminată, ca răspuns la solicitarea președintelui rus Vladimir Putin pentru o încetare a focului în perioada manifestațiilor legate de 9 mai. Zelenski a avertizat însă că Ucraina va răspunde „în mod simetric” oricărei încălcări. Pozițiile părților și miza negocierilor Zelenski a criticat ideea unui armistițiu limitat la câteva ore, asociat cu evenimentele de pe 9 mai, susținând că este nevoie de oprirea loviturilor „în fiecare zi”. La rândul său, ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, a afirmat pe platforma X că Rusia „intensifică teroarea” și nu ar da semne că se pregătește să oprească ostilitățile. Pe fond, Ucraina cere de mai mult timp un armistițiu prelungit care să favorizeze negocierile pentru încheierea războiului declanșat de invazia rusă la scară mare din februarie 2022. Moscova refuză un armistițiu durabil, argumentând că Kievul și-ar putea întări apărarea, și cere ca Ucraina să cedeze întreaga regiune Donețk, pe care armata rusă o controlează doar parțial. Context internațional și evaluări Războiul a fost discutat marți într-un apel telefonic între secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul rus de externe Serghei Lavrov, potrivit Departamentului de Stat al SUA, notează materialul. Analistul politic ucrainean Volodimir Fesenko a apreciat că anunțul armistițiului de către Kiev este o manevră tactică pe plan „informațional și politic” și a estimat că este „aproape sigur” că niciunul dintre aceste armistiții nu va fi respectat pe deplin. În aprilie, un armistițiu de 32 de ore de Paștele ortodox a fost încălcat în numeroase rânduri pe front, chiar dacă s-a putut observa o încetare a atacurilor aeriene la mari distanțe, mai arată informațiile citate. Într-un element de context militar, o analiză AFP bazată pe datele Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) indică faptul că, pentru prima dată din vara lui 2023, zona controlată de ruși în Ucraina s-a diminuat cu circa 120 km². [...]
Rusia își schimbă tactica de înaintare în Ucraina, trecând de la atacuri în masă la infiltrări cu echipe foarte mici , o adaptare care poate pune presiune suplimentară pe apărarea ucraineană și pe resursele acesteia de supraveghere și muniție, potrivit Digi24 . După mai bine de patru ani în care Moscova a mizat pe atacuri în „ valuri umane ” — descrise în material drept „tocătorul de carne” — această abordare ar fi devenit tot mai ineficientă în condițiile în care câmpul de luptă s-a schimbat: dronele detectează rapid mișcările, războiul electronic afectează comunicațiile, iar apărătorii ucraineni au învățat tiparele acestor asalturi. În același timp, vechea tactică a venit cu pierderi foarte mari, estimate în articol la circa 300.000 de soldați uciși și de cel puțin trei ori mai mulți răniți. Ce presupune noua tactică și de ce contează operațional În locul grupurilor mari, unitățile rusești s-ar împărți acum în echipe de câte patru, trei sau chiar doi soldați, care se deplasează pe jos, adesea noaptea, comunicând foarte puțin cu alte unități. Scopul este identificarea unor breșe în apărarea ucraineană și infiltrarea prin acestea, pentru a rămâne nedetectați, relatează The Telegraph , citat de Digi24. Odată ajunse în spatele liniilor, aceste echipe ar încerca să mențină poziția nou ocupată și să ghideze alte grupuri mici prin aceeași breșă, astfel încât să se formeze o forță suficientă pentru a ataca din flanc sau din spate. Tactica ar fi fost folosită tot mai des în ultimele luni, conform materialului. Rolul dronelor și costul pentru apărarea Ucrainei Schimbarea este descrisă ca o adaptare la un front în care țintele sunt identificate mult mai repede cu ajutorul tehnologiei. Keir Giles, cercetător la Chatham House (Londra), explică faptul că noua abordare se bazează pe o „infiltrare lentă și ascunsă” care exploatează breșele dintre pozițiile ucrainene, iar echipele mici ar fi devenit principalele forțe de asalt, nu doar elemente de testare a apărării. Centrele de comandă rusești ar folosi drone pentru a monitoriza înaintarea acestor echipe și pentru a le transmite indicații despre direcții de avans, consolidarea pozițiilor și localizarea forțelor ucrainene. Anton Zemliani, analist al Centrului Ucrainean pentru Securitate și Cooperare, spune că aceste grupuri mici încearcă să evite lupta directă, ocolind zonele fortificate și infiltrându-se mai adânc în dispozitivul defensiv. Din perspectiva apărării, echipele mici sunt mai greu de detectat și lovit și pot forța Ucraina să folosească mai multe drone și muniții pentru a urmări ținte dispersate pe o suprafață mai mare, notează articolul. Unde a fost observată și care sunt limitele Potrivit materialului, tactica a fost observată în aprilie în zone din estul și sudul Ucrainei, inclusiv în Lîman, Ceasiv Iar, Pokrovsk și pe frontul din Zaporojie. Zemliani susține că rușii ar obține cele mai bune rezultate acolo unde apărarea ucraineană este mai slabă — la intersecții de drumuri, pe flancuri și în zone urbane. În același timp, analiza citată subliniază limitele și costurile: șansa de supraviețuire a soldaților infiltrați „rămâne una scăzută”, iar înaintarea posibilă ar fi lentă, cu câștiguri teritoriale „foarte limitate” și cu costuri umane mari pe kilometru pătrat. [...]
SUA și Iranul sunt aproape de un memorandum de încetare a ostilităților care ar debloca Strâmtoarea Hormuz , iar Teheranul ar urma să transmită un răspuns în 48 de ore, potrivit The Jerusalem Post . Miza imediată este reducerea riscului de perturbare a traficului maritim și a fluxurilor energetice printr-un punct-cheie pentru comerțul global. Informația este atribuită unei surse pakistaneze implicate în eforturile de pace, care a declarat pentru Reuters că cele două părți „se apropie” de un document scurt, pe o singură pagină, confirmând un material Axios bazat pe declarațiile a doi oficiali americani. Ministrul de Externe al Pakistanului a spus că Islamabadul lucrează pentru ca înțelegerea să ducă la un „sfârșit permanent” al conflictului. Ce ar conține documentul și de ce contează economic Potrivit Axios, SUA așteaptă în 48 de ore răspunsul Iranului la punctele-cheie ale unui memorandum de înțelegere cu 14 puncte. Un purtător de cuvânt al Ministerului iranian de Externe a declarat ulterior pentru CNBC că propunerea este „evaluată”. Documentul ar prevedea: încetarea ostilităților și începerea unei perioade de negocieri de 30 de zile; ridicarea reciprocă a blocadelor asupra Strâmtorii Hormuz; eliminarea sancțiunilor de către SUA, în schimbul unui moratoriu de 15 ani al Iranului asupra îmbogățirii uraniului; transferul stocului de uraniu puternic îmbogățit al Iranului în afara granițelor, „posibil către SUA”. Pentru piețe și companii, elementul central este Strâmtoarea Hormuz: orice relaxare a tensiunilor și a restricțiilor de navigație reduce riscul de întreruperi logistice și de volatilitate pe lanțurile de aprovizionare dependente de transportul maritim. Negocierile rămân condiționate de un acord final Publicația notează că mai mulți termeni importanți ar rămâne condiționați de un viitor acord „cuprinzător” și că, deși documentul ar fi cel mai apropiat pas de o înțelegere de la începutul războiului (28 februarie), „nu a fost finalizat” niciun acord. Negocierile sunt purtate atât direct, cât și indirect, cu Steve Witkoff și Jared Kushner în echipa americană. Potrivit Axios, discuțiile ulterioare ar putea avea loc la Islamabad sau la Geneva. Secretarul de stat american Marco Rubio a descris marți negocierile drept „foarte complexe și tehnice”, subliniind nevoia unei soluții diplomatice care să definească precis temele negociabile și nivelul concesiilor inițiale. [...]
Coreea de Nord își rescrie Constituția pentru a trata Coreea de Sud ca stat separat , o schimbare cu potențial de a întări linia de confruntare și de a reduce spațiul pentru inițiative de dialog pe peninsulă, potrivit Mediafax . În ultima versiune a Constituției nord-coreene nu mai apare clauza conform căreia Phenianul „luptă pentru realizarea unificării patriei-mamă”. Documentul a fost prezentat de Ministerul Unificării din Coreea de Sud, iar informația se bazează pe un text consultat de AFP. Ce s-a schimbat în textul constituțional Constituția revizuită, care indică faptul că a fost adoptată în martie, introduce și o formulare nouă privind delimitarea teritoriului Coreei de Nord. Textul menționează că acesta include zona de la nord, la granița cu China și Rusia, „precum și Republica Coreea în sud”, folosind denumirea oficială a Coreei de Sud. Tot în document este inclusă o formulare potrivit căreia Coreea de Nord „nu tolerează nicio încălcare a teritoriului său”. Contextul politic: deteriorarea relației cu Seul și apropierea de Moscova Schimbarea vine pe fondul unei poziționări mai dure față de Seul. Kim Jong-un a numit încă din martie Coreea de Sud „cel mai ostil stat inamic”. În paralel, președintele sud-coreean Lee Jae Myung a cerut, din 2025, reluarea dialogului și discuții cu Phenianul fără condiții prealabile, însă liderul nord-coreean a calificat inițiativele de conciliere drept „înșelătoare” și urmărește consolidarea arsenalului nuclear. În același timp, Phenianul își dezvoltă relațiile cu Rusia, pe care a sprijinit-o în conflictul din Ucraina prin trimiterea de trupe și echipamente, primind în schimb asistență economică și tehnică. De ce contează Eliminarea explicită a obiectivului reunificării din Constituție și definirea Coreei de Sud ca parte distinctă în delimitarea teritoriului indică o repoziționare de reglementare internă cu efecte externe: reduce baza politică pentru o eventuală apropiere și poate alimenta o logică de securitate mai rigidă între cele două state. Cele două Corei rămân, tehnic, în război: conflictul s-a încheiat în 1953 printr-un armistițiu , nu printr-un tratat de pace. [...]
