Știri
Știri din categoria Externe
Un atac aerian de amploare asupra Kievului a avariat clădiri și a declanșat incendii în mai multe cartiere, punând presiune pe intervenția de urgență și pe infrastructura urbană, potrivit Mediafax. Atacul a avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică și a inclus rachete balistice și drone, cu incendii raportate în mai multe zone ale capitalei ucrainene.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a transmis pe X că Rusia a lansat „peste 40 de rachete de diverse tipuri – majoritatea vizând capitala – și 120 de drone de atac”. Conform aceluiași mesaj, o persoană a fost ucisă, iar alte 17 au fost rănite.
Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat că au doborât 126 de ținte, dintre care 18 rachete și 108 drone, în contextul mai multor valuri de atac îndreptate spre Kiev.
Echipele de intervenție au evacuat locuitori din imobile cuprinse de flăcări, iar autoritățile au raportat avarii la clădiri rezidențiale. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a comunicat un bilanț separat pentru răniți: șapte persoane rănite, dintre care șase au fost transportate la spital, iar una a primit îngrijiri la fața locului. Totodată, cinci persoane au fost salvate din clădirile afectate.
În oraș au fost semnalate incendii și distrugeri în mai multe puncte, inclusiv:
Primele explozii au fost auzite în jurul orei 1:30, ora locală, după alerte de raid aerian în centrul și estul Ucrainei. În următoarea oră, au fost raportate mai multe serii de explozii, pe măsură ce noi rachete loveau sau erau interceptate de apărarea antiaeriană.
Potrivit canalelor ucrainene de monitorizare, asupra Kievului ar fi fost lansate 31 de rachete balistice și cel puțin opt rachete hipersonice Zircon, însă Forțele Aeriene ale Ucrainei nu au confirmat acest bilanț, menționând doar detectarea mai multor valuri de rachete balistice către capitală.
Echipele de intervenție continuă stingerea incendiilor și verificarea clădirilor afectate, în timp ce autoritățile evaluează amploarea pagubelor.
Recomandate
Rusia a intensificat presiunea aeriană asupra Ucrainei , folosind într-o singură săptămână aproximativ 1.450 de drone de atac, peste 1.640 de bombe aeriene ghidate și 99 de rachete, potrivit datelor prezentate de președintele Volodîmîr Zelenski și relatate de Kyiv Post . Dimensiunea atacurilor indică o campanie susținută care pune presiune directă pe apărarea antiaeriană și pe infrastructura civilă, inclusiv în capitală. Atacurile au vizat infrastructură și zone civile din 14 regiuni ucrainene: Odesa, Zaporijjea, Sumî, Cernihiv, Viniția, Dnipropetrovsk, Donețk, Jîtomîr, Kirovohrad, Nikolaev, Poltava, Harkov, Herson și Cerkasî. Bilanțul include victime și pagube structurale, fără ca materialul să ofere o evaluare agregată a costurilor sau a impactului economic. Vârful săptămânii: atac balistic fără precedent asupra Kievului Seria de lovituri a culminat duminică, 19 iulie, cu un atac major asupra Kievului: peste 40 de rachete și un val național de 120 de drone de atac, conform informării prezidențiale. Forțele aeriene ucrainene au precizat că asupra capitalei au fost lansate 41 de rachete balistice (inclusiv Iskander-M, Zircon și S-400), într-un interval de 40 de minute, ceea ce ar reprezenta cel mai mare număr de rachete balistice folosite într-un singur atac asupra Kievului de la începutul războiului la scară largă. Loviturile și fragmentele rezultate au provocat incendii și avarii în cinci districte ale orașului (Desnianskyi, Dniprovskyi, Șevcenkivskyi, Sviațoșînskyi și Solomianskyi). Autoritățile au raportat un deces și 15 răniți în Kiev și în regiunea din jur. Impact operațional: metrou afectat și pagube la facilități logistice Atacul a avariat vestibulul de la suprafață al stației de metrou Lukianivska, care a fost închisă temporar; trenurile de pe linia verde au circulat fără oprire în stație, în timp ce echipele lucrează la repararea escalatoarelor și a sistemelor de automatizare pentru pasageri. În regiunea Kiev, loviturile din districtul Bucea au provocat incendii la depozite și facilități logistice, două dintre cele 15 persoane rănite fiind raportate în acest context. Ce cere Kievul: prioritate pentru apărarea antibalistică După publicarea statisticilor săptămânale, Zelenski a afirmat că apărarea împotriva sistemelor balistice rămâne principala prioritate operațională a Ucrainei. El a subliniat nevoia zilnică de interceptori antibalistici și a susținut că întârzierile în deciziile internaționale oferă Moscovei timp pentru planificarea unor noi lovituri și pentru ocolirea sancțiunilor existente. [...]
Atacurile aproape zilnice asupra Kievului mențin presiunea operațională asupra orașului și infrastructurii , după ce explozii puternice au zguduit capitala Ucrainei în noaptea de sâmbătă spre duminică, relatează news.ro , citând jurnaliști AFP aflați la fața locului. Potrivit relatării, una dintre explozii a fost atât de puternică încât a declanșat alarmele mașinilor parcate în centrul orașului și s-a auzit inclusiv din interiorul adăposturilor antiaeriene. În același timp, Forțele Aeriene Ucrainene au transmis pe Telegram că rachete balistice se apropiau de Kiev. Primarul Kievului, Vitali Kliciko , a anunțat pe Telegram că au fost observate vehicule în flăcări și fum în apropierea unui centru comercial din districtul Desnianski și că o clădire nerezidențială a fost lovită. Informațiile disponibile nu includ, în acest stadiu, un bilanț al victimelor sau al pagubelor. Contextul rămâne unul de intensitate ridicată: Rusia lansează rachete și drone asupra capitalei ucrainene aproape zilnic de la începutul invaziei din februarie 2022. Exploziile din această noapte au avut loc la o zi după un atac cu drone ucrainene asupra a două centre logistice din Rusia, soldat cu cel puțin opt morți, potrivit aceleiași surse. [...]
Zelenski susține că Rusia blochează orice armistițiu , după ce Moscova ar fi respins în 2026 „zeci de propuneri” venite de la Kiev, ceea ce menține riscul prelungirii războiului și al incertitudinii regionale, potrivit G4Media . În discursul său video zilnic, publicat sâmbătă pe platforma X, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a afirmat că Rusia „a avut de mult timp ocazia să apeleze la diplomație și să pună capăt agresiunii sale”, dar că refuzul conducerii ruse de a opri luptele este motivul pentru care conflictul continuă. „Numai în acest an, ne-am adresat Rusiei de zeci de ori cu propuneri de a pune capăt acestui război – răspunsul a fost întotdeauna un refuz.” Eforturi de mediere și presiune diplomatică Zelenski a mai spus că mai mulți parteneri internaționali încearcă să faciliteze o întâlnire la nivel înalt între liderii celor două state. Printre actorii menționați se numără Statele Unite, Turcia, țări europene și state arabe. Totodată, liderul ucrainean l-a acuzat direct pe președintele rus Vladimir Putin că nu dorește încheierea războiului. „Putin nu dorește deloc să pună capăt războiului.” Context: discuții europene despre sprijin militar și scenarii post-armistițiu Declarațiile vin după Summitul „Coaliției de Voință” din Franța, unde 25 de lideri europeni și trimiși speciali ai Statelor Unite au discutat despre continuarea sprijinului militar pentru Ucraina, intensificarea presiunii diplomatice asupra Kremlinului și pregătirea unei eventuale forțe multinaționale care să sprijine Ucraina în cazul unui armistițiu. Potrivit Reuters, după summit, Kremlinul a respins categoric posibilitatea desfășurării unor trupe suplimentare de menținere a păcii în Ucraina, iar Ministerul rus de Externe a transmis că orice contingent militar străin desfășurat pe teritoriul ucrainean după un eventual acord de pace ar fi considerat o țintă militară legitimă. [...]
Loviturile ucrainene cu drone asupra unei rafinării și a unor depozite de combustibil din Rusia indică o presiune tot mai mare pe infrastructura energetică folosită pentru susținerea efortului de război , în contextul unei noi runde de escaladare după atacurile rusești asupra Kievului, potrivit Mediafax , care citează presa ucraineană și canale de monitorizare. În noaptea de sâmbătă spre duminică, Ucraina ar fi lansat un nou val de atacuri cu drone asupra infrastructurii militare și energetice ruse. Țintele ar fi inclus o rafinărie din regiunea Stavropol , dar și obiective din Crimeea ocupată și din regiunea Lugansk, aflată sub controlul forțelor ruse. Potrivit relatărilor citate, unul dintre principalele obiective ar fi fost un depozit de produse petroliere din Mihailovsk (regiunea Stavropol), unde martorii au semnalat explozii puternice și un incendiu în incinta instalației. Imagini distribuite pe rețelele sociale ar surprinde flăcări și coloane dense de fum deasupra complexului. Atacuri ar fi fost raportate și în Crimeea, unde explozii ar fi fost auzite în mai multe zone, precum și în Lugansk. Deocamdată, autoritățile de la Kiev nu au revendicat oficial operațiunea și nu au oferit detalii despre amploarea pagubelor, iar autoritățile ruse nu au prezentat un bilanț și nici nu au confirmat dimensiunea daunelor. De ce contează: infrastructura de combustibil, o țintă recurentă În ultimele luni, Ucraina și-a intensificat loviturile asupra rafinăriilor, depozitelor de combustibil și altor obiective considerate esențiale pentru susținerea efortului de război al Rusiei, într-o campanie care urmărește să afecteze logistica și capacitatea de aprovizionare a armatei ruse, potrivit aceleiași surse. Noile atacuri au avut loc la câteva ore după un bombardament masiv al Rusiei cu rachete balistice asupra Kievului, soldat cu mai mulți răniți și pagube importante în capitala ucraineană, ceea ce sugerează o nouă escaladare a confruntărilor. [...]
Escaladarea atacurilor balistice asupra Kievului pune și mai multă presiune pe apărarea aeriană a Ucrainei , în condițiile unui deficit de muniții pentru sistemele Patriot, esențiale pentru interceptarea acestui tip de rachete, potrivit Al Jazeera . Atacul de duminică dimineață, care a durat mai multe ore, a ucis o persoană și a rănit cel puțin 16, conform autorităților ucrainene. Poliția națională a precizat că loviturile au afectat șase districte ale capitalei. Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență a raportat incendii în mai multe zone și pagube la clădiri rezidențiale, birouri, obiective industriale, un cămin și vehicule. Echipele de salvare au scos patru persoane dintr-o locuință în flăcări din districtul Sviatoșînskîi, iar în Șevcenkivskîi au evacuat locatari dintr-o clădire cu trei etaje cuprinsă de incendiu; un incendiu într-o clădire nerezidențială a fost, de asemenea, stins. Ulterior, o persoană a fost găsită decedată. Intervenții ale pompierilor au fost menționate și în districtele Solomianskîi, Desnianskîi și Dnipro. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbîha , a numit barajul de rachete balistice „un atac terorist brutal asupra capitalei ucrainene” și a cerut „presiune devastatoare asupra Moscovei” pentru a opri atacurile, într-o postare pe X. Deficitul de interceptoare Patriot , vulnerabilitate majoră Bombardamentul vine pe fondul unor atacuri rusești aproape zilnice și al lipsei de interceptoare Patriot, pe care Ucraina le consideră cea mai bună opțiune pentru doborârea rachetelor balistice. Forțele aeriene ucrainene au anunțat că au doborât 18 din 41 de rachete lansate de Rusia peste noapte. Al Jazeera notează că Rusia a lansat în iulie mai multe valuri de atacuri de amploare asupra Kievului, folosind rachete balistice în cel puțin șapte rânduri, într-un moment în care Ucraina are stocuri insuficiente de interceptoare. Efecte operaționale și pe infrastructură, inclusiv în afara Kievului Atacuri cu drone au vizat și regiunea Dnipropetrovsk, la granița cu linia frontului, unde a fost raportat un deces, potrivit oficialului regional Oleksandr Ganzha. În regiunea Zaporijjea, o dronă rusească a lovit un tren de pasageri și a ucis conductorul, a transmis compania feroviară națională a Ucrainei, care a publicat imagini cu vagoane în flăcări. Ce urmează: producție locală Patriot, dar fără calendar Președintele SUA, Donald Trump, a spus că este pregătit să acorde Ucrainei licențe pentru a produce intern interceptoare Patriot, ceea ce ar putea întări apărarea, însă detaliile și calendarul rămân neclare. Președintele Volodîmîr Zelenskîi a afirmat duminică, într-o postare pe X, că „protecția împotriva rachetelor balistice este prioritatea noastră constantă și de vârf” și că interceptoarele sunt necesare „în fiecare zi”, mulțumind partenerilor care asigură livrările de capabilități antibalistice. [...]
Kievul ia în calcul un „țar” al tehnologiilor militare pentru a debloca modernizarea armatei , într-un moment în care poziția comandantului-șef Oleksandr Sîrski este tot mai contestată politic și public, potrivit Adevărul . Miza este una operațională: accelerarea inovației și a producției în apărare, pe fondul tensiunilor dintre o agendă de modernizare și o structură militară descrisă ca fiind conservatoare. Funcția discutată pentru fostul ministru al Apărării, Mihailo Fedorov , ar fi una de coordonare extinsă, inspirată din modele occidentale, menită să reducă blocajele birocratice între instituții. Termenul de „țar” nu ar fi o titulatură oficială, ci desemnează un oficial cu puteri sporite într-un domeniu critic. Ce ar presupune rolul lui Fedorov În scenariul analizat la Kiev, noua misiune a lui Fedorov ar include, conform sursei: coordonarea directă a inovațiilor tehnologice în sectorul de apărare; supervizarea producției de armament și a sistemelor de drone; eficientizarea dialogului dintre armată, ministere și industria de profil. Potrivit informațiilor citate, partenerii internaționali ai Ucrainei ar miza pe acceptarea acestui rol de către Fedorov. Presiune pe conducerea armatei și risc de schimbare la vârf În paralel, publicația ucraineană Zerkalo Nedeli susține că înlocuirea lui Oleksandr Sîrski este discutată la cel mai înalt nivel. În același registru, The Financial Times notează că președintele Volodimir Zelenski ar căuta deja un înlocuitor, cu o condiție centrală: o tranziție „lină” care să nu afecteze defensiva pe linia frontului de 1.200 de kilometri. Proteste și intervenția parlamentului Tensiunile s-au mutat și în stradă: mii de oameni protestează pentru a treia zi consecutiv față de demiterea lui Fedorov din funcția de ministru al Apărării, iar peste 10.000 de manifestanți s-au adunat lângă Teatrul Național Academic „Ivan Franko” din Kiev, conform relatării. Nemulțumirea s-a îndreptat ulterior și împotriva lui Sîrski, perceput de protestatari și de un număr de militari activi drept un reprezentant al unei doctrine vechi, care frânează promovarea ofițerilor tineri. Zelenski a spus că a avut consultări îndelungate atât cu Fedorov, cât și cu Sîrski: „Aud ceea ce spune societatea. Deciziile privind armata vor fi definitivate.” Fedorov a transmis, la rândul său, un mesaj pe Threads: „Schimbările vor veni cu siguranță. Nu am simțit o asemenea responsabilitate nici când eram în guvern. Dialog există, cred că vom reuși.” În Rada Supremă, deputatul Iaroslav Jelezniak a anunțat demararea strângerii de semnături pentru a-i solicita oficial președintelui demiterea lui Sîrski. Parlamentarii ar avea termen până luni pentru a aduna cele 226 de voturi necesare, deși decizia finală aparține constituțional președintelui. Demersul include și solicitări ca viitorul comandant să fie numit pe criterii de „eficiență tehnologică” și ca conducerea militară să prezinte rapoarte periodice, cu ușile închise, în fața comisiilor de specialitate. În spatele crizei, sursa indică un conflict „sistemic” între viziunea de modernizare tehnologică asociată lui Fedorov și birocrația militară conservatoare atribuită lui Sîrski, tensiune recunoscută parțial și de Zelenski. [...]
