Știri
Știri din categoria Externe
Escaladarea din Hormuz împinge petrolul Brent spre 85 de dolari/baril, după ce Iranul a lovit două petroliere în apele Omanului, iar SUA au bombardat instalații militare iraniene, potrivit Biziday.
Comandamentul militar american (CENTCOM) anunță că a încheiat marți dimineață un nou val de atacuri, desfășurat pe parcursul a aproximativ cinci ore, asupra unor instalații militare din Bandar Abbas, Bushehr, Chabahar, Jask, Konarak și insula Abu Musa. Țintele ar fi inclus sisteme de apărare de coastă, poziții de lansare pentru rachete și drone și alte obiective maritime, cu scopul declarat de a reduce capacitatea Iranului de a ataca nave comerciale.
La scurt timp după începerea atacurilor americane, Emiratele Arabe Unite au anunțat că două petroliere sub pavilionul EAU au fost lovite de rachete de croazieră iraniene în timp ce navigau prin apele teritoriale ale Omanului, în zona Strâmtorii Hormuz. Un marinar indian a murit, iar alte opt persoane au fost rănite (șase cetățeni indieni și doi ucraineni). Incendiile de la bord au fost stinse ulterior. Garda Revoluționară iraniană a confirmat lovirea a două petroliere „care au încălcat regulile”, fără să precizeze dacă este vorba despre aceleași nave.
Tensiunile au alimentat temerile privind aprovizionarea cu petrol, iar cotația Brent a urcat cu încă aproximativ 2%, până la aproape 85 de dolari pe baril (aprox. 390 lei), după ce în ziua precedentă consemnase cea mai mare creștere zilnică din ultimii șase ani. Nivelul este cel mai ridicat din ultima lună.
În paralel, președintele Donald Trump a anunțat reluarea blocadei navelor care se îndreaptă spre sau ies din porturile iraniene și a susținut că Strâmtoarea Hormuz va rămâne deschisă „cu sau fără Iran”. Totodată, a afirmat că Washingtonul ar intenționa să perceapă o taxă de 20% pentru navele care tranzitează strâmtoarea, ca acoperire a costurilor operațiunilor de securitate.
Organizația Maritimă Internațională a reacționat, precizând că, potrivit dreptului internațional, tranzitul prin Strâmtoarea Hormuz trebuie să rămână liber și nu poate fi supus unor taxe. Iranul a respins declarațiile lui Trump, iar ministrul de Externe Abbas Araqchi a spus că Teheranul va rămâne „pentru totdeauna” garantul securității strâmtorii.
Teheranul susține că a răspuns atacurilor americane prin lovituri cu rachete și drone asupra unor obiective militare americane din Bahrain, inclusiv sisteme radar, depozite de combustibil și facilități ale Flotei a Cincea a SUA. Autoritățile din Bahrain au confirmat doar activarea sirenelor de alertă și interceptarea unor atacuri aeriene, fără să confirme pagube sau victime.
Înaintea acestui nou val de bombardamente, SUA au folosit pentru prima dată în luptă drone maritime de atac: trei drone autonome de suprafață Corsair, de aproximativ 7 metri lungime, au lovit duminică o instalație de întreținere a submarinelor și navelor militare din portul Bandar Abbas. CENTCOM a publicat imagini cu atacul pe platforma X, în postarea din 13 iulie 2026.
Recomandate
Irakul își întărește controlul la frontieră ca să evite escaladarea cu Iranul potrivit The Jerusalem Post , pe fondul a circa 1.000 de lovituri atribuite Teheranului asupra Kurdistanului irakian și a aproximativ 600 de atacuri ale milițiilor susținute de Iran în interiorul Irakului, majoritatea vizând facilități diplomatice americane. Bagdadul a închis în această săptămână unele puncte de trecere a frontierei cu Iranul, inclusiv Al-Sheeb (în sud), invocând nevoia de modernizare a infrastructurii de securitate și a celei tehnice. Iranul a criticat decizia, susținând că nu a fost notificat în avans și respingând acuzațiile că prin punctele de frontieră ar intra în Irak droguri și valută contrafăcută, conform unui reportaj Rudaw citat de publicație. În același timp, autoritățile din Kurdistanul irakian încearcă să reducă riscul ca regiunea să fie folosită ca pretext pentru o nouă rundă de tensiuni. Guvernul Regional al Kurdistanului (KRG) a negat că forțe ucrainene, unități militare sau drone ar opera de pe teritoriul său, iar Ministerul de Interne al KRG a descris acuzațiile drept „nefondate”, potrivit agenției irakiene INA. Publicația notează că sursa acestor informații rămâne neclară. De ce contează: frontieră, logistică și risc de întreruperi Închiderea unor puncte de trecere și accentul pus pe „upgrade-uri” de securitate indică o abordare operațională de limitare a incidentelor la graniță, într-un moment în care Irakului îi crește expunerea la presiuni simultane: lovituri asupra Kurdistanului și atacuri ale milițiilor pro-iraniene în interiorul țării. Pentru companii, transportatori și fluxuri comerciale, astfel de măsuri pot însemna timpi mai mari de tranzit și rute alternative, chiar dacă articolul nu oferă date despre volume sau impact economic direct. Publicația mai menționează că punctul Al-Sheeb ar fi în apropierea unei zone asociate cu un atac cu dronă lansat de o miliție susținută de Iran asupra conductei saudite East-West, în septembrie. Tot Rudaw a relatat că, drept reacție, omul de afaceri iranian Babak Zanjani ar fi cerut restricții pentru petrolierele irakiene care tranzitează Strâmtoarea Hormuz — un element care, dacă ar evolua în măsuri concrete, ar ridica miza pentru exporturile de petrol ale Irakului, însă materialul nu indică vreo decizie oficială în acest sens. Măsuri paralele: coordonare de securitate cu Iordania și atenție la granița cu Siria Pe lângă frontiera cu Iranul, Bagdadul își consolidează cooperarea regională. Potrivit INA, ministrul irakian de Interne, Yasser al-Maliki, a discutat telefonic cu omologul său iordanian, Mazen al-Faraya, despre extinderea coordonării între ministere, într-un context în care Irakul încearcă să gestioneze riscurile de securitate la granițe. Irakul își intensifică și supravegherea la frontiera vestică cu Siria: ministrul Apărării, Nayef Mukayif al-Shammari, a făcut o inspecție aeriană a unităților desfășurate de-a lungul graniței Irak–Siria în provincia Nineveh, pentru a evalua poziționarea și nivelul de pregătire operațională, conform aceleiași agenții. În ansamblu, măsurile descrise conturează o strategie de reducere a riscului de „antrenare” într-un conflict mai larg cu Iranul, prin control mai strict al frontierelor și prin semnale de neutralitate din partea Kurdistanului irakian, într-un climat de securitate deteriorat. [...]
Iran ar fi intrat în „stadii avansate” ale unor planuri de asasinat care vizează diplomați și oficiali americani , potrivit informațiilor prezentate de The Jerusalem Post , care citează relatări din The New York Times și confirmări din partea unui oficial american. Doi oficiali iranieni, inclusiv un membru al Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), au declarat pentru The New York Times că americanii ar fi considerați „ținte legitime” („fair game”), invocând faptul că Israelul și SUA ar fi atacat și ucis numeroși oficiali iranieni, precum și membri ai familiilor acestora. În același timp, aceștia ar fi confirmat rapoarte ale serviciilor de informații americane potrivit cărora Iranul își crește capacitatea de a executa efectiv astfel de comploturi, inclusiv împotriva unor civili. Ce spun evaluările americane: avertisment la nivelul conducerii SUA Publicația notează că un oficial american a confirmat vineri pentru The Jerusalem Post că secretarul de stat și consilierul pentru securitate națională Marco Rubio a primit un memorandum de informații care avertizează că Iranul „a crescut semnificativ” eforturile de a viza oficiali și cetățeni americani, iar planurile pentru atacuri letale ar fi ajuns în „stadii avansate”. Confirmarea vine după ce Axios a obținut un memorandum datat 23 octombrie, trimis de directorul comunității de informații, Jay Clayton, către Rubio, cu o copie către directorul CIA, John Ratcliffe . Potrivit materialului, șeful informațiilor ar fi avertizat că datele privind comploturile iraniene sunt relevante pentru un grup mai larg de persoane decât cele care au, în prezent, autorizare de acces. Implicația operațională: posibile rețele și risc intern în SUA Un oficial american citat în articol spune că există indicii care sugerează prezența în SUA a unor operativi iranieni care „nu sunt doar cetățeni iranieni”. Același oficial a adăugat însă o nuanță importantă: astfel de operativi ar tinde să își exagereze capacitatea reală de a desfășura atacuri atunci când comunică înapoi către Iran. În ansamblu, informațiile descriu o escaladare cu potențial direct asupra securității interne și a protecției personalului diplomatic american, în contextul în care Iranul s-ar pregăti și pentru posibilitatea unei lovituri israeliene sau americane, ceea ce ar deschide „o nouă fază” a conflictului în curs, potrivit articolului. [...]
Planurile SUA de a extinde lista de ținte, inclusiv infrastructura energetică iraniană, cresc riscul unei escaladări cu efecte economice regionale , pe fondul unor informații despre posibile atacuri iraniene împotriva unor oficiali americani, potrivit Adevărul . În paralel, președintele Donald Trump ar lua în calcul o nouă rundă de lovituri majore, în timp ce Iranul transmite că își lărgește propria listă de ținte. Potrivit unei analize The New York Times , citată de publicație, riscul unei escaladări este amplificat de calculele politice ale liderilor implicați și de apropierea unor alegeri importante în SUA și Israel. Oficiali americani și aliați europeni susțin că, în ultimele săptămâni, s-au intensificat informațiile despre posibile comploturi iraniene. Ce ținte sunt luate în calcul și de ce contează economic În scenariile analizate de partea americană intră atacuri împotriva ambasadorilor SUA din Orientul Mijlociu și a unor oficiali aflați pe teritoriul Statelor Unite. Informațiile sunt clasificate, iar amploarea și capacitatea Iranului de a le pune în aplicare rămân dificil de evaluat. În același timp, planurile elaborate de Comandamentul Central al SUA ar include o listă extinsă de ținte în Iran, între care: infrastructura energetică; alte obiective considerate esențiale pentru economia iraniană. Miza este că lovirea infrastructurii energetice ar muta conflictul într-o zonă cu impact economic direct, prin afectarea capacității Iranului de a-și susține economia și, potențial, prin creșterea tensiunilor în regiune. Iranul vorbește despre „război asimetric” și extinderea țintelor Pe partea iraniană, oficiali au transmis că țara se pregătește pentru eventuale atacuri-surpriză și că nu mai consideră anumite categorii de ținte în afara limitelor conflictului. Doi oficiali iranieni, dintre care unul din cadrul Gardienilor Revoluției , au confirmat pentru The New York Times intențiile de a viza americani, invocând atacurile israeliene și americane în care au fost uciși oficiali iranieni și membri ai familiilor acestora. Un consilier de rang înalt al președintelui Parlamentului iranian, Mahdi Mohammadi, a avertizat că următoarea etapă ar putea fi decisivă și bazată pe tactici de „război asimetric” (adică lovituri punctuale și metode neconvenționale, în locul unei confruntări militare clasice). „Ne aflăm într-o fază surprinzătoare a războiului și nu vom duce un război clasic”, a declarat Mohammadi. „Va fi un război asimetric, acerb și decisiv, care va viza punctele forte și punctele slabe ale inamicului.” Factorul electoral și riscul de eroare de calcul Tensiunile sunt alimentate și de apropierea alegerilor din SUA și Israel, care pot influența deciziile politice. Trump a declarat că nu va ataca înaintea alegerilor intermediare americane, programate în mai puțin de zece zile, dar a sugerat că situația s-ar putea schimba ulterior. În Israel, premierul Benjamin Netanyahu se confruntă, la rândul său, cu un scrutin care poate modifica echilibrul politic intern. Analiza citată avertizează că informațiile incomplete sau interpretate greșit și o eroare de calcul pot declanșa o escaladare rapidă, într-un context în care ambele tabere se pregătesc pentru reluarea luptelor. [...]
Riscul unei escaladări militare SUA–Iran crește pe termen scurt , după ce un emisar american a spus că un atac ar putea avea loc chiar în acest weekend, potrivit HotNews . Declarația îi aparține lui Tom Barrack, ambasador al SUA la Ankara și emisar special pentru Siria, care a vorbit într-un interviu acordat influencerului Mario Nawfal. Întrebat dacă un atac ar putea avea loc în weekend, Barrack a răspuns: „Ar putea avea loc un atac în acest weekend? Absolut”. În același interviu, Barrack a susținut că președintele Donald Trump „este deschis unui acord” și că SUA ar fi la masa negocierilor „de luni și luni de zile”, în condițiile în care discuțiile dintre Washington și Teheran sunt descrise ca fiind în impas. Context: negocieri blocate și semnale politice contradictorii Potrivit informațiilor prezentate, blocajul în discuțiile SUA–Iran vine la aproape opt luni de la începutul conflictului declanșat de atacurile lansate de SUA și Israel asupra Iranului. În paralel, Trump a spus în mai multe rânduri că va lua „în curând” o decizie privind Iranul, indicând că ar putea alege o abordare „mai blândă” sau „mai dură”. Totodată, el sugerase anterior că o astfel de decizie nu va veni înainte de alegerile de la mijlocul mandatului din SUA, programate pe 3 noiembrie. Poziția Israelului: „răsturnarea” regimului, singura opțiune Pe fondul acestor evoluții, premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat miercuri că „răsturnarea” regimului iranian este singura opțiune pentru a elimina amenințarea reprezentată de Teheran, conform relatării citate. Informațiile rămân, deocamdată, la nivel de declarații și evaluări politice, fără un anunț oficial privind o decizie de atac. [...]
Rusia spune că își continuă ofensiva chiar dacă reia discuțiile de pace, dar acceptă armistiții locale umanitare , potrivit Kyiv Post , care citează declarații ale purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov . Mesajul Moscovei este că eventualele pauze de foc ar fi limitate și punctuale, fără efect asupra ritmului operațiunilor militare. Peskov a afirmat că Rusia ar lua în calcul „absolut” armistiții temporare „în scopuri umanitare”, însă a precizat că reluarea negocierilor trilaterale cu Ucraina și SUA „nu implică nicio restricție” asupra acțiunilor de luptă. El a adăugat că forțele ruse continuă „lovituri masive” asupra complexului militar-industrial al Ucrainei. Armistițiu local în Oleșki , pentru ajutor și evacuări Declarațiile vin înaintea unui armistițiu localizat în Oleșki, oraș aflat sub ocupație rusă în regiunea Herson, programat să intre în vigoare pe 29 octombrie, conform Casei Albe. Scopul ar fi facilitarea livrărilor de ajutor umanitar și evacuarea civililor, iar oficiali ruși și ucraineni ar coordona operațiunea. Casa Albă estimează că în oraș au mai rămas între 1.700 și 2.000 de persoane, inclusiv vârstnici și aproximativ 50 de copii, față de o populație de circa 24.000 înainte de invazia pe scară largă. Publicația notează că locuitorii au raportat lipsuri severe de alimente, apă potabilă și medicamente. Potrivit Casei Albe, civilii ar urma să poată alege evacuarea fie către teritoriu controlat de Ucraina, fie către Rusia. Avocatul poporului pentru drepturile omului din Ucraina, Dmitro Lubineț, care a condus echipa de negociere a Kievului, a confirmat acordul și a spus că implementarea se va face în etape. Negocieri după 4 noiembrie, fără așteptări de „breakthrough” Kyiv Post relatează că impulsul diplomatic recent urmează întâlnirilor din 21 octombrie, la Sankt Petersburg, dintre emisarul special american Steve Witkoff, Jared Kushner și președintele rus Vladimir Putin, după consultări anterioare cu oficiali ucraineni și europeni la Oslo. Consilierul de politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov, a declarat că Moscova este pregătită să reia negocierile trilaterale cu Ucraina și SUA după 4 noiembrie, după sărbătoarea rusă „Ziua Unității Naționale”. El a avertizat însă că nu ar trebui așteptat un progres rapid, următoarea rundă fiind descrisă mai degrabă ca un prilej de a „explora pozițiile” părților. Delegații la nivel tehnic ar putea avea întâlniri pregătitoare în Abu Dhabi sau în Elveția, potrivit informațiilor din articol. De ce contează Semnalul transmis de Kremlin este că discuțiile de pace, chiar dacă sunt reluate cu mediere americană, nu ar schimba cadrul operațional al războiului, iar eventualele armistiții ar fi strict instrumente umanitare, limitate geografic și temporal. În acest context, orice „pauză” negociată local riscă să rămână o excepție, nu începutul unei dezescaladări mai largi. [...]
Marea Britanie rămâne în afara noii bănci canadiene de finanțare a apărării , o decizie care menține separate două instrumente publice de investiții și creditare în domeniul militar, dar lasă deschisă cooperarea între ele, potrivit Mediafax , care citează surse Reuters. Cele două guverne au convenit, într-o declarație de duminică, să înființeze „două instituții distincte, dar complementare”, care să se sprijine reciproc în privința oportunităților de investiții și a provocărilor strategice. În același timp, Londra nu va intra în Banca pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB) , inițiativa condusă de Canada. „Am colaborat îndeaproape pentru a analiza modul în care Mecanismul Multilateral de Apărare (MDM) și Banca pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB) pot contribui cel mai bine la atingerea obiectivelor noastre comune. Am convenit să elaborăm un cadru de cooperare care să servească intereselor ambelor instituții”, se arată în declarație, potrivit Reuters. De ce nu intră Marea Britanie în DSRB: puncte cheie fără acord Potrivit unei surse Reuters citate în material, Marea Britanie și Canada nu au reușit să ajungă la un acord asupra unor elemente considerate esențiale pentru funcționarea noii bănci, între care: amplasarea sediului DSRB; nivelul achizițiilor comune; acordarea de împrumuturi membrilor; regulile privind aderarea viitoare a noilor membri. Cum se împart rolurile între MDM și DSRB În arhitectura convenită, cele două instrumente ar urma să aibă roluri diferite: MDM se va concentra pe accelerarea investițiilor în domeniul apărării ; DSRB ar urma să completeze acest efort prin sprijinirea investițiilor în industriile de apărare și în lanțurile de aprovizionare , cu un accent mai mare pe împrumuturi suverane individuale (credite acordate statelor). În perioada următoare, cele două părți ar urma să elaboreze cadrul de cooperare dintre MDM și DSRB, fără ca materialul să ofere un calendar sau detalii despre forma concretă a acestuia. [...]
