Știri
Știri din categoria Externe
Presiunile SUA asupra aliaților NATO să se retragă din Curtea Penală Internațională riscă să adâncească faliile transatlantice și să complice cooperarea pe dosare de drept internațional, potrivit news.ro, care citează informații publicate de POLITICO. Într-o reuniune cu ușile închise a celor 32 de ambasadori ai NATO, la Bruxelles, la mijlocul lunii iulie, trimisul SUA Matthew Whitaker ar fi cerut sprijin pentru „desființarea” Curții și retragerea statelor din Statutul de la Roma, documentul fondator al CPI, potrivit a trei diplomați NATO citați sub anonimat.
Whitaker și-ar fi încheiat intervenția cu un avertisment politic către aliați:
„Vom urmări cu atenție cine este de partea Americii.”
În paralel cu intervenția lui Whitaker, misiunea SUA ar fi transmis delegațiilor NATO un document care cere retragerea din CPI și descrie o strategie de „demontare sistematică” a capacităților Curții, potrivit detaliilor documentului împărtășit cu POLITICO.
Concret, aliaților li s-ar fi cerut să:
În document apare și îndemnul: „Să punem capăt odată pentru totdeauna acestei farse a CPI”, conform aceleiași relatări.
Deși NATO, ca organizație, nu este semnatară a Statutului de la Roma, aproape toate statele membre ale alianței sunt parte a CPI: excepțiile menționate sunt Turcia și Statele Unite. Asta înseamnă că presiunea Washingtonului vizează direct decizii de politică externă și de drept internațional ale capitalelor europene, nu o poziție formală a NATO.
Demersul vine într-un moment sensibil pentru alianță, pe fondul tensiunilor recente: multe țări europene ar fi refuzat să se alăture războiului SUA împotriva Iranului, iar anterior au existat fricțiuni și din cauza amenințărilor președintelui Donald Trump privind anexarea Groenlandei, teritoriu autonom al Danemarcei, stat membru NATO, potrivit relatării.
Potrivit informațiilor citate, presiunea asupra aliaților este legată de îngrijorarea SUA că oficiali americani ar putea fi urmăriți penal pentru crime de război. Campania ar face parte dintr-o abordare mai amplă a administrației Trump împotriva instituțiilor și normelor internaționale considerate a limita libertatea de acțiune a SUA, în contextul unor decizii precum retragerea din Acordul de la Paris, ieșirea din Organizația Mondială a Sănătății și încetarea participării la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, conform sursei.
Campania împotriva CPI ar fi fost lansată în această vară de secretarul de stat Marco Rubio, care a acuzat Curtea că încalcă suveranitatea SUA. CPI, înființată în 2002, a deschis în 2020 o anchetă privind presupuse crime de război comise de soldați americani în Afganistan, înainte de a-i reduce prioritatea în anul următor, mai notează materialul.
Recomandate
SUA extind sancțiunile asupra aviației iraniene, crescând riscul de excludere financiară pentru companiile care fac afaceri cu transportatorii din Iran , potrivit Al Jazeera . Pachetul vizează atât linii aeriene comerciale și private, cât și firme care le furnizează servicii, într-o mișcare menită să taie „liniile de finanțare” ale Teheranului. Departamentul Trezoreriei SUA a anunțat marți 36 de sancțiuni „legate de Iran”, parte dintr-un demers de izolare denumit „Operation Economic Outcast”. Măsurile extind sancțiunile existente asupra companiei private iraniene Mahan Air și includ alte companii de aviație din Iran, precum și furnizori care le sprijină operațiunile. În logica de reglementare și conformare, mesajul central al Washingtonului este că riscul nu se oprește la entitățile iraniene sancționate, ci se propagă către parteneri și furnizori. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a avertizat că firmele care continuă să susțină companiile aeriene iraniene pot fi „tăiate de la sistemul financiar global”. „Astăzi, ne-am ținut promisiunea cu sancțiuni asupra companiilor care continuă să sprijine Mahan Air… Oricine face afaceri cu companiile aeriene rămase ale Iranului, pe care le-am sancționat astăzi: riscați să fiți tăiați de la sistemul financiar global.” Ce înseamnă sancțiunile, dincolo de Iran: efect de „contagiune” pentru furnizori Conform articolului, sancțiunile se aplică și țărilor și companiilor care fac afaceri cu entitățile restricționate și includ înghețarea activelor aflate sub jurisdicția SUA. Practic, măsurile cresc costurile de conformare și riscurile juridice pentru operatori și furnizori din afara Iranului care ar continua relațiile comerciale cu sectorul aviatic iranian. Washingtonul a acuzat anterior companii străine din țări precum Turcia, Emiratele Arabe Unite, Kazahstan și Malaezia că ar fi furnizat companiilor aeriene iraniene piese și servicii logistice. Context: presiune economică într-un conflict prelungit Mahan Air se află sub sancțiuni încă din 2011, când guvernul SUA a acuzat compania că sprijină Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC). Al Jazeera notează că, după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă pentru un al doilea mandat în 2025, administrația a intensificat presiunea asupra Iranului. Textul plasează noul pachet de sancțiuni în contextul unui război lansat pe 28 februarie de SUA și Israel împotriva Iranului, ajuns la șase luni în august, fără o concluzie la vedere. În paralel, Strâmtoarea Hormuz rămâne un punct sensibil: la începutul războiului, Iranul a restricționat trecerea, iar prețurile combustibililor au crescut în SUA și la nivel global; ulterior, administrația Trump a anunțat o blocadă navală și sancțiuni suplimentare pentru a limita „liniile de finanțare” ale Iranului. De partea iraniană, ministrul de Externe Abbas Araghchi a criticat decizia într-o postare pe rețelele sociale, susținând că Washingtonul recurge la „mai multe sancțiuni” după ce nu și-ar fi atins obiectivele prin sancțiuni sau război. La ce să se aștepte companiile: risc mai mare de conformare și acces la finanțare Din perspectiva mediului de afaceri, miza imediată este extinderea riscului de sancțiuni secundare: nu doar operatorii iranieni sunt vizați, ci și companiile care le furnizează piese, logistică sau alte servicii. În practică, asta poate însemna verificări mai stricte ale partenerilor, întreruperea unor relații comerciale și expunere la înghețarea activelor aflate sub jurisdicția SUA, dacă există legături cu entitățile sancționate. [...]
Schimbul de lovituri dintre SUA și Iran a împins temporar petrolul la 99,46 dolari , pe fondul escaladării conflictului din Golf și al riscului crescut pentru transporturile de țiței, potrivit Al Jazeera . Armata americană spune că a distrus cinci petroliere iraniene, iar Teheranul a ripostat cu atacuri cu rachete asupra unei baze americane din Iordania. SUA afirmă că a lovit petrolierele în Golful Oman și în apropiere de insula Kharg după ce Iranul ar fi lansat, de două ori în două zile, rachete balistice asupra unei nave de război americane. În replică, Iranul a tras rachete asupra forțelor americane staționate la baza Al Azraq din Iordania. De ce contează: risc de șoc pe piața petrolului Potrivit aceleiași surse, ostilitățile au dus pentru scurt timp cotația petrolului la 99,46 dolari (aprox. 448 lei) marți. Contextul este unul deja tensionat: la șase luni de la începutul războiului SUA și Israel cu Iranul, Teheranul menține închisă Strâmtoarea Hormuz , iar Washingtonul aplică o blocadă navală asupra porturilor iraniene. Ce spune Washingtonul despre atacul asupra petrolierelelor Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis că Gardienii Revoluției (IRGC) au încercat să lovească o navă de război americană de două ori în ultimele două zile, dar nava „a evitat cu succes” atacurile. CENTCOM a precizat că nu au existat victime în rândul personalului american. În același comunicat, CENTCOM a spus că a ripostat lovind și „distrugând” patru petroliere în Golful Oman — M/T Kaviz, M/T Charminar, M/T Horizon 1 și M/T Riesco — și M/T Derya în apropiere de insula Kharg, precizând că echipajele au fost avertizate să abandoneze navele înainte ca acestea să fie făcute nefuncționale. Reacția Iranului și amenințări la adresa transporturilor din Golf Televiziunea de stat IRIB a confirmat atacul din apropierea insulei Kharg, despre care notează că gestiona circa 90% din exporturile de petrol ale Iranului înainte de război. IRIB a mai relatat că echipajul a fost evacuat și că o a doua navă ar fi fost lovită lângă portul Jask din Golful Oman. IRGC a susținut că „mai multe” nave comerciale iraniene au fost lovite și a anunțat că a răspuns prin „lovituri puternice” asupra bazei Al Azraq. De asemenea, IRGC a afirmat că atacurile anterioare asupra distrugătoarelor americane DDG-119 și DDG-53 ar fi provocat „pagube semnificative”, afirmație care nu este confirmată în material din surse independente. În plus, IRGC a amenințat că va viza petroliere aflate în porturi din Kuweit și Bahrain, cerând echipajelor să evacueze. Iordania: 18 din 20 de rachete interceptate, fără victime Forțele Armate ale Iordaniei au anunțat că apărarea antiaeriană a angajat 20 de rachete balistice și a interceptat 18, iar două au căzut în zone nelocuite. Armata iordaniană a spus că nu au existat victime și că echipe specializate au început securizarea locurilor unde au căzut resturi și schije. Mesaje politice: avertisment iranian, linie dură la Washington Șeful Statului Major al Forțelor Armate iraniene, Ali Abdollahi, avertizase anterior că orice atac asupra petrolierelelor iraniene va duce la lovirea bazelor americane din regiune. De partea americană, secretarul de stat Marco Rubio a declarat că Washingtonul va continua să lovească nave iraniene dacă Iranul încearcă să atace nave militare americane: „Iranul continuă să încerce să lovească nave ale marinei SUA, iar de fiecare dată când fac asta sau încearcă să facă asta, vor pierde petroliere.” În lipsa unor semnale de detensionare în relatarea citată, riscul imediat rămâne extinderea atacurilor asupra infrastructurii și transporturilor petroliere din Golf, cu efect direct asupra volatilității prețurilor. [...]
Atacul asupra unui remorcher care se îndrepta spre Constanța ridică riscurile operaționale pentru traficul civil din Marea Neagră , după ce nava a fost lovită în apropiere de Odesa, cu victime în rândul echipajului, potrivit Antena 3 . Remorcherul, aflat sub pavilion străin și identificat ca „Tedy”, a fost avariat într-un atac atribuit Rusiei. Doi cetățeni din Azerbaidjan aflați la bord au murit, iar alți doi au fost răniți, conform unui comunicat al Ministerului Infrastructurii și Transportului din Ucraina , citat în material. Ce s-a întâmplat și de ce contează pentru ruta spre Constanța După primul atac cu drone, nava avariată s-ar fi îndreptat spre portul Constanța , însă ar fi fost lovită din nou în cursul nopții, în total fiind menționate trei atacuri separate în noaptea de 9 septembrie. Informația privind cele trei lovituri este atribuită publicației Nexta, care susține că au fost folosite drone kamikaze. Din perspectiva operațională, incidentul arată că inclusiv navele civile care tranzitează zona pot deveni ținte, ceea ce complică planificarea curselor și managementul riscului pentru operatorii maritimi care folosesc coridorul din vestul Mării Negre, inclusiv pentru rutele către portul Constanța. Versiunile părților: navă civilă vs. transport pentru armată Autoritățile ucrainene descriu incidentul ca un atac asupra unei nave civile. În același timp, Kremlinul ar fi susținut că nava făcea transporturi pentru armata ucraineană, potrivit Ukrinform, menționat în articol. Separat, agenția rusă TASS a relatat că armata rusă ar fi lovit o navă în portul Odesa care „transporta echipamente militare pentru Ucraina”, fără alte detalii. Limitare: materialul nu oferă elemente independente de verificare care să confirme natura exactă a încărcăturii sau misiunii remorcherului. [...]
Traficul maritim prin Strâmtoarea Hormuz rămâne grav perturbat , în pofida mesajelor optimiste ale președintelui SUA, care a reluat ideea redenumirii rutei după el, pe fondul escaladării atacurilor asupra navelor, potrivit The Jerusalem Post . Într-un discurs de 100 de minute susținut miercuri la prima convenție republicană de tip „midterm”, Donald Trump i-a ironizat pe liderii Iranului și a susținut că războiul „se va încheia foarte curând după alegeri”. Președintele a afirmat că Teheranul ar aștepta rezultatul scrutinului pentru a negocia „cu democrați slabi” și a insistat că SUA nu vor permite Iranului să obțină arma nucleară. În același context, Trump a declarat că SUA „controlează Strâmtoarea Hormuz” și a repetat propunerea lansată cu circa o săptămână înainte de a redenumi pasajul drept „Strâmtoarea Trump”, adăugând că va face „un anunț” în acest sens. Atacuri asupra navelor și blocaje persistente în Hormuz Dincolo de retorică, publicația notează că, la șase luni de la debutul conflictului, transportul maritim prin Strâmtoarea Hormuz rămâne „sever” afectat, în condițiile unor eforturi concurente ale SUA și Iranului de a controla această rută strategică. Miercuri, Iranul a anunțat că a atacat 10 nave în apropierea strâmtorii, după ce SUA ar fi scufundat cinci petroliere iraniene — descris drept cel mai amplu schimb de atacuri asupra transportului maritim dintre cele două părți de la începutul războiului. Mesaj politic intern, cu efecte externe Trump a mai spus că Iranul „se destramă” și că nu mai este „bătăușul Orientului Mijlociu”, încadrând conflictul într-o cheie electorală și sugerând că Teheranul ar renunța la confruntare „imediat după Ziua Alegerilor” pentru a obține un acord. Pentru piețe și companii, miza imediată rămâne însă funcționarea unei artere critice pentru transportul de energie: chiar și în lipsa unor detalii suplimentare despre măsuri concrete, relatarea indică faptul că riscul operațional în zonă continuă, iar atacurile asupra navelor se intensifică. [...]
Polonia se pregătește pentru riscuri la frontiera cu Ucraina , după ce autoritățile au dejucat peste noapte o amenințare la adresa unuia dintre punctele de trecere, iar premierul Donald Tusk spune că astfel de obiective ar putea rămâne în vizorul Rusiei, pe fondul atacurilor asupra rutelor comerciale ale Kievului, potrivit Antena 3 . Declarațiile vin după ce drone au lovit miercuri un punct de trecere a frontierei dintre Ucraina și Republica Moldova, în regiunea Odesa, atac în urma căruia au murit două persoane, conform informațiilor citate de Reuters. Într-o conferință de presă la Bratislava, Tusk a spus că amenințarea la adresa punctului de trecere polonez a fost dejucată datorită cooperării dintre serviciile poloneze și omologii lor ucraineni. „Noaptea trecută, datorită cooperării dintre serviciile noastre și omologii lor ucraineni, o amenințare directă la adresa unuia dintre punctele de trecere a frontierei a fost dejucată.” De ce contează: presiune pe rutele comerciale și pe infrastructura de frontieră Potrivit premierului polonez, Moscova atacă rutele comerciale în încercarea de a slăbi economic Ucraina, iar punctele de trecere a frontierei pot deveni ținte recurente. Tusk a invocat inclusiv precedente în Republica Moldova și a spus că Polonia se așteaptă la acțiuni similare care să vizeze punctele de trecere cu Ucraina și din alte țări. Avertisment pentru flancul estic al UE și NATO Tusk a reiterat că statele de pe flancul estic al NATO trebuie să fie pregătite pentru „provocări” și a afirmat că a primit un „raport destul de precis” din partea CIA privind posibile evoluții în lunile următoare, în linie cu avertismentele pe care spune că le face de mai mult timp. „Trebuie să anticipăm diverse scenarii; atât Polonia, cât și întreaga Europă trebuie să fie pregătite pentru diferite posibilități în ceea ce privește situația nu doar pe frontul ruso-ucrainean, ci și de-a lungul flancului estic al UE.” În iulie, premierul polonez mai declara că țara se pregătește pentru „diverse” scenarii și că lunile următoare ar putea fi „critice” în ceea ce privește amenințarea din partea Rusiei, cu îngrijorări resimțite puternic și în statele baltice. [...]
Kremlinul respinge public ideea unei amenințări cu dronă la adresa avionului lui Volodimir Zelenski , într-un episod care amplifică disputa de comunicare în jurul securității deplasărilor liderului ucrainean și al sprijinului militar negociat la Oslo, potrivit Agerpres . Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a declarat joi că presupusa amenințare este „fictivă” și că „nu a existat niciodată”, susținând că „ucrainenii înșiși au recunoscut” acest lucru. Declarația a fost făcută în conferința de presă zilnică a Kremlinului. Versiunea Norvegiei: „aproape de a fi lovit” la decolarea din Republica Moldova Afirmațiile Moscovei vin după ce premierul norvegian Jonas Gahr Store a spus miercuri că avionul președintelui ucrainean „a fost aproape de a fi lovit de o dronă” la decolarea din Republica Moldova, adăugând că „aceasta este realitatea cu care el se confruntă”. În aceeași linie, ministrul norvegian de finanțe Jens Stoltenberg (fost secretar general al NATO) a afirmat că Zelenski le-a relatat incidentul în cadrul întâlnirilor de la Oslo, fără să ofere detalii. Stoltenberg a mai spus, într-o intervenție la televiziunea publică NRK, că plecarea lui Zelenski „a fost întârziată” și că au existat „unele amenințări la adresa avionului”. Contextul vizitei la Oslo și legătura cu sprijinul militar Zelenski s-a deplasat la Oslo pentru a participa la funeraliile regelui Harald al V-lea al Norvegiei și pentru întâlniri cu guvernul norvegian, dedicate în special sprijinului militar pentru Ucraina în războiul cu Rusia, cu accent pe apărarea aeriană. Separat, Ministerul rus al Apărării a anunțat, în raportul militar zilnic publicat joi, că armata rusă a atacat în noaptea precedentă „instalații logistice la punctul de control Starokazache”, un punct de frontieră între Ucraina și Republica Moldova despre care Rusia susține că ar fi folosit pentru transportul de arme către Ucraina. [...]
