Știri
Știri din categoria Externe
Atacul cu sute de drone asupra Rusiei ridică riscul operațional de securitate în jurul paradei de 9 Mai, după ce Moscova a respins contraoferta Kievului privind un armistițiu, potrivit Libertatea.
Ministerul rus al Apărării susține că a interceptat și distrus 347 de drone ucrainene într-un interval de zece ore (între 21:00 și 7:00), în 20 de regiuni, inclusiv în zona Moscovei. Informația este atribuită de Libertatea agenției AFP.
Atacurile vin la două zile înainte de parada din Piața Roșie, eveniment pe care Rusia îl organizează anual de Ziua Victoriei (9 Mai). În acest context, presa de stat rusă a anunțat că parada din acest an ar urma să fie mai scurtă (40 de minute) și, pentru prima dată după mulți ani, fără echipament militar greu (tancuri și vehicule blindate), pe fondul „situației operaționale”, conform relatării.
Ucraina anunțase unilateral un armistițiu pentru 6 mai, însă, potrivit oficialilor de la Kiev, armata rusă ar fi ignorat solicitarea și ar fi continuat bombardamentele. Propunerea a venit după apelul președintelui rus Vladimir Putin pentru o încetare temporară a focului în jurul datei de 9 mai.
Separat, oficiali ai armatei ucrainene au declarat că Rusia a lansat 102 drone asupra Ucrainei în cursul nopții.
În regiunea rusă Belgorod, o femeie a fost ucisă, potrivit guvernatorului local, iar în regiunea Briansk au fost raportate 13 persoane rănite.
Tot miercuri seară, Moscova a avertizat că ar putea lansa un atac masiv asupra centrului Kievului dacă Ucraina va încerca să lovească ținte din Rusia în timpul evenimentelor dedicate Zilei Victoriei. Autoritățile ruse au mai anunțat că au transmis notificări ambasadelor străine din Ucraina, recomandând evacuarea personalului diplomatic.
În paralel, Zelenski a acuzat Rusia că ignoră apelurile pentru încetarea focului și a lăsat deschisă posibilitatea unor atacuri de amploare asupra Rusiei în timpul evenimentelor din 9 Mai, mai notează Libertatea.
Recomandate
Războiul din Iran creează o fereastră de oportunitate pentru Ucraina, slăbind capacitatea Rusiei de a avansa pe front și afectându-i veniturile din petrol , potrivit Focus , care citează o analiză și un comentariu publicate de „ The Telegraph ”. Într-un comentariu din The Telegraph , expertul britanic în securitate Con Coughlin susține că Ucraina a obținut „primele progrese vizibile” de luni de zile, pe fondul reorientării atenției și resurselor generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Argumentul central: presiunea militară și economică asupra Rusiei crește, iar ritmul operațiunilor sale din Ucraina încetinește. Frontul Rusiei „stagnează”, pe fondul pierderilor și al adaptării Ucrainei Coughlin invocă o analiză a Institute for the Study of War , potrivit căreia Rusia nu a înregistrat în martie aproape niciun câștig teritorial — o premieră după doi ani și jumătate. În același timp, trupele ucrainene ar fi recucerit mai multe zone în sud-est. „The Telegraph” relatează și o estimare atribuită președintelui Volodîmîr Zelenski: Ucraina ar fi recuperat circa 10% din suprafața pierdută în 2025 în fața Rusiei. În evaluarea citată, Rusia ar avea pierderi lunare de aproximativ 35.000 de soldați. Un factor care ar contribui la această uzură este evoluția rapidă a programelor ucrainene de drone și rachete, folosite pentru lovituri țintite asupra pozițiilor rusești. Lovituri asupra petrolului și export de „know-how” militar către statele din Golf Un alt efect economic menționat este presiunea asupra sectorului petrolier rusesc: Ucraina ar ataca infrastructură precum conducte, porturi și rafinării, pentru a limita capacitatea Kremlinului de a beneficia de eventuale scumpiri ale petrolului generate de războiul din Iran. Conform „The Telegraph”, aproximativ 40% din exporturile rusești de petrol ar fi fost afectate în ultimele săptămâni. Pe componenta de apărare, Coughlin afirmă că Ucraina și-a consolidat apărarea antiaeriană, iar în martie ar fi doborât circa 33.000 de drone rusești, multe de proveniență iraniană. Această experiență ar fi devenit un avantaj comercial și diplomatic: autorul notează că state din Golf — Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite — urmăresc să-și întărească apărarea împotriva dronelor și rachetelor iraniene și ar fi încheiat acorduri de înzestrare cu Kievul. Sunt menționate și cooperări cu Germania, Norvegia, Țările de Jos și Turcia, fără detalii financiare. Risc politic: „distragerea” Occidentului În plan politic, Zelenski avertizează că războiul din Iran poate deturna atenția Occidentului de la Ucraina. Într-un interviu pentru CNN , el spune că este, în principiu, deschis unui armistițiu cu Rusia, dar vede puține șanse în acest moment și nu se așteaptă la un progres cât timp „cazul Iran” rămâne nerezolvat. În același timp, insistă că Ucraina „nu poate aștepta” până la încheierea conflictului din Orientul Mijlociu. [...]
Restricțiile tot mai dure asupra internetului și înrăutățirea economiei alimentează o ruptură în cercurile de putere de la Moscova , pe fondul unui conflict în creștere între Administrația Prezidențială și Serviciul Federal de Securitate (FSB), potrivit HotNews , care citează relatări din The Washington Post preluate de The Moscow Times. Miza este una de control intern: surse citate de ziarul american vorbesc despre escaladarea tensiunilor dintre echipa din Administrația Prezidențială condusă de Serghei Kirienko și FSB, instituția care ar insista pentru restricții stricte de acces la internet, considerând că rețelele sociale pot fi folosite pentru mobilizarea opoziției față de regim. Internetul, din măsură de securitate în vulnerabilitate politică Accesul la internetul mobil a fost restricționat pe scară largă în Rusia încă de anul trecut, pe fondul temerilor că ar putea fi folosit de forțele ucrainene pentru coordonarea atacurilor cu drone pe teritoriul rus. Cel mai recent, autoritățile au decis blocarea parțială a internetului mobil în Moscova, Sankt Petersburg și Kazan, invocând riscul unor atacuri cu drone asupra evenimentelor din 9 mai. În paralel, transferarea oficială a internetului sub controlul FSB , în februarie, ar fi afectat și poziția politică a lui Vladimir Putin. Un sondaj VTsIOM (institut de sondare controlat de statul rus), citat în material, indică o scădere a popularității lui Putin la 65,6% la sfârșitul lunii aprilie, cel mai redus nivel din 2018, când Rusia a adoptat o reformă nepopulară a pensiilor. Semne de fragmentare în elită și îndoieli privind direcția războiului Într-o analiză publicată pe 30 aprilie de Centrul Carnegie, cercetătorul Alexander Baunov descrie o schimbare de atmosferă în Rusia, cu „haos administrativ” și decizii incoerente, pe care le leagă de erodarea „optimismului economic” și de apariția unei recunoașteri că războiul nu mai poate fi câștigat în forma în care a evoluat. Politologa Tatiana Stanovaia, într-un mesaj publicat pe „X”, susține că presiunea cumulată — tensiuni interne, intrigi în rândul elitei, zvonuri despre o lovitură de stat, controale mai reactive și vulnerabilitatea la atacuri ucrainene — a ajuns într-un punct în care „a început să amenințe pozițiile personale” ale multor actori. Ea adaugă că, „până de curând”, mulți presupuneau că Putin „avea un plan”, însă acum cresc îndoielile că un astfel de plan există. Materialul mai notează apariția unor critici atipice la adresa lui Putin, inclusiv dinspre persoane sau zone de influență de la care Kremlinul s-ar fi așteptat mai puțin, pe fondul unei percepții că liderul de la Kremlin „își pierde puterea magică”. Context politic: comparație cu 1996 și alegeri în toamnă Una dintre sursele citate de The Washington Post compară amploarea ruperii din elită cu anul 1996, când Boris Elțin, aflat în declin de popularitate, se pregătea de alegeri prezidențiale, iar taberele din jurul său împingeau soluții opuse: amânarea alegerilor și măsuri excepționale, respectiv o campanie electorală controlată de oligarhi. În acest context, Rusia urmează să organizeze alegeri parlamentare în această toamnă. Potrivit sursei citate, echipa lui Kirienko ar încerca să-l convingă pe Putin că situația poate fi controlată prin tactici politice, în timp ce FSB ar pleda pentru „metode brutale” și înăsprirea controlului. [...]
Emisarul SUA Steve Witkoff urmează să discute la Miami cu Rustem Umerov , într-un moment în care se conturează o nouă fereastră de negocieri pentru o încetare a focului în Ucraina , potrivit Agerpres , care citează Reuters și dpa. Întrevederea ar urma să aibă loc „în această săptămână”, la Miami, conform unor surse de la Casa Albă citate de dpa. Nu au fost făcute publice detalii despre agenda și calendarul întâlnirii. Autoritățile ucrainene nu au confirmat, deocamdată, vizita lui Umerov în SUA. Potrivit informațiilor transmise, oficialul ucrainean nu a putut participa la o audiere parlamentară la Kiev, iar explicația oferită a fost că se află într-o deplasare în străinătate. Context: discuții despre armistițiu în jurul datei de 9 mai În același timp, știrea se suprapune peste discuțiile recente privind o posibilă încetare a focului. La finalul lunii aprilie, președintele american Donald Trump a discutat cu președintele rus Vladimir Putin despre posibilitatea unui armistițiu în Ucraina în perioada celebrărilor Zilei Victoriei (9 mai). Ulterior, Ministerul Apărării rus a anunțat o încetare a focului pentru două zile, care ar urma să intre în vigoare vineri. Ucraina a reacționat propunând oprirea ostilităților mai devreme, pe 6 mai, însă Moscova nu a răspuns până acum acestei oferte, conform informațiilor citate. [...]
Întâlnirea Rubio–Papa Leon semnalează o încercare de detensionare a relației Washington–Vatican , după schimburi publice de replici între Donald Trump și Suveranul Pontif, într-un moment în care SUA ar avea nevoie de sprijin diplomatic inclusiv pe dosarul Cuba, potrivit Antena 3 . Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , s-a întâlnit joi cu Papa Leon al XIV-lea la Palatul Apostolic de la Vatican. Vizita are loc pe fondul unor tensiuni descrise drept „fără precedent” între Washington și Vatican, după atacurile lansate de Trump la adresa primului papă american, pe care l-a criticat inclusiv pentru opoziția față de operațiunea militară americană din Iran și pentru pozițiile sale pro-refugiați și migranți, relatează CNN, citată de Antena 3. Rubio a respins înaintea deplasării ideea că întâlnirea ar fi o „resetare” a relațiilor diplomatice cu Vaticanul, dar a admis că există „multe subiecte de discutat”, inclusiv Cuba. El a spus că vizita „nu este legată de altceva decât de faptul că este normal să avem contacte” cu Vaticanul. De ce contează: Vaticanul, actor diplomatic, iar SUA caută normalizarea Potrivit experților citați în material, Washingtonul ar avea nevoie de normalizarea relațiilor cu Papa Leon și chiar de sprijinul acestuia în dosarul Cubei. În același timp, administrația americană s-a bazat ani la rând pe Vatican ca partener umanitar, ceea ce ridică miza unei relații funcționale dincolo de disputa politică. Întâlnirea de la Vatican vine cu o zi înainte de împlinirea primului an de pontificat al lui Leon, după ce avionul lui Rubio a aterizat la Roma joi dimineață. Contextul tensiunilor: atacuri repetate ale lui Trump și răspunsul Papei Într-o postare pe Truth Social luna trecută, Trump l-a descris pe Leon drept „SLAB în privința criminalității și teribil pentru politica externă” și i-a cerut să „se concentreze pe rolul de papă”. Papa a răspuns ulterior că „nu se teme” de administrația Trump și că va continua să vorbească pentru pace, dar a insistat că „nu este în interesul său” să intre într-o dezbatere cu președintele american. Leon a mai spus că oamenii sunt liberi să îl critice, însă „să o facă spunând adevărul”, reiterând că Biserica s-a pronunțat de ani de zile împotriva armelor nucleare. Ce urmează: discuții și cu alți oficiali ai Sfântului Scaun După întâlnirea cu Papa, Rubio era așteptat să discute și cu alți oficiali ai Vaticanului, inclusiv cu cardinalul Pietro Parolin, secretarul de stat al Sfântului Scaun. Tot vineri, Rubio urma să se întâlnească și cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, menționată în material ca țintă a criticilor lui Trump. Antena 3 mai notează că, potrivit Vaticanului, nu va exista o vizită papală în Statele Unite în 2026, în mare parte din cauza alegerilor legislative intermediare din noiembrie, papa evitând să viziteze țări aflate în campanie electorală. [...]
Armata rusă a ignorat încetarea focului declarată unilateral de Ucraina și a lansat atacuri cu drone și rachete care au ucis cel puțin 21 de civili și au rănit cel puțin 82 , potrivit unei evaluări publicate de Kyiv Post , pe baza concluziilor Institute for the Study of War (ISW) . Episodul ridică semne de întrebare privind fezabilitatea oricăror pauze de luptă anunțate unilateral și riscul ca acestea să fie folosite mai degrabă ca instrument de comunicare decât ca mecanism operațional verificabil. Încetarea focului a intrat în vigoare la miezul nopții dintre 5 și 6 mai, ca răspuns la un armistițiu anunțat unilateral de Rusia pentru 9 mai, de Ziua Victoriei. În pofida acestui pas, ISW notează că forțele ruse au continuat misiunile de luptă după intrarea în vigoare a încetării focului ucrainene, iar Kremlinul a acuzat Ucraina că ar fi încălcat armistițiul. Ce spune ISW despre evoluțiile militare În rezumatul publicat, ISW indică și modificări punctuale pe teren: forțele ucrainene au avansat în vestul regiunii Zaporijjea; forțele ruse au avansat în regiunea Sumî. Context economic: petrolul și infrastructura energetică a Rusiei Evaluarea mai menționează că eforturile Rusiei de a-și proteja populația de efectele creșterii prețurilor globale la petrol, împreună cu pagubele suferite de infrastructura petrolieră, ar împiedica Moscova să obțină „beneficiile complete” ale majorării veniturilor din petrol și gaze. Materialul nu oferă detalii cantitative despre aceste mecanisme sau despre amploarea impactului, astfel că dimensiunea exactă a efectului economic rămâne neprecizată în această sinteză. [...]
Planul UE de a elimina treptat tehnologia chinezească din sectoare critice ar putea genera costuri de peste 400 de miliarde de dolari (aprox. 1.990 miliarde lei) în următorii cinci ani , potrivit unei estimări citate de Antena 3 . Nota de plată ar veni în principal din înlocuirea echipamentelor, deprecieri de active și întârzieri în digitalizare, într-un moment în care UE mizează pe accelerarea tranziției digitale și verzi. Evaluarea este inclusă într-un studiu realizat de KPMG pentru Camera de Comerț a Chinei pe lângă Uniunea Europeană, care estimează că înlocuirea forțată a furnizorilor chinezi în 18 sectoare critice ar costa 367,8 miliarde de euro (echivalentul a aproximativ 432,83 miliarde de dolari) în perioada 2026–2030. Potrivit raportului, impactul ar include și o eficiență mai scăzută, pe lângă costurile directe de schimbare a infrastructurii. Cine ar suporta cele mai mari costuri Conform acelorași estimări, Germania ar urma să suporte aproape jumătate din povară, cu costuri de 170,8 miliarde de euro. Alte cinci state membre ar înregistra pierderi de peste 10 miliarde de euro: Franța Italia Spania Polonia Țările de Jos De ce contează pentru economie: energia și telecomunicațiile, în prima linie Două dintre cele mai afectate sectoare ar fi energia și telecomunicațiile, descrise ca piloni ai tranziției digitale și verzi planificate de UE. Raportul indică faptul că schimbarea furnizorilor ar putea încetini procesul de digitalizare, pe lângă costurile contabile și operaționale. Context: reguli de securitate cibernetică și tensiuni cu Beijingul Măsurile discutate vizează eliminarea treptată a componentelor și echipamentelor provenite de la furnizori considerați „cu risc ridicat” în sectoare critice. Huawei a criticat inițiativa, compania fiind menționată printre cele care ar urma să fie afectate. Beijingul cere eliminarea din proiect a formulărilor care definesc „țările care ridică îngrijorări în materie de securitate cibernetică” și „riscul ridicat”. Săptămâna trecută, China a amenințat cu contramăsuri dacă nu vor exista modificări substanțiale. Ce urmează: proces legislativ lung, cu posibile amendamente Guvernele statelor membre și Parlamentul European sunt încă în primele etape ale procesului legislativ, descris ca unul de durată și susceptibil de amendamente. Separat, Comisia Europeană a recomandat restricționarea utilizării fondurilor europene pentru proiecte care implică invertoare de putere de la „furnizori cu risc ridicat”, avertizând că astfel de echipamente ar putea permite oprirea de la distanță a rețelelor electrice ale unui stat membru. [...]
