Știri
Știri din categoria Externe
Planul UE de a elimina treptat tehnologia chinezească din sectoare critice ar putea genera costuri de peste 400 de miliarde de dolari (aprox. 1.990 miliarde lei) în următorii cinci ani, potrivit unei estimări citate de Antena 3. Nota de plată ar veni în principal din înlocuirea echipamentelor, deprecieri de active și întârzieri în digitalizare, într-un moment în care UE mizează pe accelerarea tranziției digitale și verzi.
Evaluarea este inclusă într-un studiu realizat de KPMG pentru Camera de Comerț a Chinei pe lângă Uniunea Europeană, care estimează că înlocuirea forțată a furnizorilor chinezi în 18 sectoare critice ar costa 367,8 miliarde de euro (echivalentul a aproximativ 432,83 miliarde de dolari) în perioada 2026–2030. Potrivit raportului, impactul ar include și o eficiență mai scăzută, pe lângă costurile directe de schimbare a infrastructurii.
Conform acelorași estimări, Germania ar urma să suporte aproape jumătate din povară, cu costuri de 170,8 miliarde de euro. Alte cinci state membre ar înregistra pierderi de peste 10 miliarde de euro:
Două dintre cele mai afectate sectoare ar fi energia și telecomunicațiile, descrise ca piloni ai tranziției digitale și verzi planificate de UE. Raportul indică faptul că schimbarea furnizorilor ar putea încetini procesul de digitalizare, pe lângă costurile contabile și operaționale.
Măsurile discutate vizează eliminarea treptată a componentelor și echipamentelor provenite de la furnizori considerați „cu risc ridicat” în sectoare critice. Huawei a criticat inițiativa, compania fiind menționată printre cele care ar urma să fie afectate.
Beijingul cere eliminarea din proiect a formulărilor care definesc „țările care ridică îngrijorări în materie de securitate cibernetică” și „riscul ridicat”. Săptămâna trecută, China a amenințat cu contramăsuri dacă nu vor exista modificări substanțiale.
Guvernele statelor membre și Parlamentul European sunt încă în primele etape ale procesului legislativ, descris ca unul de durată și susceptibil de amendamente.
Separat, Comisia Europeană a recomandat restricționarea utilizării fondurilor europene pentru proiecte care implică invertoare de putere de la „furnizori cu risc ridicat”, avertizând că astfel de echipamente ar putea permite oprirea de la distanță a rețelelor electrice ale unui stat membru.
Recomandate
Neîncrederea în SUA crește în UE, iar presiunea politică pentru „autonomie strategică” se accentuează , potrivit unui studiu citat de Agerpres , pe baza unor sondaje realizate în toate cele 27 de state membre. Cercetarea, realizată în martie pe un eșantion de peste 18.000 de adulți (18–69 de ani) chestionați de institutul Nira Data, arată că 58% dintre cetățenii UE consideră că Statele Unite nu sunt un partener de încredere. În Germania, procentul urcă la 73%, potrivit autorului studiului, Florian Kommer, citat de dpa. În paralel, scade și ponderea celor care văd SUA drept principalul partener al Uniunii: 31% dintre respondenți au indicat această opțiune, față de 51% în septembrie 2024, adică o diminuare de 20 de puncte procentuale. „Europa să meargă pe propriul drum”: trend în creștere Aproape trei din patru respondenți (73%) spun că Europa ar trebui „să meargă pe propriul drum” după decenii de legături strânse cu SUA. La finalul lui 2024, această opinie era împărtășită de 63% dintre cei chestionați, ceea ce indică o creștere semnificativă într-un interval relativ scurt. Fundația Bertelsmann , care a publicat analiza, pune schimbarea de percepție pe seama unui „președinte american polarizant” și a intensificării tensiunilor geopolitice, factori care ar fi împins opinia publică europeană spre o mai mare independență. Alternativele: China rămâne privită cu scepticism, NATO rămâne un reper Studiul mai indică faptul că China nu a câștigat teren ca posibil partener alternativ pentru UE, scepticismul față de Beijing rămânând ridicat. În schimb, Regatul Unit și Canada sunt percepute ca având un rol mai important ca parteneri strategici. În același timp, sprijinul pentru NATO rămâne puternic: 63% dintre respondenți continuă să considere alianța un pilon central al securității. [...]
Eșecul negocierilor UE–SUA crește riscul unor tarife de 25% pe auto, cu impact direct în lanțurile industriale europene , după ce discuțiile pentru implementarea acordului comercial transatlantic s-au încheiat fără rezultat, potrivit Digi24 . În acest context, Donald Trump amenință cu taxe vamale ridicate pentru producătorii auto europeni, iar Washingtonul sugerează că ar putea renunța la acord dacă nu apare rapid un compromis. Blocajul a apărut după o rundă de aproximativ șase ore de negocieri între eurodeputați și guvernele statelor membre, care nu s-a încheiat cu o înțelegere. Miza imediată este evitarea unei escaladări comerciale, în condițiile în care Trump a legat explicit aplicarea acordului de introducerea sau nu a unor tarife de 25% pentru industria auto europeană. Ce prevede acordul și de ce s-a ajuns la impas Acordul de principiu, convenit anul trecut la Turnberry (Scoția), ar include două angajamente principale: UE ar urma să elimine taxele vamale pentru bunurile industriale americane; SUA ar urma să plafoneze taxele pentru majoritatea produselor la 15%. Problema, potrivit informațiilor citate, este că Uniunea Europeană nu a transpus încă acordul în legislație, ceea ce a amplificat presiunea politică asupra Comisiei Europene , care negociază acordurile comerciale în numele celor 27 de state membre. Presiunea pe industria auto și semnalul de la Washington Ambasadorul SUA la UE, Andrew Puzder, a declarat că Washingtonul ar introduce „destul de curând” tariful de 25% pentru industria auto dacă negocierile nu produc rapid un acord și a avertizat că întregul aranjament comercial este în pericol. „Dacă un acord nu mai este un acord, atunci cred că Statele Unite se vor retrage din el”, a declarat acesta. Diviziuni în UE: statele membre și Comisia vor acordul, Parlamentul cere condiții În timp ce Comisia Europeană și majoritatea statelor membre susțin finalizarea acordului, eurodeputații au devenit mai reticenți. Digi24 notează că nemulțumirile sunt legate, între altele, de amenințările lui Trump privind anexarea Groenlandei și de schimbarea contextului intern din SUA după ce Curtea Supremă a anulat, în februarie, tarifele vamale inițiale impuse de Trump. Conduși de Bernd Lange, eurodeputații au cerut condiții suplimentare care, în practică, ar putea întârzia sau condiționa aplicarea acordului (inclusiv legat de tarifele la oțel și de eventuale amenințări la adresa integrității teritoriale a UE). Ce urmează: o nouă rundă și un termen-limită în iulie Negociatorii ar intenționa să se întâlnească din nou pe 19 mai, dată care nu a fost confirmată oficial. Ținta declarată este un compromis final până în iulie, când ar urma să expire tarifele temporare impuse de Trump, însă partea americană sugerează că acest termen ar putea fi prea târziu. Pentru companiile europene, în special din auto, riscul imediat rămâne introducerea rapidă a tarifului de 25%, ceea ce ar putea afecta costurile și competitivitatea exporturilor către piața americană, dacă nu apare un acord politic în următoarele săptămâni. [...]
Întâlnirea Rubio–Papa Leon semnalează o încercare de detensionare a relației Washington–Vatican , după schimburi publice de replici între Donald Trump și Suveranul Pontif, într-un moment în care SUA ar avea nevoie de sprijin diplomatic inclusiv pe dosarul Cuba, potrivit Antena 3 . Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , s-a întâlnit joi cu Papa Leon al XIV-lea la Palatul Apostolic de la Vatican. Vizita are loc pe fondul unor tensiuni descrise drept „fără precedent” între Washington și Vatican, după atacurile lansate de Trump la adresa primului papă american, pe care l-a criticat inclusiv pentru opoziția față de operațiunea militară americană din Iran și pentru pozițiile sale pro-refugiați și migranți, relatează CNN, citată de Antena 3. Rubio a respins înaintea deplasării ideea că întâlnirea ar fi o „resetare” a relațiilor diplomatice cu Vaticanul, dar a admis că există „multe subiecte de discutat”, inclusiv Cuba. El a spus că vizita „nu este legată de altceva decât de faptul că este normal să avem contacte” cu Vaticanul. De ce contează: Vaticanul, actor diplomatic, iar SUA caută normalizarea Potrivit experților citați în material, Washingtonul ar avea nevoie de normalizarea relațiilor cu Papa Leon și chiar de sprijinul acestuia în dosarul Cubei. În același timp, administrația americană s-a bazat ani la rând pe Vatican ca partener umanitar, ceea ce ridică miza unei relații funcționale dincolo de disputa politică. Întâlnirea de la Vatican vine cu o zi înainte de împlinirea primului an de pontificat al lui Leon, după ce avionul lui Rubio a aterizat la Roma joi dimineață. Contextul tensiunilor: atacuri repetate ale lui Trump și răspunsul Papei Într-o postare pe Truth Social luna trecută, Trump l-a descris pe Leon drept „SLAB în privința criminalității și teribil pentru politica externă” și i-a cerut să „se concentreze pe rolul de papă”. Papa a răspuns ulterior că „nu se teme” de administrația Trump și că va continua să vorbească pentru pace, dar a insistat că „nu este în interesul său” să intre într-o dezbatere cu președintele american. Leon a mai spus că oamenii sunt liberi să îl critice, însă „să o facă spunând adevărul”, reiterând că Biserica s-a pronunțat de ani de zile împotriva armelor nucleare. Ce urmează: discuții și cu alți oficiali ai Sfântului Scaun După întâlnirea cu Papa, Rubio era așteptat să discute și cu alți oficiali ai Vaticanului, inclusiv cu cardinalul Pietro Parolin, secretarul de stat al Sfântului Scaun. Tot vineri, Rubio urma să se întâlnească și cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, menționată în material ca țintă a criticilor lui Trump. Antena 3 mai notează că, potrivit Vaticanului, nu va exista o vizită papală în Statele Unite în 2026, în mare parte din cauza alegerilor legislative intermediare din noiembrie, papa evitând să viziteze țări aflate în campanie electorală. [...]
Atacul cu sute de drone asupra Rusiei ridică riscul operațional de securitate în jurul paradei de 9 Mai , după ce Moscova a respins contraoferta Kievului privind un armistițiu, potrivit Libertatea . Ministerul rus al Apărării susține că a interceptat și distrus 347 de drone ucrainene într-un interval de zece ore (între 21:00 și 7:00), în 20 de regiuni , inclusiv în zona Moscovei. Informația este atribuită de Libertatea agenției AFP. Atacurile vin la două zile înainte de parada din Piața Roșie, eveniment pe care Rusia îl organizează anual de Ziua Victoriei (9 Mai). În acest context, presa de stat rusă a anunțat că parada din acest an ar urma să fie mai scurtă (40 de minute) și, pentru prima dată după mulți ani, fără echipament militar greu (tancuri și vehicule blindate), pe fondul „situației operaționale”, conform relatării. Armistițiul propus și escaladarea de ambele părți Ucraina anunțase unilateral un armistițiu pentru 6 mai, însă, potrivit oficialilor de la Kiev, armata rusă ar fi ignorat solicitarea și ar fi continuat bombardamentele. Propunerea a venit după apelul președintelui rus Vladimir Putin pentru o încetare temporară a focului în jurul datei de 9 mai. Separat, oficiali ai armatei ucrainene au declarat că Rusia a lansat 102 drone asupra Ucrainei în cursul nopții. Victime în regiunile de frontieră și avertismente pentru Kiev În regiunea rusă Belgorod, o femeie a fost ucisă, potrivit guvernatorului local, iar în regiunea Briansk au fost raportate 13 persoane rănite . Tot miercuri seară, Moscova a avertizat că ar putea lansa un atac masiv asupra centrului Kievului dacă Ucraina va încerca să lovească ținte din Rusia în timpul evenimentelor dedicate Zilei Victoriei. Autoritățile ruse au mai anunțat că au transmis notificări ambasadelor străine din Ucraina, recomandând evacuarea personalului diplomatic. În paralel, Zelenski a acuzat Rusia că ignoră apelurile pentru încetarea focului și a lăsat deschisă posibilitatea unor atacuri de amploare asupra Rusiei în timpul evenimentelor din 9 Mai, mai notează Libertatea. [...]
Armata rusă a ignorat încetarea focului declarată unilateral de Ucraina și a lansat atacuri cu drone și rachete care au ucis cel puțin 21 de civili și au rănit cel puțin 82 , potrivit unei evaluări publicate de Kyiv Post , pe baza concluziilor Institute for the Study of War (ISW) . Episodul ridică semne de întrebare privind fezabilitatea oricăror pauze de luptă anunțate unilateral și riscul ca acestea să fie folosite mai degrabă ca instrument de comunicare decât ca mecanism operațional verificabil. Încetarea focului a intrat în vigoare la miezul nopții dintre 5 și 6 mai, ca răspuns la un armistițiu anunțat unilateral de Rusia pentru 9 mai, de Ziua Victoriei. În pofida acestui pas, ISW notează că forțele ruse au continuat misiunile de luptă după intrarea în vigoare a încetării focului ucrainene, iar Kremlinul a acuzat Ucraina că ar fi încălcat armistițiul. Ce spune ISW despre evoluțiile militare În rezumatul publicat, ISW indică și modificări punctuale pe teren: forțele ucrainene au avansat în vestul regiunii Zaporijjea; forțele ruse au avansat în regiunea Sumî. Context economic: petrolul și infrastructura energetică a Rusiei Evaluarea mai menționează că eforturile Rusiei de a-și proteja populația de efectele creșterii prețurilor globale la petrol, împreună cu pagubele suferite de infrastructura petrolieră, ar împiedica Moscova să obțină „beneficiile complete” ale majorării veniturilor din petrol și gaze. Materialul nu oferă detalii cantitative despre aceste mecanisme sau despre amploarea impactului, astfel că dimensiunea exactă a efectului economic rămâne neprecizată în această sinteză. [...]
Exportatorii chinezi își reduc dependența de SUA și își consolidează poziția în negocierile comerciale , pe fondul unei reorientări accelerate către alte piețe și al folosirii controlului asupra materiilor prime critice ca pârghie, înaintea vizitei președintelui american Donald Trump la Beijing, potrivit The Jerusalem Post . Mesajul din teren, redat prin declarațiile unor companii și consultanți, este că tarifele nu mai produc același șoc ca în 2025, când taxele vamale au urcat pentru scurt timp la niveluri de trei cifre. O vânzătoare din China, Yu Yangxian, spune că firma ei a trecut prin acel episod păstrându-și în mare parte clienții americani, inclusiv printr-o strategie de a transfera parțial costurile suplimentare către consumatorii din SUA, și că între timp a câștigat piețe noi la nivel global. Reorientarea exporturilor: SUA în scădere, Africa și Asia în creștere China a încheiat 2025 cu un excedent comercial record de 1,2 trilioane de dolari (aprox. 5,5 trilioane lei), pe fondul extinderii în piețe unde poate concura prin prețuri mai mici decât jucătorii existenți. În același timp, exporturile către Statele Unite au scăzut cu 20%, în timp ce au crescut în alte regiuni: Africa: +25,8% America Latină: +7,4% Asia de Sud-Est: +13,4% Uniunea Europeană: +8,4% Pentru companii, această diversificare reduce riscul ca un nou val de tarife să lovească direct veniturile, iar pentru Beijing înseamnă o bază mai largă de cerere externă. Pârghia Beijingului: controlul exporturilor de pământuri rare Pentru a determina Washingtonul să reducă tarifele, Beijingul a folosit dependența globală de lanțurile de aprovizionare chineze și a impus controale la export pentru pământuri rare, materiale esențiale în unele utilizări din semiconductori și apărare, produse aproape exclusiv în China, notează materialul. Cameron Johnson, partener senior la firma de consultanță în lanțuri de aprovizionare Tidalwave Solutions, descrie pământurile rare drept „cartea supremă” a Chinei și susține că Beijingul ar putea, de asemenea, să limiteze livrări de produse precum medicamente, utilaje industriale sau transformatoare necesare SUA pentru extinderea rețelei electrice. Presiunea de relocare scade: „nu mai luăm decizii drastice” Pe măsură ce tarifele ies din prim-planul rivalității SUA–China, producătorii din China resimt mai puțină presiune să-și mute capacitățile. Jonathan Chitayat, șeful operațiunilor din Asia la Genimex Group, spune că, deși a găsit furnizori în Vietnam și Thailanda în primul mandat Trump și mai recent în India și Indonezia, 75% din rețeaua sa de 500 de furnizori rămâne în China, iar mulți au renunțat la planurile de relocare după ce SUA au redus taxele pentru China, în timp ce acestea au crescut în alte zone. Și din perspectiva cumpărătorilor americani, dependența rămâne ridicată: Mike Sagan, vicepreședinte pentru aprovizionare la Pride Mobility Products, afirmă că lanțul lor de circa 100 de firme este în continuare dependent de China în proporție de 70%–80%, însă diversificarea nu mai este tratată ca o urgență. Ce așteaptă mediul de afaceri: dialog, dar puțină „certitudine” Eric Zheng, președintele Camerei de Comerț Americane din Shanghai, spune că membrii asociației (aproape 3.000) au așteptări limitate de la vizita lui Trump, dar văd pozitiv perspectiva dialogului. Ei ar saluta un armistițiu prelungit privind tarifele și restricțiile la export, posibil însoțit de angajamente de achiziții chineze în domenii precum avioane Boeing, soia sau energie americană, însă puțini mizează pe o relaxare durabilă. În esență, concluzia mediului de afaceri este că o pauză ar ajuta, dar nu rezolvă problema de fond: companiile au nevoie de predictibilitate pe termen de ani, nu de câteva luni. [...]
