Știri
Știri din categoria Externe
Loviturile Ucrainei asupra depozitelor Wildberries indică o extindere a țintelor către logistica de război a Rusiei, într-un atac pe care Volodimir Zelenski îl justifică prin două motive: represalii pentru atacurile rusești asupra infrastructurii civile ucrainene și întreruperea livrărilor de componente folosite în efortul militar al Moscovei, potrivit HotNews.
Președintele ucrainean a confirmat că, peste noapte, au fost lovite două centre logistice majore ale Wildberries – cel mai mare retailer online din Rusia – în regiunile Moscovei și Tambov, la peste 500, respectiv aproape 700 de kilometri de linia frontului. Zelenski a scris pe X că instalațiile ar fi fost folosite de „agresor” pentru a furniza componente supuse sancțiunilor, destinate producției de drone și echipamentelor de navigație.
Mesajul Kievului este că țintele nu au fost alese doar pentru valoarea lor simbolică sau economică, ci pentru rolul lor în logistica de război. În acest cadru, depozitele unui mare jucător de comerț electronic devin infrastructură cu utilizare duală (civilă și militară), ceea ce ridică miza operațională: perturbarea fluxurilor de aprovizionare cu componente sensibile, inclusiv cele aflate sub regim de sancțiuni.
Imagini distribuite pe canale de știri de pe Telegram ar fi arătat incendii de amploare la centrele logistice, iar un jurnalist a publicat pe X o înregistrare video cu un astfel de atac (link).
Atacul a avut loc în noaptea de vineri spre sâmbătă și a vizat regiunea Moscovei, dar și alte regiuni rusești, potrivit Kyiv Independent, AFP și Reuters, preluate de HotNews. Printre ținte s-au aflat două centre logistice principale ale Wildberries:
Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că peste 370 de drone ucrainene au fost lansate către regiunea Moscovei, dintre care 64 ar fi fost doborâte în timp ce se apropiau de capitală.
Zelenski a mai spus că atacuri ucrainene cu rachete de rază medie au vizat ținte din apele Mării Azov și ale Mării Negre, făcând referire la Operațiunea „MoLoChKa”, despre care HotNews a relatat separat (link). Potrivit acelei relatări, șeful dronelor ucrainene a afirmat că Rusia ar fi fost forțată să retragă de pe front unități pentru a-și proteja navele.
Pentru contextul inițial al loviturilor asupra depozitelor Wildberries, HotNews trimite și la o relatare anterioară despre atacul cu drone asupra regiunii Moscovei (link).
Recomandate
Unități ale armatei ucrainene ar fi primit ordin să oprească luptele în intervalul 5–8 septembrie , pe fondul unei noi runde de contacte diplomatice americane, potrivit Mediafax , care citează presa ucraineană preluată de The Kyiv Independent. Miza imediată este una operațională: o eventuală „pauză” în ostilități ar urma să reducă riscul de escaladare în timpul vizitei emisarilor SUA la Kiev și Moscova. Informația nu este confirmată oficial. Mediafax notează că nu a existat un anunț public privind un armistițiu, iar în acest moment nu este clar ce unități ar respecta ordinul invocat de presa ucraineană. Vizita emisarilor SUA și calendarul anunțat Potrivit sursei citate, oprirea ostilităților ar urma să aibă loc în perioada 5–8 septembrie, în contextul în care emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner ar urma să viziteze Kievul și Moscova „în următoarele zile”. Președintele Volodimir Zelenski a confirmat anterior că Witkoff și Kushner vor călători la Kiev pe 6 septembrie, după ce au vizitat Moscova. Întâlnirea planificată ar fi prima vizită a celor doi emisari în Ucraina, conform aceleiași surse. Ce a spus Trump și ce promite Zelenski pe durata vizitei Donald Trump a confirmat că cei doi emisari vor călători „în acest weekend” pentru negocieri între Ucraina și Rusia. „Trebuie să se rezolve. Așa că i-am trimis pe Steve Witkoff și Jared Kushner.” „I-am trimis să vadă dacă putem sau nu să facem ceva. Și ar putea exista o mare șansă să o facem.” În paralel, Zelenski a promis că Ucraina se va abține de la atacuri aeriene împotriva Rusiei în timpul vizitei, invocând siguranța negociatorilor americani, și a cerut Moscovei să procedeze similar, potrivit sursei citate de The Kyiv Independent. Într-un context separat, Mediafax mai arată că, pe 1 septembrie, Zelenski a avertizat companiile aeriene, asigurătorii și guvernele străine că spațiul aerian rusesc „va fi de facto închis” din cauza dronelor ucrainene, pe fondul riscurilor crescute pentru aviația civilă. [...]
Atacurile asupra aeroporturilor din zona Kievului riscă să complice logistica vizitei emisariilor americani , după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că a lovit infrastructura aeronautică înaintea deplasării la Kiev a doi trimiși ai președintelui SUA, potrivit G4Media . Zelenski a declarat că Rusia a atacat aeroporturi din Ucraina, în capitala Kiev și în orașul apropiat Borîspil, înaintea vizitei așteptate duminică a celor doi emisari americani. Informația este relatată de Reuters și AFP și transmisă de Agerpres, conform aceleiași surse. În context, președintele ucrainean a amintit că spațiul aerian al Ucrainei este închis de la invazia Rusiei din februarie 2022 , însă oficialii ucraineni ar fi discutat posibilitatea ca negociatorii de pace americani, Steve Witkoff și Jared Kushner, să folosească un avion pentru această vizită. „Evident, aceste atacuri rusești asupra aeroporturilor sunt o reacție la discuțiile și pregătirile pentru posibilitatea ca partea americană să folosească un avion pentru a călători în Ucraina și a ateriza pe aeroportul Kiev sau pe aeroportul Borîspil”, a apreciat Zelenski pe Telegram. „(Drone) Shahed ruso-iraniene ca răspuns la diplomația americană”, a adăugat el. Vizite la Moscova și Kiev, pe fondul negocierilor blocate Potrivit lui Zelenski, cei doi trimiși speciali ai președintelui SUA, Donald Trump, Steven Witkoff și Jared Kushner, ar urma să viziteze Moscova și apoi Kievul duminică, într-o încercare „aparentă” de reluare a negocierilor pentru încheierea războiului. Nu au fost făcute publice detalii despre conținutul întâlnirilor. Totuși, un oficial american a declarat vineri pentru CNN că Witkoff și Kushner intenționează să facă presiuni pentru găsirea unei soluții diplomatice care să pună capăt războiului din Ucraina. [...]
Un nou atac rusesc asupra Odessei a lovit din nou zona rezidențială, cu victime, într-un oraș-port esențial pentru economia Ucrainei , potrivit Kyiv Post . Lovitura, produsă vineri dimineață, 4 septembrie, a ucis o persoană și a rănit cel puțin alte trei, iar mai multe clădiri de locuințe și vehicule au fost avariate. Șeful Administrației Militare a orașului Odesa , Serhiy Lysak, a transmis inițial că sunt trei răniți, care primesc îngrijiri medicale, iar ulterior a confirmat și decesul unei persoane. La fața locului au intervenit echipe de urgență și servicii municipale, care au evaluat zona și au documentat pagubele; autoritățile au început și organizarea unui comandament operațional pentru sprijinirea locuitorilor afectați. Presiune repetată asupra unui nod logistic și de export Atacul vine la o zi după o altă lovitură rusă asupra Odessei, în urma căreia 17 persoane au fost rănite, inclusiv trei copii, iar o clădire rezidențială cu 21 de etaje a fost avariată. Repetarea atacurilor indică o presiune constantă asupra orașului de la Marea Neagră, unde, conform aceleiași surse, Rusia a vizat în mod repetat nu doar locuințe, ci și infrastructură energetică, portuară și de export, considerată vitală pentru economia Ucrainei. Președintele Volodîmîr Zelenski a afirmat joi că Rusia și-a intensificat campania aeriană, care a produs pagube în 13 regiuni ucrainene. În acest context, atacul asupra Odessei readuce costurile războiului direct asupra populației civile, inclusiv în zone aflate departe de linia frontului. [...]
Lovirea sediului SBU din centrul Kievului ridică riscul de perturbări operaționale în aparatul de securitate ucrainean , după ce o dronă de atac rusească a vizat vineri clădirea principală a Serviciului de Securitate al Ucrainei , potrivit Agerpres , care citează relatări Reuters și AFP. Atacul a fost anunțat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski , care a precizat că drona a lovit sediul SBU, instituție-cheie în arhitectura de securitate a Ucrainei. Din informațiile disponibile în materialul Agerpres, nu sunt oferite detalii suplimentare despre amploarea pagubelor, eventuale victime sau consecințe imediate asupra funcționării instituției. [...]
România ridică nivelul presiunii diplomatice asupra Rusiei prin convocarea ambasadorului Federației Ruse la Ministerul Afacerilor Externe, după ce autoritățile germane au atribuit Moscovei incidentul cu drone din zona aeroportului Leipzig/Halle, potrivit Euronews . Decizia a fost anunțată miercuri de ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu . Oana Țoiu a transmis pe platforma X că MAE a decis convocarea ambasadorului rus la București, Vladimir Lipaev , subliniind că România acționează „împreună cu celelalte state membre ale Uniunii Europene și aliații NATO”, în contextul concluziilor formulate de autoritățile germane. De ce contează: semnal de coordonare UE–NATO pe „acțiuni hibride” Ministrul interimar a încadrat demersul Bucureștiului în răspunsul european mai larg la ceea ce Berlinul descrie drept „atac hibrid” — un tip de acțiune care combină mijloace neconvenționale (de la sabotaj și ingerințe până la operațiuni clandestine) pentru a produce efecte politice și de securitate fără un conflict declarat. Țoiu a afirmat că România își exprimă „deplina solidaritate cu Germania” și cu alte state europene care s-au confruntat cu „acțiuni hibride rusești iresponsabile și persistente”, adăugând că și România se numără printre aceste state. În același mesaj, a cerut un răspuns „coordonat și ferm” la nivel european. „Mesajul nostru este clar: nu vom tolera acțiunile hibride ale Rusiei și vom răspunde uniți. Nu va exista impunitate. Descurajarea presupune atât capacitatea de a fi pregătiți pentru apărare, cât și voința de a impune un cost real agresorului”, a transmis ministrul. Ce s-a întâmplat la Leipzig/Halle Incidentul a avut loc în noaptea de 4 spre 5 august, în zona securizată a aeroportului Leipzig/Halle. Conform autorităților germane, Rusia ar fi responsabilă pentru un episod pe care Berlinul îl consideră parte a unui tipar mai larg de acțiuni hibride atribuite Moscovei. Potrivit informațiilor prezentate, o dronă încărcată cu explozibil a fost găsită în apropierea unor aeronave-cargo ucrainene. În aceeași perioadă, o altă dronă a intrat în coliziune cu un avion-cargo DHL aflat în zbor, care a reușit să aterizeze ulterior la Hanovra, cu avarii minore. Context european: măsuri anunțate de Berlin și reacții la nivel înalt Germania a anunțat măsuri diplomatice împotriva Rusiei, inclusiv închiderea consulatului rus din Bonn și încetarea acordului privind funcționarea „Casei Rusiei” din Berlin. Kremlinul a respins acuzațiile și a criticat poziția Germaniei. În paralel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și secretarul general al NATO, Mark Rutte, au transmis că presiunea asupra Rusiei va continua și va fi intensificată după incidentul de la Leipzig. Convocarea ambasadorului rus la MAE se înscrie, astfel, într-o reacție diplomatică coordonată, prin care Bucureștiul își exprimă poziția față de incident și față de ceea ce autoritățile române descriu drept acțiuni hibride rusești. [...]
Ungaria prelungește până la 31 decembrie 2026 starea de criză legată de migrație , menținând un cadru legal strict la frontieră, în pofida sancțiunilor europene, potrivit Mediafax . Decizia, luată de guvernul Tisza, mută din nou disputa cu Bruxelles-ul în zona de reglementare: Budapesta susține că apără frontierele externe ale UE, dar este amendată pentru politicile sale. Măsura urma să expire pe 7 septembrie, însă a fost extinsă până la finalul lui 2026, potrivit DailyNewsHungary, citat de publicație. Premierul Péter Magyar a argumentat că inclusiv „modificările minore” ale regulilor pot crea breșe exploatabile rapid de rețelele de trafic de migranți. Argumentul Budapestei: „o singură lacună” poate declanșa o criză Magyar a invocat situația din Ceuta , enclavă spaniolă din nordul Africii, ca exemplu al felului în care rutele migrației se pot schimba brusc. El a spus că, în doar două zile, s-a declanșat o criză la frontieră, iar într-o singură zi „zeci de mii” de persoane ar fi încercat să intre în Spania din Maroc; potrivit declarațiilor sale, au existat și decese pe mare, iar autoritățile spaniole au mobilizat resurse suplimentare. Premierul ungar a legat evoluțiile din Ceuta de o decizie a Curții Supreme a Spaniei, susținând că rețelele de trafic au reacționat imediat la schimbarea de context. „Ceuta este un avertisment pentru întreaga Europă.” „O singură lacună legislativă sau o modificare pregătită necorespunzător poate crea o situație imposibil de gestionat într-un timp foarte scurt. Guvernul ungar nu își poate asuma un asemenea risc.” Presiunea financiară: amenda UE de 1 milion de euro pe zi Decizia vine în condițiile în care Ungaria este în continuare sancționată de Uniunea Europeană cu o amendă de 1 milion de euro pe zi (aprox. 5 milioane lei ), din cauza politicilor sale în domeniul migrației. Magyar a calificat situația drept nedreaptă și a afirmat că Ungaria protejează nu doar propriile granițe, ci și frontierele externe ale UE. El a mai spus că guvernul negociază de luni de zile cu instituțiile europene un nou cadru legislativ care să fie, simultan, eficient în protecția frontierelor și compatibil cu legislația europeană, însă „nu a fost găsită încă o soluție” care să permită acțiune „cu suficientă fermitate și eficiență”. Ce urmează: un „sistem legal și funcțional” până în decembrie Magyar a susținut că situația migrației s-a schimbat semnificativ față de 2016, când Ungaria a introdus pentru prima dată măsura de urgență, și a afirmat că aproximativ 20 de state membre ar susține acum măsuri mai stricte de protecție a frontierelor. Pentru restul anului, guvernul spune că va folosi lunile rămase până în decembrie pentru a institui „un sistem legal și funcțional” care să protejeze frontierele Ungariei și, în același timp, „să apere banii contribuabililor”. [...]
