Știri
Știri din categoria Externe
Sprijinul militar Rusia–Iran rămâne tranzacțional, iar limitele lui devin vizibile în contextul escaladării din Iran și al războiului din Ucraina, potrivit unei analize Al Jazeera. Deși cooperarea a produs efecte concrete pe câmpul de luptă (în special prin drone), Moscova evită angajamente care ar implica costuri directe, cum ar fi trimiterea de trupe, ceea ce alimentează întrebarea dacă „alianța” rezistă atunci când unul dintre parteneri are nevoie de ajutor decisiv.
La începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, în februarie 2022, Iranul și-a reafirmat „neutralitatea”, inclusiv prin abțineri sau voturi împotriva rezoluțiilor ONU care condamnau războiul. Totuși, liderul suprem Ali Khamenei a adoptat public o linie antioccidentală și a reluat narațiunea Moscovei despre NATO și „Occidentul colectiv” ca factor declanșator al conflictului.
Ulterior, Teheranul a trecut de la poziționare politică la sprijin militar: a furnizat Rusiei drone Shahed (numite în Rusia „Geran-2”), folosite inclusiv în atacuri asupra Kyivului. Conform informațiilor citate din serviciile de informații militare ale Ucrainei, unele dintre aceste drone au fost modificate substanțial, iar cele mai recente versiuni ar avea motoare cu reacție sau capacitatea de a lansa rachete mici asupra avioanelor de vânătoare (detaliu relatat de presa ucraineană, inclusiv NV.ua). Iranul ar fi livrat și muniție, căști și veste antiglonț.
După declanșarea atacurilor SUA–Israel asupra Iranului (menționate în analiză ca începând în februarie), Rusia ar fi trimis înapoi către Iran drone Shahed modificate, echipate cu modulul de navigație prin satelit Kometa-B, menit să reducă vulnerabilitatea la bruiaj. Un astfel de aparat, lansat de Hezbollah din sudul Libanului, ar fi lovit la 1 martie o bază aeriană britanică din Cipru, potrivit publicației britanice The Times, citată de Al Jazeera.
În plus, expertul militar Pavel Luzin afirmă că Moscova ar fi furnizat Teheranului date din Liana, descris ca singurul sistem rusesc complet funcțional de sateliți de spionaj, privind localizarea infrastructurii militare americane din Orientul Mijlociu.
În același timp, analiza notează o limită majoră: deși Rusia a condamnat atacurile israeliene și americane care l-au ucis pe Khamenei la 28 februarie, Vladimir Putin „nu a luat în calcul” trimiterea de trupe pentru a ajuta Iranul. Pentru unii analiști, această reținere afectează credibilitatea Rusiei ca aliat.
„Această situație este o lovitură pentru imaginea lui Putin, care arată din nou că este incapabil să-și ajute cu adevărat partenerii, aliații”, a spus Ruslan Suleymanov, associate fellow la New Eurasian Strategies Center.
O parte din tensiune vine din percepția că Moscova ar putea încerca să „tranzacționeze” relația cu Teheranul pentru concesii occidentale pe dosarul ucrainean. Fostul diplomat Bondarev, citat în analiză, susține că Rusia „cu siguranță poate propune” un astfel de schimb, însă „ce pot oferi [pe Iran] este evident mai puțin decât ce vor să obțină în Ucraina”, în condițiile în care Moscova ar cere cedarea restului regiunii Donbas ca precondiție pentru discuții de pace.
Nikita Smagin (Carnegie Endowment) afirmă că un asemenea schimb ar fi fost în interesul Kremlinului și că, dacă ar fi fost posibil, Rusia l-ar fi făcut, însă „timpul pentru asta a trecut”, inclusiv din cauza rolului Uniunii Europene în negocierile privind Ucraina. În această logică, Rusia ar putea cel mult promite oprirea furnizării de date satelitare și de informații către Iran, dacă Washingtonul ar opri furnizarea de date similare către armata ucraineană, potrivit lui Smagin.
Pentru mediul de afaceri și pentru evaluarea riscurilor geopolitice, concluzia practică este că relația Rusia–Iran pare construită pe beneficii punctuale (drone, muniție, tehnologie, informații), nu pe garanții de securitate comparabile cu o alianță formală. În momentul în care unul dintre parteneri ar avea nevoie de sprijin militar direct, Moscova pare să evite escaladarea care i-ar crește costurile și expunerea.
Analiza mai notează că Rusia nu a fost aleasă mediator în discuțiile SUA–Israel–Iran, rol atribuit Pakistanului, ceea ce este interpretat ca un semnal al influenței limitate a Moscovei și al deficitului de încredere, pe fondul precedentului legat de Memorandumul de la Budapesta din 1994 și evoluțiile ulterioare din Ucraina.
Recomandate
Vizita secretă la Moscova a șefului CIA indică o repoziționare a SUA între războiul din Ucraina și presiunea economică asupra Iranului , într-un moment în care Washingtonul încearcă să limiteze riscurile pentru NATO și să reducă sprijinul Rusiei pentru Teheran, potrivit Știrile Pro TV , care citează o analiză CNN. John Ratcliffe ar fi mers la Moscova „săptămâna aceasta”, pentru discuții cu oficiali ai serviciilor ruse, într-un context în care atât Vladimir Putin, cât și Donald Trump sunt descriși ca fiind prinși în conflicte pe care nu le pot câștiga decisiv, dar nici nu le pot încheia fără costuri de prestigiu: Ucraina, respectiv Iran. Analiza notează că ambii ar fi subestimat capacitatea adversarilor, iar avantajele militare convenționale au fost erodate de tactici asimetrice și tehnologii ieftine, precum dronele. Ce a urmărit șeful CIA la Moscova Conform a două persoane familiarizate cu subiectul, citate de CNN, agenda lui Ratcliffe ar fi inclus două mesaje principale: avertizarea Rusiei în privința oricăror atacuri deschise sau ascunse asupra teritoriului NATO, pe fondul temerilor din Europa că Putin ar putea „testa” apărarea alianței; încurajarea Moscovei să întrerupă sprijinul economic și militar acordat Iranului. Misiunea este prezentată și ca un posibil semnal de reasigurare pentru aliații SUA, care au avut îngrijorări legate de angajamentul lui Trump față de NATO. În același timp, tentativa SUA de a impulsiona o încheiere a războiului din Ucraina ar fi „primită cu brațele deschise”, deși reducerea ajutorului militar pentru Kiev alimentează suspiciuni privind motivele administrației americane. În material se menționează și că Trump nu ar fi dat curs unei oferte din această vară privind licențierea producției sistemelor antirachetă Patriot pentru Ucraina. Miza economică: izolarea Iranului depinde de Moscova și Beijing Analiza CNN plasează în centru trecerea administrației americane, după șase luni de război cu Iranul, de la acțiune militară la „un război economic total” — adică o strategie de presiune prin sancțiuni și restricții comerciale extinse. În acest cadru, Washingtonul ar avea nevoie de cooperarea unor actori care sunt parteneri comerciali importanți ai Iranului, inclusiv Rusia și China. Firas Maksad, director general la Eurasia Group pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord, a declarat pentru CNN International că eficiența presiunii economice depinde de obținerea unei forme de cooperare din partea chinezilor, rușilor și a altor actori regionali, dar că acest lucru va fi „foarte greu”. De ce ar putea Rusia să nu ajute și ce ar câștiga din slăbirea SUA Materialul sugerează că Rusia ar avea un interes strategic redus să ușureze situația lui Trump în Iran, iar orice „schimb de servicii” care ar implica Ucraina s-ar lovi de eșecul anterior al președintelui american de a forța Kievul să accepte concesii teritoriale. În plus, CNN a relatat în martie că Rusia ar fi furnizat Iranului informații despre locațiile și mișcările trupelor, navelor și aeronavelor americane, o parte importantă fiind imagini din constelația de sateliți de supraveghere a Moscovei, potrivit mai multor persoane familiarizate cu rapoartele serviciilor de informații americane. Pe acest fundal, The Washington Post a relatat că vizita ar fi fost precedată de informații recente ale serviciilor secrete americane care ar sugera că Kremlinul consideră SUA slăbite de războiul cu Iranul. Analiza mai susține că lipsa unei victorii decisive ar fi afectat credibilitatea SUA, ar fi epuizat stocurile de muniție și ar fi pus presiune pe forțele navale și aeriene — elemente care ar putea încuraja adversari precum Rusia și China să pună sub semnul întrebării capacitatea sau interesul Washingtonului de a răspunde la crize în Europa sau Asia. Diferențe între cele două conflicte și limita comparației Deși trasează paralele între Putin și Trump, analiza subliniază că acestea au o valabilitate limitată. Spre deosebire de Putin, Trump „nu a copiat” decizia de a trimite trupe terestre într-un blocaj, iar Putin este descris ca fiind mai puțin constrâns de dinamica internă decât un președinte american. În material este citat și un bilanț de „peste 1,4 milioane” de ruși morți, răniți sau dispăruți, atribuit Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale . În privința țintelor, analiza afirmă că Putin lovește orașe și infrastructură energetică în Ucraina, în timp ce Trump ar fi evitat în mare măsură vizarea deliberată a civililor și infrastructurii civile, dar se menționează și un atac cu rachete care ar fi lovit o școală iraniană în februarie, ucigând aproape 200 de copii și adulți, despre care Trump nu ar fi oferit o explicație publică completă, iar atacul ar fi rezultat din folosirea unor informații învechite. Ce urmează: presiune pe două fronturi, cu risc de escaladare În lectura CNN, vizita lui Ratcliffe vine într-un moment „sumbru” al relațiilor internaționale, cu războaiele din Ucraina și Iran care destabilizează Orientul Mijlociu, implică marile puteri și alimentează temeri de extindere a conflictului. În acest context, Washingtonul încearcă simultan să descurajeze orice testare a NATO de către Rusia și să reducă sprijinul Moscovei pentru Iran, în timp ce strategia de izolare economică a Teheranului ar putea depinde tocmai de cooperarea unor adversari geopolitici. [...]
Escaladarea militară în Ucraina riscă să se traducă în șocuri economice regionale , pe fondul temerilor din anturajul Kremlinului că Vladimir Putin ar putea lua în calcul inclusiv folosirea unei arme nucleare tactice, după intensificarea atacurilor ucrainene în profunzimea teritoriului rus, potrivit Antena 3 , care citează Bloomberg . Publicația notează, pe baza unor surse apropiate Kremlinului, că Rusia ar intenționa să intensifice în perioada următoare atacurile cu rachete balistice asupra Kievului, inclusiv asupra centrului capitalei, dar și asupra unor obiective de infrastructură din alte orașe ucrainene. În paralel, negocierile purtate timp de aproximativ un an și jumătate, cu medierea administrației Trump, ar fi eșuat, iar cele două părți ar fi rămas „practic în aceleași poziții” ca la începutul discuțiilor, potrivit acelorași surse. Un element cu implicații directe pentru stabilitatea economică este ținta atacurilor ucrainene în Rusia: sursele citate vorbesc despre lovituri care au afectat „zeci de rafinării, porturi și depozite” ale unor platforme de comerț online. La Moscova, aceste acțiuni sunt prezentate drept „atacuri ale NATO”, pe motiv că alianța furnizează Ucrainei armament și informații. Presiune economică, dar fără semnale de oprire a războiului În pofida „presiunilor economice”, a unei „crize a carburanților” și a atacurilor asupra centrelor logistice, Putin nu ar avea intenția de a opri războiul, mai afirmă sursele Bloomberg citate. În această cheie, actuala etapă a schimburilor de lovituri nu ar reprezenta încă vârful escaladării militare. Totodată, mai mulți oficiali ruși ar ajunge la concluzia că, „ca ultimă soluție”, Putin ar putea recurge la arme nucleare tactice împotriva Ucrainei, în condițiile în care o înfrângere ar fi „complet inacceptabilă” pentru liderul de la Kremlin, potrivit relatării. Pragul nuclear: risc invocat, dar contestat de analiști Bloomberg precizează că, deocamdată, nu există indicii că Putin s-ar pregăti efectiv să folosească arme nucleare. În plus, parteneri ai Rusiei, inclusiv China, s-ar opune ferm unei asemenea măsuri, iar Beijingul ar fi transmis un avertisment categoric să nu se recurgă la un atac nuclear. Fiona Hill, cercetătoare principală la Brookings Institution și fostă consilieră a trei președinți americani, amintește că administrația Biden l-a avertizat pe Putin asupra consecințelor folosirii armelor nucleare. „În timpul administrației Biden, Statele Unite i-au transmis lui Putin că un atac nuclear ar primi drept răspuns o lovitură convențională a forțelor americane împotriva Rusiei.” În același timp, Aleksandr Gabuev, directorul Centrului Carnegie pentru Rusia și Eurasia de la Berlin, apreciază că riscul folosirii armelor nucleare tactice este „extrem de scăzut”, argumentând că eficiența pe câmpul de luptă modern ar fi limitată, iar costurile politice ale încălcării „tabuului nuclear” ar fi foarte mari. „Atât timp cât Moscova mai are loc pentru escaladare cu armament convențional, inclusiv prin intensificarea atacurilor cu rachete, are puține motive să treacă pragul nuclear”. În plan diplomatic, sursele citate susțin că Kremlinul ar continua să spere în noi propuneri aduse la Moscova de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisari speciali ai lui Donald Trump, însă așteptările privind un progres ar fi „foarte reduse”. [...]
Peste 113.000 de ruși au trecut în Georgia într-o săptămână , pe fondul temerilor legate de recrutare și al înăspririi regulilor de mobilizare, potrivit Mediafax . Mișcarea pune presiune operațională pe punctele de frontieră și indică o accelerare a ieșirilor din Rusia, în contextul semnalelor privind extinderea mobilizării militare. În material se arată că la granița dintre Rusia și Georgia s-au format „cozi kilometrice”, după ce Vladimir Putin a anunțat că va crește mobilizarea în rândul militarilor. Datele privind fluxul de persoane sunt atribuite publicației Politico . Presiune la frontieră și un nou val de plecări Aproape 113.000 de civili au trecut frontiera spre Georgia săptămâna trecută, conform datelor citate. Articolul plasează această creștere a plecărilor și în contextul unor avertismente publice ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski privind „noi amenințări” din partea Rusiei. Georgia este prezentată ca destinație majoră de refugiu încă de la începutul războiului, atât pentru ucraineni, cât și pentru ruși, potrivit acelorași date atribuite Politico. Înăsprirea regulilor de mobilizare: de la hârtie la ordine electronice Un element-cheie care ar putea face mai dificilă părăsirea țării este schimbarea procedurilor de chemare la mobilizare. Mediafax notează că, în 2022, „aproape un milion” de ruși ar fi reușit să evite chemarea la război, profitând de „hibele” din legislație: ordinele erau livrate pe hârtie, iar dacă nu erau semnate, exista timp pentru plecare. În iunie anul acesta, Rusia ar fi trecut la emiterea electronică a ordinelor, care „intră în vigoare mult mai rapid”, imediat ce sunt emise online, conform articolului. Mesaje contradictorii despre o mobilizare în masă Materialul menționează că Kremlinul ar fi negat o mobilizare, iar purtătorul de cuvânt Dmitry Petkov ar fi spus că informațiile sunt „speculații venite dinspre Ucraina”. În același context este citată o declarație atribuită ambasadorului rus la ONU, Vasily Nebenzya: „Nu avem nevoie de mobilizare în masă în acest moment; nu este planificată și nici așteptată, din câte știu”. Ce urmează depinde de deciziile de la Moscova privind recrutarea și de modul în care noile proceduri digitale vor fi aplicate în practică; articolul nu oferă o prognoză sau un calendar suplimentar. [...]
La șase luni de la atacurile SUA și Israelului, războiul din Iran continuă să perturbe Strâmtoarea Ormuz și să apese pe economia globală , într-un impas care împinge Washingtonul de la opțiunea militară spre presiune economică, potrivit Recorder , care citează o analiză Reuters. Conflictul nu are, deocamdată, o ieșire conturată: Iranul „nu s-a predat”, iar traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz rămâne „grav perturbat”, într-un context în care președintele Donald Trump estimase anterior că războiul s-ar putea încheia în trei-patru săptămâni. În paralel, secretarul de stat Marco Rubio le-a transmis aliaților că este puțin probabil ca SUA să lanseze noi atacuri „deocamdată”, semnalând o repoziționare către o campanie de presiune economică. Strâmtoarea Ormuz: șoc energetic, dar sub scenariile de criză Miza economică imediată rămâne Ormuz, un punct de tranzit prin care trece aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu combustibil; strâmtoarea se îngustează până la circa 34 km între Iran și Oman. Perturbarea a împins în sus prețurile petrolului și a alimentat temeri de recesiune globală, însă efectele macro au fost, până acum, mai mici decât anticipau unii economiști. Fondul Monetar Internațional și-a redus de două ori prognoza de creștere globală de la începutul războiului și estimează acum un avans de 3,0% în acest an, față de 3,3% în ianuarie. Reuters notează că economia globală a arătat mai multă reziliență decât în crizele petroliere din anii 1970, pe fondul unei dependențe energetice mai reduse și al cheltuielilor și investițiilor încă solide, inclusiv în zona inteligenței artificiale. Costuri în lanț: transport, asigurări și rute comerciale Dincolo de prețul petrolului, conflictul ridică costuri operaționale pentru comerțul regional: atacurile asupra transportului maritim, combinate cu un blocaj impus de Houthi care vizează traficul legat de Arabia Saudită în Marea Roșie, au crescut costurile de asigurare și de transport în regiune, potrivit analizei citate. Textul Recorder este trunchiat în această secțiune, astfel că amploarea exactă a efectului și detaliile suplimentare nu pot fi redate din sursa furnizată. De ce contează pentru piețe: impas militar, presiune economică În lipsa unei „căi clare” de încheiere a conflictului, revenirea SUA la presiune economică sugerează un orizont mai lung de incertitudine pentru fluxurile energetice și pentru costurile logistice asociate rutelor din Orientul Mijlociu. În același timp, analiza indică faptul că șocul inițial a fost amortizat la nivel global, chiar dacă riscurile rămân ridicate cât timp Ormuz este „grav perturbată”. [...]
Ucraina spune că este gata să sprijine dezvoltarea apărării României și Republicii Moldova , într-un mesaj care indică o posibilă aprofundare a cooperării regionale pe securitate și coordonare politică în jurul obiectivului comun de integrare europeană, potrivit Economica . Declarația a fost făcută de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , la Chișinău , într-o conferință de presă comună organizată cu ocazia marcării a 35 de ani de independență a Republicii Moldova. Zelenski a spus că Ucraina este „pregătită să contribuie la dezvoltarea capacităţilor de apărare” ale celor doi vecini și că își dorește continuarea „pașilor comuni” pentru rezultate mai bune în această direcție. Cooperare pe apărare și coordonare pe agenda UE În același context, Zelenski a legat cooperarea de securitate de coordonarea pe integrarea europeană, afirmând că „de fiecare dată” vor fi coordonate eforturile privind parcursul european, pe motiv că Ucraina și Republica Moldova urmăresc „același obiectiv”. El a reiterat că ținta este obținerea calității de membru al Uniunii Europene și a mulțumit României și Republicii Moldova pentru sprijinul acordat în relația cu instituțiile europene, exprimând convingerea că „ne vom regăsi împreună în Uniunea Europeană”. Mesaj de aliniere regională Zelenski a mai spus că este „foarte important” ca Ucraina, Republica Moldova și România „să fim împreună”, în formula de cooperare prezentă la Chișinău. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre proiecte concrete, calendare sau instrumente de implementare pentru sprijinul pe apărare menționat de liderul ucrainean. [...]
Vizita la Moscova a șefului CIA ridică miza diplomatică a SUA , după ce Donald Trump a spus că Washingtonul „lucrează foarte mult” pentru a încheia războiul Rusiei împotriva Ucrainei, în contextul deplasării directorului CIA John Ratcliffe în capitala rusă, potrivit Kyiv Post . Trump a făcut declarațiile miercuri, 26 august, într-o intervenție la emisiunea lui Glenn Beck, unde a descris călătoria lui Ratcliffe drept „foarte semi-rutină”, dar a sugerat că „ar putea ieși ceva” din această vizită. Publicația notează că Sky News a relatat despre aceste afirmații. Ce se știe despre vizita lui John Ratcliffe la Moscova Ratcliffe a ajuns la Moscova marți, 25 august, pentru întâlniri cu oficiali ruși, conform CBS News, Axios și altor instituții media americane citate de Kyiv Post. A fost prima sa vizită în Rusia în calitate de director al CIA și cea mai înaltă deplasare a unui oficial din administrația Trump la Moscova de la începutul anului. Prezența sa a devenit publică după ce date de urmărire a zborurilor au indicat că un avion militar american de transport C-17 Globemaster III a zburat din SUA spre Letonia și apoi către Moscova. CBS News a relatat că aeronava a fost văzută pe un aeroport din Moscova alături de un convoi diplomatic american, iar Suspilne a raportat ulterior că avionul a plecat de pe aeroportul Vnukovo spre Riga. Kremlinul a confirmat că au existat contacte între serviciile de informații ale SUA și Rusiei, dar a susținut că Ratcliffe nu s-a întâlnit cu președintele Vladimir Putin. Miza: discuții neclare, speculații despre Ucraina și Iran Scopul discuțiilor și identitatea oficialilor ruși implicați nu au fost făcute publice, iar vizita neașteptată a alimentat speculații că întâlnirile ar fi putut viza războiul din Ucraina, în condițiile în care negocierile de pace sunt blocate, mai scrie Kyiv Post. Publicația citează și o posibilă legătură cu Iranul: vizita ar fi putut avea legătură cu un potențial armistițiu în Iran. În același timp, Beth Sanner, fost adjunct al directorului comunității de informații din SUA, a declarat pentru The Wall Street Journal că scopul ar fi putut fi un mesaj de avertizare către Moscova privind planuri în pregătire. Kievul, rugat să oprească temporar loviturile asupra Moscovei și Sankt Petersburgului Washingtonul ar fi cerut Kievului să oprească temporar loviturile asupra Moscovei și Sankt Petersburgului pe durata prezenței lui Ratcliffe în Rusia, solicitare confirmată de oficiali ucraineni pentru mai multe instituții media, potrivit aceleiași surse. Kyiv Post amintește că aceasta este prima vizită la Moscova a unui director CIA de la deplasarea lui William Burns din noiembrie 2021, cu trei luni înainte de invazia pe scară largă a Rusiei. Burns ar fi discutat cu oficiali ruși de rang înalt și ar fi vorbit la telefon cu Putin pentru a avertiza împotriva invaziei, conform CBS News. În același interval, Putin a semnat marți trei decrete nedivulgate, al căror conținut rămâne necunoscut, iar președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a ordonat o inspecție-surpriză a capacității de luptă a forțelor armate, care a coincis cu vizita lui Ratcliffe la Moscova. [...]
