Știri
Știri din categoria Externe
Kremlinul respinge public ideea unei amenințări cu dronă la adresa avionului lui Volodimir Zelenski, într-un episod care amplifică disputa de comunicare în jurul securității deplasărilor liderului ucrainean și al sprijinului militar negociat la Oslo, potrivit Agerpres.
Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a declarat joi că presupusa amenințare este „fictivă” și că „nu a existat niciodată”, susținând că „ucrainenii înșiși au recunoscut” acest lucru. Declarația a fost făcută în conferința de presă zilnică a Kremlinului.
Afirmațiile Moscovei vin după ce premierul norvegian Jonas Gahr Store a spus miercuri că avionul președintelui ucrainean „a fost aproape de a fi lovit de o dronă” la decolarea din Republica Moldova, adăugând că „aceasta este realitatea cu care el se confruntă”.
În aceeași linie, ministrul norvegian de finanțe Jens Stoltenberg (fost secretar general al NATO) a afirmat că Zelenski le-a relatat incidentul în cadrul întâlnirilor de la Oslo, fără să ofere detalii. Stoltenberg a mai spus, într-o intervenție la televiziunea publică NRK, că plecarea lui Zelenski „a fost întârziată” și că au existat „unele amenințări la adresa avionului”.
Zelenski s-a deplasat la Oslo pentru a participa la funeraliile regelui Harald al V-lea al Norvegiei și pentru întâlniri cu guvernul norvegian, dedicate în special sprijinului militar pentru Ucraina în războiul cu Rusia, cu accent pe apărarea aeriană.
Separat, Ministerul rus al Apărării a anunțat, în raportul militar zilnic publicat joi, că armata rusă a atacat în noaptea precedentă „instalații logistice la punctul de control Starokazache”, un punct de frontieră între Ucraina și Republica Moldova despre care Rusia susține că ar fi folosit pentru transportul de arme către Ucraina.
Recomandate
Un incident cu dronă lângă avionul lui Volodimir Zelenski, produs la Chișinău , ridică din nou miza operațională a securității aeriene în regiune , într-un context în care deplasările liderilor implicați în războiul din Ucraina au devenit ținte cu risc ridicat, potrivit Mediafax . Informația a fost prezentată de premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre , iar incidentul ar fi avut loc în momentul în care aeronava se pregătea să decoleze din Republica Moldova spre Oslo. Conform relatării, drona ar fi fost aproape să lovească avionul, iar situația „ar fi putut avea consecințe foarte grave”. Detaliul este relatat de Express, conform aceleiași surse. Mediafax notează că Zelenski a ajuns ulterior în Norvegia, avionul aterizând cu succes la Oslo marți seara. Contextul vizitei la Oslo Zelenski a mers în Norvegia pentru a participa la funeraliile regelui Harald V și pentru discuții cu liderii norvegieni. Potrivit informațiilor citate, el a ajuns la Hotelul Plaza din Oslo marți, în jurul orei 21:00, unde s-a întâlnit cu premierul Jonas Gahr Støre și cu ministrul norvegian de externe, Espen Barth Eide, iar o nouă discuție a avut loc miercuri. În același cadru, președintele ucrainean ar fi spus că discută cu oficiali din Norvegia și Canada despre arme moderne pentru protecția împotriva atacurilor aeriene rusești, mai arată materialul. [...]
Atacul cu dronă asupra unui centru comercial din Sumî ridică din nou riscurile operaționale pentru infrastructura civilă din nordul Ucrainei , după ce lovitura de miercuri s-a soldat cu trei morți și două persoane rănite, potrivit Mediafax . Ținta a fost un centru comercial și de divertisment din orașul Sumî, iar guvernatorul regional Oleh Hryhorov a transmis pe Telegram că, în urma loviturii, a izbucnit un incendiu. O fotografie publicată de acesta arată clădirea grav avariată și moloz împrăștiat în jur. „Inamicul a lansat un atac de precizie cu o dronă asupra unui centru comercial și de divertisment din Sumî. Până în prezent, a fost confirmat un deces. Rapoartele preliminare indică faptul că numărul morților ar putea fi mai mare”, a transmis inițial Hryhorov. Ulterior, bilanțul a fost actualizat la trei persoane decedate și două rănite. Mașinile din parcarea centrului comercial, dar și clădirea, au fost avariate, iar la fața locului au fost mobilizate serviciile de urgență. Operațiunile de salvare și îndepărtare a molozului erau în desfășurare, în timp ce guvernatorul a avertizat asupra posibilității unor noi atacuri. Context: presiune constantă în zona de graniță Sumî și regiunea din apropierea frontierei cu Rusia sunt de mai mult timp ținta unor atacuri puternice. Moscova a declarat că urmărește să creeze o „zonă tampon” în această regiune, notează materialul. Separat, potrivit Ukrinform, două persoane rănite marți, 8 septembrie, într-un atac asupra unui tren din districtul Sumî au murit ulterior într-un spital din oraș. Mesajul lui Zelenski și diferențe de bilanț Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat, într-un mesaj pe Telegram, că în Sumî o dronă rusească a lovit în apropierea unui centru comercial și că „până în prezent” sunt cunoscute două victime și 14 persoane rănite, menționând și un atac masiv asupra orașului Mikolaiv, cu doi morți și șapte răniți. Diferențele dintre bilanțurile comunicate în același interval sugerează că evaluările au evoluat pe măsură ce intervențiile de urgență au continuat. [...]
Ungaria a blocat pentru a patra oară deschiderea a două „clustere” de negociere pentru aderarea Ucrainei la UE , menținând astfel un veto care încetinește procedural extinderea și poate afecta și parcursul Republicii Moldova, potrivit Kyiv Post . Decizia a fost luată marți, 8 septembrie, când grupul de lucru al Consiliului UE pentru extindere (COELA) nu a aprobat rezultatele „screening”-ului (evaluarea inițială a alinierii legislației) pentru Ucraina, după ce diplomații UE nu au reușit să convingă Budapesta să își schimbe poziția, conform unor surse citate de Ukrainska Pravda. Ce blochează concret Budapesta și de ce contează Ungaria a împiedicat deschiderea clusterelor 2 și 3 din negocierile de aderare ale Ucrainei: Clusterul 2 : piața internă a UE; Clusterul 3 : competitivitate și creștere incluzivă. Miza este una operațională: fără unanimitate între cele 27 de state membre, pașii procedurali necesari pentru avansarea negocierilor nu pot fi făcuți, iar calendarul se prelungește prin „întârzieri artificiale”, cum le numește partea ucraineană. Cereri invocate, dar nespuse în detaliu Potrivit materialului, Kievul susține că Budapesta nu a precizat ce modificări legislative așteaptă de la Ucraina pe tema drepturilor minorității maghiare din regiunea Transcarpatia , deși aceasta este condiția invocată pentru ridicarea obiecției. Heorhii Tîhîi, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean, a declarat pentru European Pravda: „Practic negociem cu partenerii noștri maghiari împreună cu UE în fiecare zi pentru a evita întârzieri artificiale în procesul de negociere.” Efect de antrenare: și Republica Moldova rămâne prinsă în dispută Blocajul nu vizează doar Ucraina. Kyiv Post notează că procesul Republicii Moldova este „direct interconectat” cu cel al Ucrainei. În iulie, Ungaria ar fi indicat că este pregătită să aprobe rezultatele de screening pentru clusterul 3 al Republicii Moldova, însă alte state membre — inclusiv Irlanda, care deține președinția Consiliului UE — s-au opus separării celor două trasee. În consecință, nu s-a ajuns la o decizie pentru niciuna dintre țări, în condițiile regulii unanimității. Context politic la Budapesta: „moștenirea Orbán” și acordul „istoric” care nu a deblocat veto-ul Tîhîi a pus o parte din responsabilitate pe fosta guvernare condusă de Viktor Orbán, afirmând că timp de 17 luni aceasta a blocat deschiderea clusterelor, deși Ucraina ar fi îndeplinit condițiile. În același timp, articolul menționează că actualul premier ungar, Péter Magyar, a semnat în iunie un acord cu Ucraina privind drepturile educaționale, culturale, lingvistice și politice ale comunităților maghiare din Transcarpatia, pe care l-a numit „istoric”. Totuși, în pofida acestui acord, Ungaria continuă să blocheze avansarea negocierilor Ucrainei. Anterior, Ungaria a mai blocat și lucrări tehnice pentru clusterele 2–6, dar ulterior și-a retras obiecția pentru clusterul 6 (politică externă și de securitate, politica comercială și relații cu țări terțe), potrivit Kyiv Post. Ce urmează În lipsa unei clarificări a cererilor Ungariei și a unui compromis acceptat de toate statele membre, procesul rămâne vulnerabil la noi amânări, deoarece fiecare pas relevant necesită unanimitate. Materialul nu indică un termen pentru reluarea deciziei în COELA sau pentru o eventuală deblocare. [...]
Rusia condiționează negocierile de pace de continuarea operațiunilor militare , iar mesajul transmis de Serghei Lavrov indică o linie de negociere care nu include, cel puțin deocamdată, un armistițiu – un element cu impact direct asupra oricărei perspective de stabilizare în regiune. Potrivit G4Media , ministrul rus de externe a spus că discuțiile de pace cu Ucraina se pot desfășura „în paralel și simultan” cu luptele. Într-un interviu acordat televiziunii de stat de la Moscova, Lavrov a rezumat abordarea prin formula „lupte și diplomație”, susținând că nu există „niciun motiv” ca cele două să nu meargă concomitent, „așa cum s-a întâmplat pe parcursul istoriei”. De ce respinge Moscova ideea opririi focului Lavrov a legat poziția actuală de ceea ce a numit „înșelăciunea” din 2022: Rusia afirmă că a retras trupele din apropierea Kievului ca „gest de bunăvoință”, în schimbul promisiunii unui acord de pace după negocierile din martie–aprilie 2022, la Istanbul . Conform versiunii Moscovei, un acord ar fi fost aproape convenit, dar ar fi fost abandonat de Kiev la cererea Washingtonului și a premierului britanic de atunci, Boris Johnson . În contrapondere, versiunea Kievului – redată în articol – este că proiectul de acord includea clauze precum neutralitatea geopolitică a Ucrainei (inclusiv neaderarea la NATO), limitarea capacităților militare și un statut special pentru provinciile din est, condiții față de care președintele Volodimir Zelenski s-a opus categoric. Legătura cu discuțiile SUA–Rusia și semnalele de la Washington Lavrov a mai spus că, după respingerea acordului din 2022, Vladimir Putin ar fi decis ca Rusia să nu renunțe la obiectivele militare în eventuale negocieri ulterioare, iar „această politică rămâne în vigoare și astăzi”. În același context, șeful diplomației ruse a declarat că Rusia va continua discuțiile cu SUA privind o soluționare negociată, susținând că Washingtonul „acceptă realitatea de pe teren” și respinge aderarea Ucrainei la NATO. Lavrov i-a menționat pe Steve Witkoff și Jared Kushner, descriindu-i drept emisari ai lui Donald Trump care ar încerca „să joace un rol constructiv”, după vizite la Moscova și Kiev. Consilierul Kremlinului pentru politică externă, Iuri Ușakov, a afirmat că Putin și Trump au discutat „cu toată sinceritatea” despre război și că Trump a cerut o încetare rapidă a operațiunilor militare. Ușakov a mai spus că Putin i-a prezentat o „analiză obiectivă și detaliată” a situației de pe front și că liderul rus a dat asigurări că Rusia nu are „niciun plan agresiv” față de Europa. Ce urmează: posibilă întâlnire, dar fără calendar ferm Zelenski a declarat că negociatori ruși, ucraineni și americani s-ar putea întâlni chiar luna aceasta pentru a discuta o soluționare negociată, însă Rusia este mai rezervată și consideră că este „prea devreme” pentru discuții concrete despre o astfel de reuniune. În paralel, Putin a susținut în mod repetat că armata rusă înaintează și că ocuparea întregii regiuni Donbas ar fi „doar o chestiune de timp”, potrivit articolului. În acest cadru, mesajul Moscovei rămâne că negocierile pot continua, dar fără ca Rusia să își suspende operațiunile militare pe durata lor. [...]
Atacul asupra unui remorcher care se îndrepta spre Constanța ridică riscurile operaționale pentru traficul civil din Marea Neagră , după ce nava a fost lovită în apropiere de Odesa, cu victime în rândul echipajului, potrivit Antena 3 . Remorcherul, aflat sub pavilion străin și identificat ca „Tedy”, a fost avariat într-un atac atribuit Rusiei. Doi cetățeni din Azerbaidjan aflați la bord au murit, iar alți doi au fost răniți, conform unui comunicat al Ministerului Infrastructurii și Transportului din Ucraina , citat în material. Ce s-a întâmplat și de ce contează pentru ruta spre Constanța După primul atac cu drone, nava avariată s-ar fi îndreptat spre portul Constanța , însă ar fi fost lovită din nou în cursul nopții, în total fiind menționate trei atacuri separate în noaptea de 9 septembrie. Informația privind cele trei lovituri este atribuită publicației Nexta, care susține că au fost folosite drone kamikaze. Din perspectiva operațională, incidentul arată că inclusiv navele civile care tranzitează zona pot deveni ținte, ceea ce complică planificarea curselor și managementul riscului pentru operatorii maritimi care folosesc coridorul din vestul Mării Negre, inclusiv pentru rutele către portul Constanța. Versiunile părților: navă civilă vs. transport pentru armată Autoritățile ucrainene descriu incidentul ca un atac asupra unei nave civile. În același timp, Kremlinul ar fi susținut că nava făcea transporturi pentru armata ucraineană, potrivit Ukrinform, menționat în articol. Separat, agenția rusă TASS a relatat că armata rusă ar fi lovit o navă în portul Odesa care „transporta echipamente militare pentru Ucraina”, fără alte detalii. Limitare: materialul nu oferă elemente independente de verificare care să confirme natura exactă a încărcăturii sau misiunii remorcherului. [...]
Traficul maritim prin Strâmtoarea Hormuz rămâne grav perturbat , în pofida mesajelor optimiste ale președintelui SUA, care a reluat ideea redenumirii rutei după el, pe fondul escaladării atacurilor asupra navelor, potrivit The Jerusalem Post . Într-un discurs de 100 de minute susținut miercuri la prima convenție republicană de tip „midterm”, Donald Trump i-a ironizat pe liderii Iranului și a susținut că războiul „se va încheia foarte curând după alegeri”. Președintele a afirmat că Teheranul ar aștepta rezultatul scrutinului pentru a negocia „cu democrați slabi” și a insistat că SUA nu vor permite Iranului să obțină arma nucleară. În același context, Trump a declarat că SUA „controlează Strâmtoarea Hormuz” și a repetat propunerea lansată cu circa o săptămână înainte de a redenumi pasajul drept „Strâmtoarea Trump”, adăugând că va face „un anunț” în acest sens. Atacuri asupra navelor și blocaje persistente în Hormuz Dincolo de retorică, publicația notează că, la șase luni de la debutul conflictului, transportul maritim prin Strâmtoarea Hormuz rămâne „sever” afectat, în condițiile unor eforturi concurente ale SUA și Iranului de a controla această rută strategică. Miercuri, Iranul a anunțat că a atacat 10 nave în apropierea strâmtorii, după ce SUA ar fi scufundat cinci petroliere iraniene — descris drept cel mai amplu schimb de atacuri asupra transportului maritim dintre cele două părți de la începutul războiului. Mesaj politic intern, cu efecte externe Trump a mai spus că Iranul „se destramă” și că nu mai este „bătăușul Orientului Mijlociu”, încadrând conflictul într-o cheie electorală și sugerând că Teheranul ar renunța la confruntare „imediat după Ziua Alegerilor” pentru a obține un acord. Pentru piețe și companii, miza imediată rămâne însă funcționarea unei artere critice pentru transportul de energie: chiar și în lipsa unor detalii suplimentare despre măsuri concrete, relatarea indică faptul că riscul operațional în zonă continuă, iar atacurile asupra navelor se intensifică. [...]
