Știri
Știri din categoria Externe
Întâlnirea Rubio–Papa Leon semnalează o încercare de detensionare a relației Washington–Vatican, după schimburi publice de replici între Donald Trump și Suveranul Pontif, într-un moment în care SUA ar avea nevoie de sprijin diplomatic inclusiv pe dosarul Cuba, potrivit Antena 3.
Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, s-a întâlnit joi cu Papa Leon al XIV-lea la Palatul Apostolic de la Vatican. Vizita are loc pe fondul unor tensiuni descrise drept „fără precedent” între Washington și Vatican, după atacurile lansate de Trump la adresa primului papă american, pe care l-a criticat inclusiv pentru opoziția față de operațiunea militară americană din Iran și pentru pozițiile sale pro-refugiați și migranți, relatează CNN, citată de Antena 3.
Rubio a respins înaintea deplasării ideea că întâlnirea ar fi o „resetare” a relațiilor diplomatice cu Vaticanul, dar a admis că există „multe subiecte de discutat”, inclusiv Cuba. El a spus că vizita „nu este legată de altceva decât de faptul că este normal să avem contacte” cu Vaticanul.
Potrivit experților citați în material, Washingtonul ar avea nevoie de normalizarea relațiilor cu Papa Leon și chiar de sprijinul acestuia în dosarul Cubei. În același timp, administrația americană s-a bazat ani la rând pe Vatican ca partener umanitar, ceea ce ridică miza unei relații funcționale dincolo de disputa politică.
Întâlnirea de la Vatican vine cu o zi înainte de împlinirea primului an de pontificat al lui Leon, după ce avionul lui Rubio a aterizat la Roma joi dimineață.
Într-o postare pe Truth Social luna trecută, Trump l-a descris pe Leon drept „SLAB în privința criminalității și teribil pentru politica externă” și i-a cerut să „se concentreze pe rolul de papă”. Papa a răspuns ulterior că „nu se teme” de administrația Trump și că va continua să vorbească pentru pace, dar a insistat că „nu este în interesul său” să intre într-o dezbatere cu președintele american.
Leon a mai spus că oamenii sunt liberi să îl critice, însă „să o facă spunând adevărul”, reiterând că Biserica s-a pronunțat de ani de zile împotriva armelor nucleare.
După întâlnirea cu Papa, Rubio era așteptat să discute și cu alți oficiali ai Vaticanului, inclusiv cu cardinalul Pietro Parolin, secretarul de stat al Sfântului Scaun. Tot vineri, Rubio urma să se întâlnească și cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, menționată în material ca țintă a criticilor lui Trump.
Antena 3 mai notează că, potrivit Vaticanului, nu va exista o vizită papală în Statele Unite în 2026, în mare parte din cauza alegerilor legislative intermediare din noiembrie, papa evitând să viziteze țări aflate în campanie electorală.
Recomandate
Casa Albă încearcă să „închidă” conflictul cu Iranul pe fondul presiunii Congresului , deși atacurile continuă, iar administrația Trump își mută accentul spre blocada economică și controlul navigației în Strâmtoarea Ormuz , potrivit Libertatea . Secretarul de stat Marco Rubio a declarat marți, la Casa Albă, că „Operațiunea Epic Fury s-a încheiat” și că SUA „și-au atins obiectivele”. În același timp, Rubio a susținut că misiunea de redeschidere a Strâmtorii Ormuz ar urma să aibă de acum un caracter „defensiv și umanitar”, cu schimburi directe de foc doar dacă navele americane ar fi atacate. Mai târziu, tot marți, Donald Trump a anunțat suspendarea temporară chiar și a operațiunii de escortare a navelor, începută cu o zi înainte și care ar fi eliberat doar câteva nave. Președintele american a invocat „progrese importante” în negocierile cu Iranul, însă blocada economică împotriva Teheranului rămâne în vigoare. Presiunea politică: limita de 60 de zile și criticile din Congres În spatele mesajului că războiul „s-a terminat” se află și o presiune internă în creștere asupra lui Trump. Congresul devine tot mai critic față de conflict și invocă Legea Puterilor de Război , care impune aprobarea Congresului pentru implicarea militară americană ce depășește 60 de zile. În plus, baza electorală a lui Trump s-a divizat pe tema intervenției, iar președintele și-a amânat inclusiv vizita în China pentru a se asigura că situația militară este sub control înainte de deplasare. Realitatea din teren: atacuri după armistițiu și obiective neîncheiate Deși administrația americană încearcă să prezinte conflictul drept încheiat, atacurile continuă, iar tensiunile din Strâmtoarea Ormuz rămân ridicate. Generalul Dan Caine, șeful Statului Major Interarme, a declarat că Iranul a atacat de peste zece ori forțele americane de la intrarea în vigoare a armistițiului, însă a susținut că aceste atacuri „nu depășesc pragul reluării operațiunilor majore de luptă”. În cele 38 de zile de operațiuni militare intense, SUA au lovit aproximativ 13.000 de ținte, potrivit Pentagonului. Totuși, conform unei analize The New York Times citate de Libertatea, obiectivele anunțate de Washington nu au fost atinse complet: marina iraniană ar fi fost „practic distrusă”, dar stocul nuclear al Iranului nu ar fi fost eliminat, iar mai mult de jumătate dintre rachetele și lansatoarele iraniene ar fi rămas operaționale. Pivot spre presiune economică și mesajul despre Ormuz În ultimele săptămâni, Trump a început să minimizeze conflictul, descriindu-l drept un „minirăzboi”, o „excursie” sau un „ocol” temporar, în timp ce Washingtonul pare să pună accentul mai degrabă pe presiunea economică decât pe schimbarea regimului de la Teheran. Rubio a spus că SUA încearcă acum să blocheze sursele de venit care mai susțin „ce a mai rămas din economia fragilă a Iranului” și a reiterat poziția că Statele Unite ar fi singurele care pot garanta libertatea navigației în Strâmtoarea Ormuz, avertizând că normalizarea controlului unei rute maritime internaționale de către Iran ar putea crea precedente și pentru alte rute comerciale importante. [...]
Uniunea Europeană își menține prezența diplomatică la Kiev , în pofida solicitării Rusiei ca misiunile străine să-și evacueze personalul înainte de 9 mai, o decizie cu miză operațională și de securitate pentru funcționarea reprezentanțelor occidentale în Ucraina, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Anouar El Anouni, a declarat într-o conferință de presă că UE „nu își va schimba poziția sau prezența la Kiev”, descriind amenințările publice ale Rusiei privind atacuri asupra capitalei ucrainene drept parte a unor „tactici nechibzuite de escaladare”, conform RBC Ukraine . Oficialul a susținut că Rusia încearcă „în mod scandalos” să dea vina pe Ucraina pentru propriul „război de agresiune” și a amintit că atacurile rusești sunt o realitate zilnică la Kiev și în alte zone ale Ucrainei. El a mai spus că, în ultimii ani, Rusia a avariat mai multe misiuni diplomatice din Kiev, inclusiv delegația UE, în urma atacurilor. În același context, El Anouni a afirmat că, deși Ucraina ar fi cerut de mult timp încetarea focului și pacea, inclusiv printr-o propunere recentă a președintelui Volodîmîr Zelenski privind un armistițiu, Rusia „nu a arătat niciodată nicio intenție serioasă” de a opri războiul și ar continua escaladarea. Avertismentul Rusiei înainte de 9 mai Rusia a îndemnat miercuri ambasadele străine să asigure „evacuarea la timp” a personalului și a cetățenilor lor din Kiev înaintea unor „lovituri de represalii” considerate „inevitabile”, dacă Ucraina ar perturba evenimentele de Ziua Victoriei de la Moscova, notează AFP, preluată de Agerpres. Potrivit aceleiași surse, într-o notă transmisă corpului diplomatic, Ministerul rus de Externe a avertizat asupra „caracterului inevitabil” al unor astfel de lovituri și a cerut țărilor străine să „garanteze evacuarea la timp” a personalului misiunilor diplomatice și a cetățenilor din Kiev. [...]
Atacul cu sute de drone asupra Rusiei ridică riscul operațional de securitate în jurul paradei de 9 Mai , după ce Moscova a respins contraoferta Kievului privind un armistițiu, potrivit Libertatea . Ministerul rus al Apărării susține că a interceptat și distrus 347 de drone ucrainene într-un interval de zece ore (între 21:00 și 7:00), în 20 de regiuni , inclusiv în zona Moscovei. Informația este atribuită de Libertatea agenției AFP. Atacurile vin la două zile înainte de parada din Piața Roșie, eveniment pe care Rusia îl organizează anual de Ziua Victoriei (9 Mai). În acest context, presa de stat rusă a anunțat că parada din acest an ar urma să fie mai scurtă (40 de minute) și, pentru prima dată după mulți ani, fără echipament militar greu (tancuri și vehicule blindate), pe fondul „situației operaționale”, conform relatării. Armistițiul propus și escaladarea de ambele părți Ucraina anunțase unilateral un armistițiu pentru 6 mai, însă, potrivit oficialilor de la Kiev, armata rusă ar fi ignorat solicitarea și ar fi continuat bombardamentele. Propunerea a venit după apelul președintelui rus Vladimir Putin pentru o încetare temporară a focului în jurul datei de 9 mai. Separat, oficiali ai armatei ucrainene au declarat că Rusia a lansat 102 drone asupra Ucrainei în cursul nopții. Victime în regiunile de frontieră și avertismente pentru Kiev În regiunea rusă Belgorod, o femeie a fost ucisă, potrivit guvernatorului local, iar în regiunea Briansk au fost raportate 13 persoane rănite . Tot miercuri seară, Moscova a avertizat că ar putea lansa un atac masiv asupra centrului Kievului dacă Ucraina va încerca să lovească ținte din Rusia în timpul evenimentelor dedicate Zilei Victoriei. Autoritățile ruse au mai anunțat că au transmis notificări ambasadelor străine din Ucraina, recomandând evacuarea personalului diplomatic. În paralel, Zelenski a acuzat Rusia că ignoră apelurile pentru încetarea focului și a lăsat deschisă posibilitatea unor atacuri de amploare asupra Rusiei în timpul evenimentelor din 9 Mai, mai notează Libertatea. [...]
Armata rusă a ignorat încetarea focului declarată unilateral de Ucraina și a lansat atacuri cu drone și rachete care au ucis cel puțin 21 de civili și au rănit cel puțin 82 , potrivit unei evaluări publicate de Kyiv Post , pe baza concluziilor Institute for the Study of War (ISW) . Episodul ridică semne de întrebare privind fezabilitatea oricăror pauze de luptă anunțate unilateral și riscul ca acestea să fie folosite mai degrabă ca instrument de comunicare decât ca mecanism operațional verificabil. Încetarea focului a intrat în vigoare la miezul nopții dintre 5 și 6 mai, ca răspuns la un armistițiu anunțat unilateral de Rusia pentru 9 mai, de Ziua Victoriei. În pofida acestui pas, ISW notează că forțele ruse au continuat misiunile de luptă după intrarea în vigoare a încetării focului ucrainene, iar Kremlinul a acuzat Ucraina că ar fi încălcat armistițiul. Ce spune ISW despre evoluțiile militare În rezumatul publicat, ISW indică și modificări punctuale pe teren: forțele ucrainene au avansat în vestul regiunii Zaporijjea; forțele ruse au avansat în regiunea Sumî. Context economic: petrolul și infrastructura energetică a Rusiei Evaluarea mai menționează că eforturile Rusiei de a-și proteja populația de efectele creșterii prețurilor globale la petrol, împreună cu pagubele suferite de infrastructura petrolieră, ar împiedica Moscova să obțină „beneficiile complete” ale majorării veniturilor din petrol și gaze. Materialul nu oferă detalii cantitative despre aceste mecanisme sau despre amploarea impactului, astfel că dimensiunea exactă a efectului economic rămâne neprecizată în această sinteză. [...]
Planul UE de a elimina treptat tehnologia chinezească din sectoare critice ar putea genera costuri de peste 400 de miliarde de dolari (aprox. 1.990 miliarde lei) în următorii cinci ani , potrivit unei estimări citate de Antena 3 . Nota de plată ar veni în principal din înlocuirea echipamentelor, deprecieri de active și întârzieri în digitalizare, într-un moment în care UE mizează pe accelerarea tranziției digitale și verzi. Evaluarea este inclusă într-un studiu realizat de KPMG pentru Camera de Comerț a Chinei pe lângă Uniunea Europeană, care estimează că înlocuirea forțată a furnizorilor chinezi în 18 sectoare critice ar costa 367,8 miliarde de euro (echivalentul a aproximativ 432,83 miliarde de dolari) în perioada 2026–2030. Potrivit raportului, impactul ar include și o eficiență mai scăzută, pe lângă costurile directe de schimbare a infrastructurii. Cine ar suporta cele mai mari costuri Conform acelorași estimări, Germania ar urma să suporte aproape jumătate din povară, cu costuri de 170,8 miliarde de euro. Alte cinci state membre ar înregistra pierderi de peste 10 miliarde de euro: Franța Italia Spania Polonia Țările de Jos De ce contează pentru economie: energia și telecomunicațiile, în prima linie Două dintre cele mai afectate sectoare ar fi energia și telecomunicațiile, descrise ca piloni ai tranziției digitale și verzi planificate de UE. Raportul indică faptul că schimbarea furnizorilor ar putea încetini procesul de digitalizare, pe lângă costurile contabile și operaționale. Context: reguli de securitate cibernetică și tensiuni cu Beijingul Măsurile discutate vizează eliminarea treptată a componentelor și echipamentelor provenite de la furnizori considerați „cu risc ridicat” în sectoare critice. Huawei a criticat inițiativa, compania fiind menționată printre cele care ar urma să fie afectate. Beijingul cere eliminarea din proiect a formulărilor care definesc „țările care ridică îngrijorări în materie de securitate cibernetică” și „riscul ridicat”. Săptămâna trecută, China a amenințat cu contramăsuri dacă nu vor exista modificări substanțiale. Ce urmează: proces legislativ lung, cu posibile amendamente Guvernele statelor membre și Parlamentul European sunt încă în primele etape ale procesului legislativ, descris ca unul de durată și susceptibil de amendamente. Separat, Comisia Europeană a recomandat restricționarea utilizării fondurilor europene pentru proiecte care implică invertoare de putere de la „furnizori cu risc ridicat”, avertizând că astfel de echipamente ar putea permite oprirea de la distanță a rețelelor electrice ale unui stat membru. [...]
Exportatorii chinezi își reduc dependența de SUA și își consolidează poziția în negocierile comerciale , pe fondul unei reorientări accelerate către alte piețe și al folosirii controlului asupra materiilor prime critice ca pârghie, înaintea vizitei președintelui american Donald Trump la Beijing, potrivit The Jerusalem Post . Mesajul din teren, redat prin declarațiile unor companii și consultanți, este că tarifele nu mai produc același șoc ca în 2025, când taxele vamale au urcat pentru scurt timp la niveluri de trei cifre. O vânzătoare din China, Yu Yangxian, spune că firma ei a trecut prin acel episod păstrându-și în mare parte clienții americani, inclusiv printr-o strategie de a transfera parțial costurile suplimentare către consumatorii din SUA, și că între timp a câștigat piețe noi la nivel global. Reorientarea exporturilor: SUA în scădere, Africa și Asia în creștere China a încheiat 2025 cu un excedent comercial record de 1,2 trilioane de dolari (aprox. 5,5 trilioane lei), pe fondul extinderii în piețe unde poate concura prin prețuri mai mici decât jucătorii existenți. În același timp, exporturile către Statele Unite au scăzut cu 20%, în timp ce au crescut în alte regiuni: Africa: +25,8% America Latină: +7,4% Asia de Sud-Est: +13,4% Uniunea Europeană: +8,4% Pentru companii, această diversificare reduce riscul ca un nou val de tarife să lovească direct veniturile, iar pentru Beijing înseamnă o bază mai largă de cerere externă. Pârghia Beijingului: controlul exporturilor de pământuri rare Pentru a determina Washingtonul să reducă tarifele, Beijingul a folosit dependența globală de lanțurile de aprovizionare chineze și a impus controale la export pentru pământuri rare, materiale esențiale în unele utilizări din semiconductori și apărare, produse aproape exclusiv în China, notează materialul. Cameron Johnson, partener senior la firma de consultanță în lanțuri de aprovizionare Tidalwave Solutions, descrie pământurile rare drept „cartea supremă” a Chinei și susține că Beijingul ar putea, de asemenea, să limiteze livrări de produse precum medicamente, utilaje industriale sau transformatoare necesare SUA pentru extinderea rețelei electrice. Presiunea de relocare scade: „nu mai luăm decizii drastice” Pe măsură ce tarifele ies din prim-planul rivalității SUA–China, producătorii din China resimt mai puțină presiune să-și mute capacitățile. Jonathan Chitayat, șeful operațiunilor din Asia la Genimex Group, spune că, deși a găsit furnizori în Vietnam și Thailanda în primul mandat Trump și mai recent în India și Indonezia, 75% din rețeaua sa de 500 de furnizori rămâne în China, iar mulți au renunțat la planurile de relocare după ce SUA au redus taxele pentru China, în timp ce acestea au crescut în alte zone. Și din perspectiva cumpărătorilor americani, dependența rămâne ridicată: Mike Sagan, vicepreședinte pentru aprovizionare la Pride Mobility Products, afirmă că lanțul lor de circa 100 de firme este în continuare dependent de China în proporție de 70%–80%, însă diversificarea nu mai este tratată ca o urgență. Ce așteaptă mediul de afaceri: dialog, dar puțină „certitudine” Eric Zheng, președintele Camerei de Comerț Americane din Shanghai, spune că membrii asociației (aproape 3.000) au așteptări limitate de la vizita lui Trump, dar văd pozitiv perspectiva dialogului. Ei ar saluta un armistițiu prelungit privind tarifele și restricțiile la export, posibil însoțit de angajamente de achiziții chineze în domenii precum avioane Boeing, soia sau energie americană, însă puțini mizează pe o relaxare durabilă. În esență, concluzia mediului de afaceri este că o pauză ar ajuta, dar nu rezolvă problema de fond: companiile au nevoie de predictibilitate pe termen de ani, nu de câteva luni. [...]
