Știri
Știri din categoria Externe
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și Parchetul au deschis oficial un dosar de trădare pe numele Iuliei Mendel, fosta purtătoare de cuvânt a președintelui Volodimir Zelenski, un caz cu miză de reglementare și control instituțional asupra „activităților informaționale” în context de război, potrivit Digi24.
Mendel, care trăiește în prezent în străinătate, este suspectată de infracțiunea de trădare, după ce autoritățile ucrainene au acuzat-o că ar fi desfășurat „activități informaționale subversive împotriva Ucrainei”. SBU a transmis că depune eforturi pentru ca aceasta să răspundă în fața justiției ucrainene.
Cazul indică o înăsprire a reacției instituțiilor ucrainene față de acțiuni considerate parte a războiului informațional, inclusiv atunci când provin de la foști oficiali cu acces la vârful puterii. În practică, o astfel de acuzație poate avea consecințe directe asupra libertății de mișcare și a statutului juridic al persoanei vizate, mai ales dacă Ucraina urmărește proceduri judiciare în lipsă sau demersuri pentru aducerea ei în fața instanței.
Iulia Mendel a fost purtătoarea de cuvânt a lui Volodimir Zelenski între 2019 și 2021. La câteva luni după începerea invaziei ruse, ea a publicat o carte despre experiența din această funcție.
Ulterior, potrivit informațiilor citate de Agerpres, care preia EFE, Mendel a acordat în luna mai un interviu jurnalistului american Tucker Carlson, în care l-a acuzat pe Zelenski de corupție și „derivă autoritară” și a făcut afirmații dure la adresa președintelui ucrainean. În același context, este menționat că Zelenski a semnat un decret prin care i-a impus sancțiuni pentru răspândirea „dezinformării și propagandei ruse”.
SBU susține că lucrează pentru ca Mendel să fie trasă la răspundere în fața sistemului judiciar ucrainean. Materialul citat nu oferă detalii despre pașii procedurali următori (de exemplu, mandat, solicitări internaționale sau calendar), astfel că rămâne neclar în ce termen și prin ce mecanisme ar putea avansa cazul.
Recomandate
Volodîmîr Zelenski spune că este gata de o întâlnire directă cu Vladimir Putin în Turcia, dar exclude orice concesii teritoriale privind Donbasul și Crimeea , poziție care fixează din start limitele politice și constituționale ale unor eventuale negocieri, potrivit Kyiv Post . Într-un interviu pentru CNN Türk , Zelenski a spus că negocierile directe „la nivel prezidențial” sunt necesare, după ce contactele anterioare dintre părți nu au reușit să oprească războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Liderul ucrainean și-a exprimat speranța că președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, ar putea ajuta la aranjarea discuțiilor, invocând relațiile acestuia cu Putin. Ce ar vrea Ucraina pe agenda unei întâlniri Zelenski a indicat că o eventuală întâlnire față în față ar putea debloca subiecte rămase nerezolvate în discuțiile dintre delegații și grupuri tehnice. Printre temele pe care le-ar vedea discutate se numără: un armistițiu de-a lungul liniei frontului și un mecanism de monitorizare a respectării acordurilor; garanții de securitate; reconstrucția Ucrainei; statutul teritoriilor ocupate. În același timp, Zelenski a respins cererile lui Putin ca Ucraina să cedeze Donbasul sau să recunoască Crimeea drept teritoriu rusesc, afirmând că astfel de concesii ar încălca Constituția Ucrainei. Context: G20 și rolul SUA Zelenski a abordat și posibilitatea participării la summitul G20 al liderilor, programat în decembrie la Miami, precizând că Ucraina nu a primit încă o invitație oficială din partea Washingtonului. El a spus că au existat semnale că președintele SUA, Donald Trump, ar putea invita Ucraina, posibil în cadrul unei inițiative orientate spre încheierea războiului. Publicația notează că SUA l-au invitat pe Putin la summit în septembrie, ceea ce a alimentat posibilitatea unei întâlniri între liderul rus și Trump, în condițiile în care Kremlinul respinsese anterior propunerea lui Zelenski de a se întâlni cu Putin în marja reuniunii. Pe acest fundal, Zelenski a insistat că orice negocieri privind încheierea războiului trebuie să includă Ucraina și a respins ideea ca alte state să decidă viitorul țării fără participarea Kievului. „Este imposibil. Nu poți decide soarta Ucrainei fără Ucraina. Ar fi nedrept și nu ar duce nicăieri.” În același interviu, Zelenski a susținut că Rusia nu și-a atins obiectivele militare inițiale, în pofida declarațiilor că ar fi putut cuceri Ucraina „în trei zile”, menționând că războiul intră în al cincilea an. [...]
Ucraina condiționează oprirea atacurilor asupra rafinăriilor rusești de livrarea rapidă de interceptoare Patriot , într-o încercare de a-și proteja infrastructura energetică și de a răspunde cererii președintelui american Donald Trump de a reduce loviturile asupra instalațiilor energetice, potrivit HotNews . Volodimir Zelenski a spus, într-o intervenție la Fox News, că a discutat de mai multe ori cu Trump și echipa acestuia despre oprirea atacurilor reciproce asupra infrastructurii energetice, pe fondul presiunii inflaționiste generate de scumpirea energiei în contextul conflictelor din Iran și al războiului dintre Rusia și Ucraina. În această logică, Zelenski a susținut că Kievul nu poate renunța unilateral la ripostă cât timp Rusia continuă să lovească sectorul energetic ucrainean. El a formulat explicit condiția: dacă Washingtonul furnizează timp de o lună sisteme de apărare aeriană Patriot (rachete interceptoare folosite împotriva dronelor și rachetelor), Ucraina ar opri pentru aceeași perioadă atacurile asupra rafinăriilor rusești. „Am spus că, dacă doriți ca noi să nu atacăm rafinăriile rusești, atunci ei nu trebuie să ne atace sistemul energetic. O altă opțiune: dați-ne rachete Patriot.” Întrebat dacă propunerea ar putea fi percepută drept o încercare de presiune asupra președintelui republican, Zelenski a respins această interpretare, afirmând că nu are „nicio îngrijorare” când „împărtășește adevărul între parteneri”. Aprobarea SUA există, dar problema rămâne calendarul livrărilor Administrația Trump a aprobat vineri vânzarea a 500 de rachete Patriot către Ucraina, potrivit Departamentului de Stat. Totuși, Zelenski a avertizat că livrările ar putea dura ani, în condițiile în care oficiali ucraineni semnalează de câteva săptămâni epuizarea stocurilor. În acest context, președintele ucrainean a indicat și o variantă de lucru discutată anterior: aliații americani și europeni ar putea livra rachete din propriile stocuri, urmând ca acestea să fie refăcute ulterior prin achiziția autorizată de SUA. Context: încercări fragile de reducere a escaladării și reluarea discuțiilor în noiembrie Pe teren, o încetare a focului în regiunea estică Herson – descrisă drept cea mai lungă de la începutul invaziei pe scară largă din 2022 – s-a încheiat duminică, după ce Rusia a refuzat prelungirea, potrivit unor oficiali ucraineni. În paralel, discuțiile mediate de SUA ar urma să fie reluate în cursul lunii noiembrie, după ce au fost întrerupte în momentul atacului comun al Statelor Unite și Israelului împotriva Iranului, în februarie. [...]
Comisia Europeană pregătește pentru Ucraina un calendar de aderare mai prudent, fără termen de intrare în UE , cu ținte limitate pentru 2027 și condiționări mai stricte pe zona statului de drept, potrivit unui document obținut de Politico . Documentul, parte din pachetul de extindere pe care Comisia urmează să îl prezinte miercuri, cere Kievului să „accelereze urgent și semnificativ” reformele privind statul de drept. În foaia de parcurs, Bruxelles indică faptul că îndeplinirea cerințelor-cheie în prima jumătate a lui 2027 este necesară înainte ca negocierile pe domenii de politici să poată fi închise provizoriu. Ținte limitate pentru 2027 și fără angajament privind data aderării Comisia identifică șapte domenii în care Ucraina ar putea închide provizoriu negocierile în 2027, subliniind atât amploarea reformelor cerute, cât și dificultatea implementării lor în condiții de război. Domeniile menționate sunt: educație și cultură (prima jumătate a lui 2027); proprietate intelectuală; ocuparea forței de muncă și politici sociale; politică industrială; cercetare; relații externe; politică externă și de securitate (în a doua jumătate a lui 2027). În același timp, Comisia evită să se angajeze la un termen-limită pentru finalizarea negocierilor de aderare ale Ucrainei. Abordarea este descrisă ca fiind similară și pentru alți candidați avansați, inclusiv Albania și Republica Moldova , cu excepția Muntenegrului, pentru care este avută în vedere luna iunie 2027 ca țintă pentru semnarea tratatului de aderare. Divergență față de Republica Moldova și riscul „decuplării” dosarelor Documentul indică o diferențiere tot mai pronunțată între Ucraina și Republica Moldova, ale căror candidaturi au avansat mult timp în paralel. În timp ce pentru Ucraina sunt vizate șapte domenii de progres în 2027, Moldova ar putea închide provizoriu negocieri în „peste 20” de domenii, potrivit aceleiași foi de parcurs. Această diferență alimentează perspectiva ca cele două candidaturi să fie, în practică, „decuplate”, deși ambele țări au obținut statutul de candidat împreună în iunie 2022 și au lansat negocierile în aceeași zi, în iunie 2024. De ce contează: războiul complică nu doar ritmul reformelor, ci și implicațiile de securitate Politico notează că regulile UE nu interzic explicit aderarea unei țări aflate în război, însă intrarea Ucrainei ar ridica întrebări dificile legate de securitate, teritoriu și obligațiile pe care statele membre și le-ar asuma prin prevederile de asistență mutuală ale Uniunii. Chiar și în cazul unui acord de pace, aceste probleme nu ar dispărea automat, iar Ucraina ar trebui să își finalizeze reformele. În plus, închiderea provizorie a capitolelor nu echivalează cu aderarea: ar mai fi necesar un tratat de aderare, care trebuie aprobat și ratificat. Ce urmează până la finalul lui 2026: deschiderea a două „clustere” blocate Comisia vrea ca până la finalul lui 2026 să înceapă discuțiile și pe două clustere de negociere rămase în urmă: clusterul 4 (agenda verde și conectivitate sustenabilă); clusterul 5 (resurse, agricultură și coeziune). Documentul susține că Ucraina a îndeplinit condițiile necesare și cere conferinței de aderare să facă „toate eforturile” pentru deschiderea acestor clustere înainte de sfârșitul anului. Chiar și dacă se deschid, ritmul ulterior rămâne dependent de reforme și de deciziile statelor membre. [...]
Donația de 474 de milioane de dolari (aprox. 2,2 miliarde lei) a lui Elon Musk către Partidul Republican ridică miza controlului asupra finanțării politice înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din SUA, programate pentru 3 noiembrie, potrivit Digi24 . Suma îl transformă pe Musk în cel mai mare donator individual din istoria alegerilor americane, în condițiile în care nu candidează pentru o funcție publică. Recordul este cu atât mai relevant cu cât, conform investigațiilor The New York Times citate în material, contribuțiile reale ar putea fi mai mari: Musk ar fi făcut și donații „opace”, iar înregistrările federale disponibile acoperă doar perioada până la 14 octombrie, ceea ce lasă deschisă posibilitatea unor plăți suplimentare în ultimele săptămâni ale campaniei. Posibile consecințe politice și de control Democrații au reacționat prin anunțarea unor planuri de investigație, condiționate de recâștigarea controlului asupra uneia dintre camerele Congresului după alegerile intermediare. Țintele menționate pentru aceste investigații sunt: gestionarea de către Musk a Departamentului pentru Eficiență Guvernamentală (între timp desființat); contractele companiilor sale cu guvernul federal; rolul său în războiul dintre Rusia și Ucraina. Context: un ciclu electoral cu cheltuieli record Pe lângă donația lui Musk, alegerile intermediare din 2026 au stabilit un record al cheltuielilor pentru publicitate politică în SUA, depășind inclusiv ciclul prezidențial din 2024, potrivit companiei AdImpact citate de Digi24. În acest context, dimensiunea finanțării private devine un factor cu potențial de influență majoră asupra competiției electorale și asupra agendei de după scrutin. [...]
Administrația Trump testează o canalizare diplomatică neobișnuită prin prima-doamnă , după ce reprezentanți ai Rusiei și Ucrainei urmează să se întâlnească joi la Casa Albă, într-o inițiativă atribuită direct Melaniei Trump , pe fondul unui armistițiu umanitar în regiunea Herson, potrivit Mediafax . Întâlnirea este programată la Washington și este prezentată de Casa Albă drept o „inițiativă diplomatică neobișnuită” pentru soția unui președinte american. Administrația americană a anunțat marți evenimentul, fără să ofere deocamdată numele reprezentanților Moscovei și Kievului care vor participa, iar Rusia și Ucraina nu au comentat oficial. Tot joi, la ora 18.00 (ora României), Melania Trump urmează să susțină o declarație despre armistițiul din orașul ucrainean Oleşki , aflat sub ocupație rusă, și despre operațiunea umanitară desfășurată în regiunea Herson. Ce știm despre armistițiul invocat de Casa Albă Casa Albă îi atribuie Melaniei Trump obținerea armistițiului din Oleşki și zona învecinată, susținând că aceasta ar fi inițiat independent contactele dintre cele două părți. Armistițiul a fost anunțat la 23 octombrie, a intrat în vigoare pe 27 octombrie și s-a încheiat în seara zilei de 1 noiembrie. Potrivit Melaniei Trump, în intervalul armistițiului ar fi fost evacuate aproximativ 800 de persoane. Controverse privind rolul primei-doamne Publicația franceză Le Monde contestă versiunea Casei Albe și susține că implicarea Melaniei Trump ar fi fost exagerată. Conform acestei relatări, serviciile de informații militare ale Rusiei și Ucrainei ar fi negociat timp de patru luni situația din Oleşki, înainte ca prima-doamnă să fie prezentată drept principal mediator, iar rolul ei ar fi putut fi amplificat pentru a-i face pe plac președintelui Donald Trump. În același timp, Kremlinul i-ar fi transmis Melaniei Trump „mulțumiri speciale” pentru contribuția la operațiunea umanitară, mai notează Mediafax. Ce s-a întâmplat la Oleşki în timpul operațiunii umanitare Vineri, 30 octombrie, reprezentanți ai Ucrainei și Rusiei au ajuns în Oleşki cu ajutoare (alimente, medicamente, apă potabilă și alte bunuri). În aceeași zi, un convoi de autobuze a preluat civilii care au dorit să părăsească orașul. Mediafax precizează că o parte dintre cei evacuați spre Ucraina au fost transportați prin Rusia și Belarus, iar alți locuitori au fost transferați în centre de cazare temporară din Crimeea anexată și din regiunea rusă Krasnodar. În lipsa detaliilor despre componența delegațiilor și mandatul discuțiilor de la Casa Albă, miza imediată rămâne dacă această formulă – promovată public de administrația americană – poate fi transformată într-un canal de negociere funcțional sau rămâne strict legată de episoade punctuale, precum armistițiul umanitar din Herson. [...]
Statele Unite vor opri la finalul lui 2026 ajutorul militar anual de 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde lei) pentru Israel , o decizie cu impact direct asupra fluxurilor de finanțare pentru achiziții de armament și asupra planificării bugetare a aliatului din Orientul Mijlociu, potrivit Antena 3 . Donald Trump a spus că a convenit această oprire „în urmă cu câteva luni” cu premierul israelian Benjamin Netanyahu , susținând că Israelul „nu mai are nevoie” de finanțarea americană. Declarațiile au fost făcute într-un interviu la emisiunea „ Fox & Friends ”, de la Fox News, iar informația este relatată de Reuters, conform aceleiași surse. „În ceea ce privește banii pe care îi dăm Israelului, eu și Bibi Netanyahu am ajuns la o înțelegere. Oferim Israelului 4 miliarde de dolari pe an și am convenit, în urmă cu câteva luni, să oprim aceste plăți.” Ce se schimbă, concret, în finanțare Din relatarea Antena 3 reiese că oprirea plăților ar urma să se aplice „începând de la sfârșitul anului 2026”. Trump a insistat însă că decizia nu echivalează cu o retragere a sprijinului american pentru Israel, în cazul în care acesta ar avea nevoie de ajutor. „Am convenit deja că, până la sfârșitul acestui an, nu vom mai face aceste plăți către Israel. Însă vom ajuta Israelul dacă va avea nevoie.” Contextul politic invocat de Trump Președintele SUA a legat decizia și de disputa internă din SUA, afirmând că unii democrați și politicieni de stânga folosesc sprijinul acordat de Washington Israelului pentru a critica Partidul Republican. În materialul citat de Antena 3 nu apar detalii despre mecanismul exact al opririi finanțării sau despre eventuale condiții, iar biroul lui Netanyahu nu este menționat ca având o reacție în acest articol. [...]
