Știri
Știri din categoria Externe
Rusia avertizează că va ținti Lituania cu arme nucleare dacă statul baltic ajunge să găzduiască focoase ale aliaților din NATO, pe fondul demersurilor de la Vilnius de a elimina o interdicție constituțională privind stocarea de arme nucleare, potrivit Daily Mail. Miza este una de securitate și reglementare: schimbarea cadrului legal ar putea repoziționa Lituania în arhitectura de descurajare nucleară a Alianței și ar amplifica riscul de escaladare în regiune.
Kremlinul a transmis că o eventuală prezență a armelor nucleare NATO pe teritoriul lituanian ar schimba statutul țării în calculele militare ale Rusiei. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a descris scenariul drept „o turnură foarte serioasă în ceea ce privește escaladarea tensiunilor”, într-o declarație pentru televiziunea de stat.
„Dacă există arme nucleare pe teritoriul care sunt îndreptate spre noi, atunci, în consecință, teritoriul acelei țări va intra în vizorul propriilor noastre arme nucleare.”
Lituania „se mișcă” pentru a ridica o interdicție constituțională privind stocarea de arme nucleare în țară, ca parte a eforturilor de întărire a posturii de securitate în contextul ofensivei Rusiei în Ucraina, notează publicația.
Potrivit informațiilor din articol, decizia:
Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, anunțase planurile în iulie, afirmând că țara sa vrea să fie „parte integrantă” din descurajarea nucleară.
În același timp, oficiali lituanieni au spus în mod repetat că nu există planuri ca Lituania să găzduiască astfel de arme pe teritoriul său, potrivit sursei. Cu toate acestea, simpla modificare a interdicției constituționale este tratată de Moscova ca un potențial pas care ar putea deschide calea pentru o schimbare de politică în viitor.
În context regional, articolul amintește un incident din mai, când avioane NATO au fost ridicate de la sol pentru a intercepta o dronă care a zburat deasupra capitalei Vilnius, iar premierul și președintele au fost duși într-un adăpost; locuitorii au fost îndemnați să se adăpostească după activitate de drone din apropierea graniței cu Belarus, aliat al Rusiei.
Recomandate
Presiunile SUA asupra aliaților NATO să se retragă din Curtea Penală Internațională riscă să adâncească faliile transatlantice și să complice cooperarea pe dosare de drept internațional , potrivit news.ro , care citează informații publicate de POLITICO. Într-o reuniune cu ușile închise a celor 32 de ambasadori ai NATO, la Bruxelles, la mijlocul lunii iulie, trimisul SUA Matthew Whitaker ar fi cerut sprijin pentru „desființarea” Curții și retragerea statelor din Statutul de la Roma, documentul fondator al CPI, potrivit a trei diplomați NATO citați sub anonimat. Whitaker și-ar fi încheiat intervenția cu un avertisment politic către aliați: „Vom urmări cu atenție cine este de partea Americii.” Ce le cere Washingtonul aliaților În paralel cu intervenția lui Whitaker, misiunea SUA ar fi transmis delegațiilor NATO un document care cere retragerea din CPI și descrie o strategie de „demontare sistematică” a capacităților Curții, potrivit detaliilor documentului împărtășit cu POLITICO. Concret, aliaților li s-ar fi cerut să: se retragă din Statutul de la Roma; „examineze amenințarea” pe care CPI ar reprezenta-o pentru propriile țări; „condamne public” ceea ce SUA numesc „depășirea atribuțiilor” instanței; „înceteze imediat” orice sprijin material acordat Curții. În document apare și îndemnul: „Să punem capăt odată pentru totdeauna acestei farse a CPI”, conform aceleiași relatări. De ce contează pentru NATO și pentru statele membre Deși NATO, ca organizație, nu este semnatară a Statutului de la Roma, aproape toate statele membre ale alianței sunt parte a CPI: excepțiile menționate sunt Turcia și Statele Unite. Asta înseamnă că presiunea Washingtonului vizează direct decizii de politică externă și de drept internațional ale capitalelor europene, nu o poziție formală a NATO. Demersul vine într-un moment sensibil pentru alianță, pe fondul tensiunilor recente: multe țări europene ar fi refuzat să se alăture războiului SUA împotriva Iranului, iar anterior au existat fricțiuni și din cauza amenințărilor președintelui Donald Trump privind anexarea Groenlandei, teritoriu autonom al Danemarcei, stat membru NATO, potrivit relatării. Contextul campaniei SUA împotriva CPI Potrivit informațiilor citate, presiunea asupra aliaților este legată de îngrijorarea SUA că oficiali americani ar putea fi urmăriți penal pentru crime de război. Campania ar face parte dintr-o abordare mai amplă a administrației Trump împotriva instituțiilor și normelor internaționale considerate a limita libertatea de acțiune a SUA, în contextul unor decizii precum retragerea din Acordul de la Paris, ieșirea din Organizația Mondială a Sănătății și încetarea participării la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, conform sursei. Campania împotriva CPI ar fi fost lansată în această vară de secretarul de stat Marco Rubio, care a acuzat Curtea că încalcă suveranitatea SUA. CPI, înființată în 2002, a deschis în 2020 o anchetă privind presupuse crime de război comise de soldați americani în Afganistan, înainte de a-i reduce prioritatea în anul următor, mai notează materialul. [...]
Rusia ar urma să intensifice atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei în următoarele șase luni , ceea ce ridică riscul unei ierni cu presiune suplimentară pe populație și pe capacitatea de funcționare a economiei ucrainene, potrivit Meduza , care citează surse Bloomberg. Planul descris de sursele Bloomberg ar viza lovituri mai puternice asupra infrastructurii de energie și încălzire, cu scopul de a testa atât rezistența Ucrainei, cât și determinarea aliaților Kievului de a menține sprijinul pe parcursul iernii. Unul dintre interlocutorii agenției spune că Moscova ar încerca „să facă viața oamenilor insuportabilă” prin atacuri asupra acestor sisteme. Presiune pe iarnă: energie, încălzire și „atacuri hibride” în Europa În același interval, Rusia ar urma să își intensifice și acțiunile de tip „hibrid” (operațiuni non-militare directe, precum sabotaj, dezinformare sau influențare politică), precum și ingerința politică în Europa, în încercarea de a submina sprijinul pentru Ucraina, potrivit acelorași surse. Unul dintre interlocutorii Bloomberg apreciază că Vladimir Putin mizează pe o poziție mai puternică în primăvara viitoare. Un altul adaugă că negocieri serioase de pace sunt „puțin probabile” înainte de anul viitor. Misiunea emisarilor lui Trump și reluarea atacurilor asupra Kievului Meduza notează că emisarul lui Donald Trump, Steve Witkoff , și Jared Kushner au fost la Moscova pe 5 septembrie, unde s-au întâlnit cu Putin, iar a doua zi au mers la Kiev. Financial Times, citat în material, arată că în discuțiile de la Kiev părțile au recunoscut, în linii mari, că războiul probabil nu se va încheia până la iarnă, iar cei doi emisari au discutat inclusiv despre modalități de a ajuta Ucraina să treacă printr-o perioadă grea. Pe durata vizitei, Putin ar fi ordonat o pauză de trei zile a loviturilor asupra Kievului, iar Volodimir Zelenski a promis, la rândul său, „funcționarea normală a spațiului aerian rusesc” pentru ca negociatorii americani să poată ajunge în siguranță. Totuși, pe 8 septembrie Rusia a reluat atacurile asupra Kievului, potrivit sursei. [...]
Rusia condiționează negocierile de pace de continuarea operațiunilor militare , iar mesajul transmis de Serghei Lavrov indică o linie de negociere care nu include, cel puțin deocamdată, un armistițiu – un element cu impact direct asupra oricărei perspective de stabilizare în regiune. Potrivit G4Media , ministrul rus de externe a spus că discuțiile de pace cu Ucraina se pot desfășura „în paralel și simultan” cu luptele. Într-un interviu acordat televiziunii de stat de la Moscova, Lavrov a rezumat abordarea prin formula „lupte și diplomație”, susținând că nu există „niciun motiv” ca cele două să nu meargă concomitent, „așa cum s-a întâmplat pe parcursul istoriei”. De ce respinge Moscova ideea opririi focului Lavrov a legat poziția actuală de ceea ce a numit „înșelăciunea” din 2022: Rusia afirmă că a retras trupele din apropierea Kievului ca „gest de bunăvoință”, în schimbul promisiunii unui acord de pace după negocierile din martie–aprilie 2022, la Istanbul . Conform versiunii Moscovei, un acord ar fi fost aproape convenit, dar ar fi fost abandonat de Kiev la cererea Washingtonului și a premierului britanic de atunci, Boris Johnson . În contrapondere, versiunea Kievului – redată în articol – este că proiectul de acord includea clauze precum neutralitatea geopolitică a Ucrainei (inclusiv neaderarea la NATO), limitarea capacităților militare și un statut special pentru provinciile din est, condiții față de care președintele Volodimir Zelenski s-a opus categoric. Legătura cu discuțiile SUA–Rusia și semnalele de la Washington Lavrov a mai spus că, după respingerea acordului din 2022, Vladimir Putin ar fi decis ca Rusia să nu renunțe la obiectivele militare în eventuale negocieri ulterioare, iar „această politică rămâne în vigoare și astăzi”. În același context, șeful diplomației ruse a declarat că Rusia va continua discuțiile cu SUA privind o soluționare negociată, susținând că Washingtonul „acceptă realitatea de pe teren” și respinge aderarea Ucrainei la NATO. Lavrov i-a menționat pe Steve Witkoff și Jared Kushner, descriindu-i drept emisari ai lui Donald Trump care ar încerca „să joace un rol constructiv”, după vizite la Moscova și Kiev. Consilierul Kremlinului pentru politică externă, Iuri Ușakov, a afirmat că Putin și Trump au discutat „cu toată sinceritatea” despre război și că Trump a cerut o încetare rapidă a operațiunilor militare. Ușakov a mai spus că Putin i-a prezentat o „analiză obiectivă și detaliată” a situației de pe front și că liderul rus a dat asigurări că Rusia nu are „niciun plan agresiv” față de Europa. Ce urmează: posibilă întâlnire, dar fără calendar ferm Zelenski a declarat că negociatori ruși, ucraineni și americani s-ar putea întâlni chiar luna aceasta pentru a discuta o soluționare negociată, însă Rusia este mai rezervată și consideră că este „prea devreme” pentru discuții concrete despre o astfel de reuniune. În paralel, Putin a susținut în mod repetat că armata rusă înaintează și că ocuparea întregii regiuni Donbas ar fi „doar o chestiune de timp”, potrivit articolului. În acest cadru, mesajul Moscovei rămâne că negocierile pot continua, dar fără ca Rusia să își suspende operațiunile militare pe durata lor. [...]
Summitul BRICS din New Delhi testează coeziunea blocului extins, pe fondul războaielor din Iran și Ucraina , iar miza pentru India este să-și protejeze echilibrul diplomatic și securitatea energetică într-un context de tensiuni regionale și presiuni geopolitice, potrivit Al Jazeera . Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a sosit vineri în capitala Indiei înaintea summitului BRICS (format din 11 membri), o reuniune de două zile care ar urma să fie dominată de războaiele din Orientul Mijlociu și Ucraina, dar și de provocări economice. Putin și președintele Iranului, Masoud Pezeshkian , sunt așteptați să aibă discuții cu premierul indian Narendra Modi, iar președintele Chinei, Xi Jinping, este de asemenea așteptat să se întâlnească cu Modi în marja reuniunii. Putin a aterizat la baza aeriană Palam din New Delhi și a fost întâmpinat de ministrul de stat pentru afaceri externe, Kirti Vardhan Singh, conform imaginilor difuzate de agenția rusă Ria Novosti. În oraș au fost impuse măsuri de securitate sporite și restricții de trafic în zonele centrale, iar poliția din Delhi a cerut populației să fie „răbdătoare și cooperantă”. Extinderea BRICS, din avantaj în vulnerabilitate BRICS a fost creat în 2009 ca forum al economiilor emergente care urmăresc o influență mai mare în instituțiile dominate de puterile occidentale. Între timp, grupul s-a extins și include acum Iran, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite – state cu poziții puternic diferite față de războiul SUA-Israel împotriva Iranului, început în februarie. Harsh V Pant, de la Observer Research Foundation din India, a declarat pentru AFP că „conflictul din Golf” va fi principala linie de fractură la acest summit și că extinderea, considerată anul trecut un succes, „astăzi arată ca o mare constrângere” pentru BRICS. India, între echilibru diplomatic și energie Pentru Pezeshkian, vizita este prima în India în calitate de președinte iranian și prima de acest nivel în ultimii opt ani, ceea ce pune conflictul din Orientul Mijlociu în centrul agendei. Shilan Shah, de la Capital Economics, a spus pentru AFP că războiul din Iran va testa dur coeziunea grupului extins, amintind că miniștrii de externe BRICS nu au reușit să cadă de acord asupra unei declarații comune la întâlnirea din mai, la New Delhi. În acest context, India încearcă să mențină relații cordiale atât cu Iranul, cât și cu Israelul, în timp ce își gestionează cu atenție relația cu Washingtonul. Totodată, potrivit aceleiași surse, India a traversat criza energetică generată de războiul din Iran și prin orientarea către Rusia, un partener strategic important, dar și un furnizor de combustibili controversat în ultimii ani, pe fondul continuării războiului Moscovei împotriva Ucrainei. Putin a mai fost în India în decembrie 2025 și s-a întâlnit cu Modi și luna aceasta, la Bișkek, capitala Kârgâzstanului. În paralel, ministrul indian de externe Subrahmanyam Jaishankar a vizitat luna aceasta Kievul, unde președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a spus că este „recunoscător Indiei pentru angajamentul de a pune capăt acestui război nedrept”. Xi în India pentru prima dată din 2019 Pentru Xi Jinping, vizita ar fi prima în India din 2019 și cel mai important pas de până acum într-o dezghețare prudentă a relațiilor bilaterale, la șase ani după un conflict militar mortal pe frontiera disputată din Himalaya. Relațiile dintre cele două puteri nucleare s-au îmbunătățit recent, cu reluarea treptată a zborurilor, vizelor și contactelor la nivel înalt, însă neîncrederea rămâne, iar disputa de frontieră, deficitul comercial în creștere și rivalitatea strategică continuă să complice relația. [...]
Cucerirea portului Mokha de către houthi ridică riscul de blocaj la Bab al-Mandeb , un punct-cheie pentru comerțul global, într-un moment în care războiul SUA–Iran afectează deja traficul prin Strâmtoarea Hormuz, potrivit Politico . Rebelii houthi susținuți de Iran au preluat controlul asupra portului Mokha de la Marea Roșie și au capturat insula Perim, consolidându-și poziția în jurul strâmtorii Bab al-Mandeb — „poarta” sudică spre Marea Roșie și Canalul Suez. Avansul este descris ca cea mai mare extindere teritorială a houthi din ultimii ani. Potrivit relatărilor Associated Press, combatanții au înaintat rapid de-a lungul coastei vestice a Yemenului, în timp ce forțele guvernamentale susținute de Arabia Saudită s-au retras, ceea ce a determinat lovituri aeriene saudite asupra aeroportului din Mokha. De ce contează: un al doilea „gât de sticlă” pentru comerț, pe lângă Hormuz Bab al-Mandeb este un culoar îngust — la punctul cel mai strâmt are aproximativ 30 km — prin care trec, potrivit articolului, circa 10–12% din comerțul global. Președintele Yemenului recunoscut internațional, Rashad al-Alimi, a avertizat că strâmtoarea „nu trebuie lăsată să devină o altă Strâmtoare Hormuz”. Miza economică este amplificată de faptul că traficul prin Hormuz este deja mult redus din cauza războiului SUA–Iran. Politico notează că date maritime recente indică un număr mediu de traversări zilnice „în zona zecilor mici”, față de aproximativ 138 înainte de 28 februarie, când Israelul și SUA au început atacurile asupra Iranului. În acest context, avansul houthi crește perspectiva unor perturbări simultane în două dintre cele mai importante puncte de tranzit maritim la nivel mondial, cu efecte potențiale precum întârzieri în transport, penurii și presiuni inflaționiste. Efecte operaționale: rutele ocolitoare rămân în joc pentru shipping și petrol Politico amintește că, începând din 2023, houthi au derulat o campanie susținută de atacuri asupra transportului maritim în sudul Mării Roșii și Bab al-Mandeb, pe care au prezentat-o drept solidaritate cu palestinienii din Gaza în timpul războiului Hamas–Israel. Ca urmare, mari companii de transport și din sectorul petrolier — inclusiv Hapag-Lloyd, MSC, Maersk, BP și Frontline — au redirecționat navele departe de Canalul Suez, pe ruta mai lungă din jurul Africii. Traficul nu a revenit la nivelurile de dinainte de 2023, deși unele companii începuseră în această vară să testeze reluarea tranzitului prin zonă. Reacții și escaladare regională Iranul a transmis vineri sprijin pentru „independența, suveranitatea națională și integritatea teritorială” a Yemenului, dar, potrivit Politico, comunicatul publicat de agenția de stat IRNA nu a abordat direct avansul houthi sau situația din Bab al-Mandeb. Ministrul belgian de externe Maxime Prévot a avertizat, într-o postare pe X, că Bab al-Mandeb „nu este o monedă de schimb” și că blocarea sau perturbarea acestei artere pune în pericol lanțurile globale de aprovizionare, cu riscuri de scumpiri și lipsuri la „alimente, combustibil și alte bunuri esențiale”. El a cerut Iranului să-și folosească influența pentru „dezescaladare, nu confruntare”. Separat, Politico menționează și o dimensiune tehnologică a riscului: o „celulă de arme” din nordul Yemenului (zonă controlată în mare parte de houthi) ar fi folosit modelul de inteligență artificială Claude al companiei Anthropic pentru a dezvolta software de ghidaj, navigație și control pentru rachete și rachete balistice, conform unui memoriu al companiei. Pe linia deciziilor politice, publicația notează că Axios a relatat că prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman l-a sunat de două ori pe președintele SUA Donald Trump pentru a cere lovituri americane imediate asupra houthi, însă Trump ar fi refuzat, deocamdată, o acțiune militară directă. În paralel, SUA au lovit trei petroliere iraniene pe 5 septembrie și încă unul cinci zile mai târziu, iar Iranul susține că a ripostat împotriva navelor comerciale care folosesc rute pe care le consideră neautorizate. [...]
Avansul Huthi pe coasta Mării Roșii ridică riscul de blocaj pe ruta Suez–Asia și împinge în sus prețul petrolului , pe fondul extinderii controlului asupra strâmtorii Bab al-Mandab , un punct-cheie pentru comerțul global, potrivit Focus . Rebelii Huthi, aliați ai Iranului, au preluat „întreaga coastă a Mării Roșii” din Yemen și „insule importante strategic”, conform unor surse guvernamentale yemenite citate în material. Din aceste poziții, gruparea își crește semnificativ capacitatea de a ataca sau perturba nave comerciale în Marea Roșie, ceea ce amplifică presiunea asupra lanțurilor de transport dintre Europa și Asia. De ce contează Bab al-Mandab pentru comerț și energie Bab al-Mandab leagă Marea Roșie de Golful Aden și face parte din ruta care pornește din Marea Mediterană, trece prin Canalul Suez și continuă spre Oceanul Indian – descrisă în articol drept cel mai scurt drum maritim între Europa și Asia. Strâmtoarea are în punctul cel mai îngust aproximativ 20 km, ceea ce o face mai vulnerabilă la perturbări decât Strâmtoarea Hormuz (aprox. 50 km), menționată ca fiind critică mai ales pentru petrol și gaze naturale lichefiate. În acest context, expertul militar israelian Danny Citrinowicz a caracterizat evoluțiile drept un eșec strategic major pentru Occident, avertizând că nu este doar o problemă a Arabiei Saudite, ci una internațională. Semnal imediat în piață: petrolul urcă spre 110 dolari/baril Materialul notează că prețul petrolului a crescut „deja semnificativ” în noaptea de joi spre vineri: un baril de Brent (159 litri), cu livrare în noiembrie, a ajuns temporar la aproape 110 dolari (aprox. 495 lei). Creșterea vine pe fondul tensiunilor regionale, inclusiv al conflictului dintre SUA și Iran, menționat ca fundal al escaladării. Reacții militare și miza pentru securitatea rutelor maritime Huthi au cucerit recent și orașul-port Mokka, iar guvernul yemenit recunoscut internațional ar fi răspuns cu lovituri aeriene asupra luptătorilor Huthi din zona portului și aeroportului, potrivit informațiilor dpa citate de Focus. SUA și UE sunt menționate ca încercând, prin misiuni militare, să protejeze mai bine navele comerciale de atacuri. În ultimii ani, Huthi au atacat în repetate rânduri nave în Marea Roșie, inclusiv prin capturări sau scufundări, iar în timpul războiului din Gaza au intensificat atacurile „din solidaritate cu Hamas”, ceea ce a perturbat semnificativ traficul maritim. Costul uman: zeci de mii de persoane strămutate Potrivit ONU, evoluțiile recente au împins peste 46.000 de oameni să fugă din calea luptelor. Șefa Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM) , Amy Pope, a avertizat că unele familii sunt forțate să se refugieze pentru a doua sau a treia oară, rămânând cu foarte puține bunuri, conform unei comunicări citate în articol. OIM a cerut părților să permită acces umanitar și să asigure protecția personalului de ajutor. [...]
