Știri
Știri din categoria Externe
Rusia susține că armistițiul de trei zile a fost încălcat masiv, invocând mii de atacuri cu drone și artilerie, ceea ce ridică semne de întrebare asupra aplicării practice a încetării focului și asupra riscului de escaladare pe front, potrivit Stirile Pro TV.
Ministerul rus al Apărării a transmis, într-un comunicat, că forțele ucrainene ar fi atacat „pozițiile trupelor noastre cu drone de atac și artilerie”, în pofida armistițiului anunțat de Ziua Victoriei. Conform aceleiași versiuni, ucrainenii ar fi făcut 12 încercări de a avansa spre pozițiile deținute de armata rusă în mai multe sectoare ale frontului.
Rusia afirmă că, de la intrarea în vigoare a armistițiului la miezul nopții, ar fi fost înregistrate 8.900 de încălcări, dintre care:
În comunicat sunt menționate și atacuri asupra infrastructurii civile din peninsula Crimeea, precum și asupra unor regiuni de frontieră, Caucaz și alte zone, inclusiv Moscova și Perm (Urali). Aceste afirmații nu sunt însoțite, în material, de confirmări independente.
Potrivit comunicării ruse, trupele ar fi fost nevoite să răspundă „simetric”. În paralel, Kremlinul a negat că Ucraina ar fi încercat să saboteze parada militară din Piața Roșie, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov declarând presei locale:
„Nu au încercat nimic. Totul a mers bine”.
Armistițiul de trei zile (de sâmbătă până luni) a fost anunțat vineri seară de președintele american Donald Trump și, ulterior, confirmat de Kremlin și de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, conform informațiilor din material.
Recomandate
Rusia a anunțat condițiile unui armistițiu unilateral de 9 mai , dar își intensifică în paralel amenințările de escaladare, într-un demers care vizează atât presiunea psihologică asupra Kievului, cât și influențarea deciziilor partenerilor Ucrainei, potrivit Kyiv Post , care publică evaluarea din 7 mai a Institute for the Study of War (ISW) . În „Key Takeaways”, ISW notează că Ministerul rus al Apărării a comunicat termenii încetării focului declarate unilateral pentru Ziua Victoriei (9 mai). În același timp, Rusia ar emite „amenințări din ce în ce mai dramatice” privind escaladarea împotriva Ucrainei în perioada premergătoare armistițiului. Presiune informațională și semnale către NATO Evaluarea ISW indică faptul că Kremlinul încearcă să creeze percepția că poate „depopula” orașul Kyiv și că poate controla deciziile partenerilor Ucrainei prin amenințări de escaladare a războiului. În lectura ISW, această linie de comunicare ar urmări și să mascheze vulnerabilități scoase la iveală de loviturile ucrainene în adâncimea teritoriului rus. Separat, ISW consemnează că Rusia „continuă să pregătească” în spațiul informațional justificări pentru posibile acțiuni viitoare de apărare antiaeriană care ar putea viza spațiul aerian al NATO — un element cu potențial de risc de incident și de creștere a tensiunilor regionale. Fără schimbări pe front, dar cu atacuri cu drone Pe teren, ISW afirmă că „nici forțele ruse, nici cele ucrainene nu au avansat” în intervalul analizat. Totuși, Rusia a lansat peste noapte 102 drone către Ucraina, potrivit aceleiași sinteze. Ce sugerează documente interne: poziție rigidă în negocieri Un alt punct reținut de ISW este că documente interne ale Administrației Prezidențiale ruse ar indica faptul că Rusia rămâne „nepregătită să facă compromisuri semnificative” privind un posibil rezultat final al războiului din Ucraina. Materialul publicat de Kyiv Post nu include detalii suplimentare despre condițiile concrete ale armistițiului anunțat de Ministerul rus al Apărării, dincolo de faptul că acestea au fost comunicate public. [...]
Acuzațiile Moscovei privind mii de „încălcări” ale armistițiului de trei zile ridică semne de întrebare asupra aplicării acordului mediat de SUA , într-un moment în care Rusia susține că a fost nevoită să răspundă „simetric”, potrivit Adevărul . Ministerul rus al Apărării a transmis, într-un comunicat citat de Agerpres, că forțele ucrainene ar fi atacat pozițiile trupelor ruse „cu drone și artilerie”, în pofida armistițiului instituit de Ziua Victoriei. Potrivit aceleiași versiuni, armata ucraineană ar fi avut 12 tentative de a avansa spre poziții deținute de armata rusă în mai multe sectoare ale frontului. Ce susține Rusia că s-a întâmplat în timpul armistițiului Autoritățile ruse afirmă că au fost vizate inclusiv obiective de infrastructură civilă din: Crimeea (peninsula anexată de Rusia); regiuni de frontieră; Caucaz; alte zone, inclusiv Moscova și Perm (în regiunea Uralilor). În plus, Moscova estimează că ar fi avut loc 8.900 de încălcări ale armistițiului de la intrarea acestuia în vigoare, la miezul nopții. În această cifră, potrivit Ministerului rus al Apărării, ar intra peste 7.000 de atacuri cu drone și peste 1.000 de atacuri cu tancuri, artilerie, lansatoare de rachete și mortiere. Pe acest fond, ministerul susține că trupele ruse au fost nevoite să răspundă „simetric”. Context: armistițiul anunțat de Trump și mesajele de la Kremlin Vineri seară, președintele american Donald Trump a anunțat că Rusia și Ucraina au ajuns la un acord pentru un armistițiu de trei zile, valabil de sâmbătă până luni, informație confirmată ulterior atât de Kremlin, cât și de președintele ucrainean Volodimir Zelenski (menționat de publicație și într-un material separat: Adevărul ). Anterior acuzațiilor privind încălcarea armistițiului, Kremlinul a negat că Ucraina ar fi încercat să saboteze parada militară din Piața Roșie. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat presei locale: „Nu au încercat nimic. Totul a decurs bine.” [...]
Vladimir Putin a legat din nou războiul din Ucraina de „întregul bloc NATO”, într-un mesaj menit să justifice intern continuarea conflictului și să susțină ideea unei confruntări mai largi cu Occidentul, potrivit The Economist . Declarațiile au fost făcute în Piața Roșie , în timpul paradei de Ziua Victoriei , unde liderul de la Kremlin a spus că armata rusă „continuă să avanseze” în Ucraina, „în ciuda sprijinului acordat inamicului” de către NATO. Putin a prezentat operațiunea din Ucraina – numită în Rusia „operațiune militară specială” – ca o continuare a tradiției militare sovietice din al Doilea Război Mondial și a insistat pe ideea de unitate națională ca „cheie a succesului” pentru Rusia. În același registru, a susținut că „loialitatea față de Patrie este adevărul suprem” și a încheiat cu mesajul că „victoria a fost și va fi întotdeauna a noastră”. Mesajul central: războiul, prezentat ca test de rezistență națională În discurs, Putin a încadrat conflictul actual într-o narațiune de mobilizare, în care „soarta țării” ar fi decisă nu doar pe front, ci și „în spatele frontului”, prin contribuția mai multor categorii sociale – de la muncitori și ingineri la medici, profesori, voluntari, antreprenori și filantropi. Totodată, el a afirmat că, indiferent de schimbările de tehnică și metode de luptă, „esențialul rămâne neschimbat”, iar garanția succesului ar fi „forța morală și etică”, „unitatea” și capacitatea de a rezista „oricărei provocări”. Documentarea discursului: text integral publicat de TASS și Kremlin Agenția de presă rusă TASS a publicat textul integral al discursului, care este disponibil și pe site-ul Kremlinului, la adresa indicată în material: Kremlin . În forma prezentată, mesajul de Ziua Victoriei a combinat referințe istorice la „Marele Război Patriotic” (1941–1945) cu justificarea războiului din Ucraina și cu acuzația că Rusia s-ar confrunta cu o forță „susținută de întreg blocul NATO”. [...]
Rusia a folosit parada de Ziua Victoriei ca platformă de semnal politic extern , printr-un program la Moscova care a inclus prezențe din străinătate venite „din proprie inițiativă” și o serie de întâlniri bilaterale la Kremlin, potrivit Digi24 . Consilierul Kremlinului Iuri Ușakov a spus că Rusia nu a invitat „în mod special” niciun demnitar străin la paradă, dar că unele personalități au anunțat că vor participa, conform agenției ruse TASS. Cine a fost prezent și ce urmează în agenda de la Kremlin După parada din Piața Roșie , a fost programată o recepție la Kremlin, în onoarea celei de-a 81-a aniversări a Zilei Victoriei, la care au participat șefi ai delegațiilor străine și invitați ai evenimentelor comemorative, relatează TASS. Printre participanții menționați se numără președinții Kazahstanului (Kassim-Jomart Tokaiev), Laosului (Thongloun Sisoulith), Uzbekistanului (Șavkat Mirziioiev), Osetiei de Sud (Alan Gagloiev), prim-ministrul Slovaciei ( Robert Fico ), conducătorul suprem al Malaeziei (Sultan Ibrahim) și Milorad Dodik, prezentat drept președinte al Alianței Social-Democraților Independenți din Republicii Srpska. În continuare, sunt planificate întâlniri bilaterale ale lui Vladimir Putin cu mai mulți dintre acești lideri, inclusiv cu Robert Fico și Sultan Ibrahim, precum și discuții cu reprezentanți ai Republicii Srpska. Digi24 notează că sunt anunțate și întrevederi cu lideri din Abhazia și Osetia de Sud. Mesajele și momentele-cheie ale paradei Potrivit relatării preluate de Digi24 din TASS, Putin și lideri străini au depus flori la Mormântul Soldatului Necunoscut, după parada militară din Piața Roșie. Un element notabil al evenimentului a fost participarea, pentru prima dată, a unui detașament de militari nord-coreeni care a mărșăluit în Piața Roșie, conform TASS. Agenția mai afirmă că Putin a lăudat „profesionalismul” soldaților nord-coreeni și susține că aceștia „au demonstrat curaj” în timpul „eliberării regiunii Kursk” de sub controlul Forțelor Armate Ucrainene. Discursul lui Vladimir Putin din timpul paradei a durat 8,5 minute, potrivit TASS, iar după încheierea ceremoniei acesta a discutat cu veterani și militari aflați în tribune. Parada a fost încheiată de echipele de acrobație aeriană „Ruski Vitiazi” și „Striji”, care au survolat Piața Roșie. [...]
Scăderea percepției globale asupra SUA riscă să complice cooperarea economică și de securitate cu Europa , pe fondul tensiunilor din NATO și al politicilor comerciale ale administrației Trump, potrivit Agerpres , care citează un sondaj anual despre starea democrației în lume. Ancheta, comandată de fundația daneză „Alianța Democrațiilor” ( Alliance of Democracies Foundation ), arată că percepția asupra Statelor Unite s-a deteriorat pentru al doilea an consecutiv și a ajuns să fie mai negativă decât cea asupra Rusiei. În același timp, SUA au fost menționate cel mai des drept una dintre cele mai mari amenințări la adresa lumii, după Rusia și Israel, fără ca studiul să detalieze criteriile folosite. Ce arată indicatorii din sondaj Sondajul „Indicele de percepție a democrației” măsoară percepția netă pe o scară de la -100% la +100%. Conform datelor citate: percepția netă asupra SUA a coborât la -16% , de la +22% în urmă cu doi ani; SUA se situează sub Rusia (-11%) ; și sub China (+7%) . Studiul nu oferă o explicație pentru sentimentul pozitiv față de China. De ce contează: presiune pe relația transatlantică și pe agenda economică Fondatorul think tank-ului danez, Anders Fogh Rasmussen (fost secretar general al NATO), pune deteriorarea imaginii SUA pe seama politicii externe din ultimele 18 luni, care ar fi pus sub semnul întrebării relația transatlantică, ar fi introdus tarife „la scară largă” și ar fi inclus pretenții privind invadarea teritoriului unei țări din NATO. În material sunt menționate drept factori care au afectat relațiile transatlantice: tarifele impuse de Donald Trump, amenințările repetate privind preluarea controlului asupra Groenlandei, reducerea ajutorului american pentru Ucraina, precum și războiul SUA–Israel împotriva Iranului, urmat de o creștere bruscă a prețului petrolului. În acest context, Trump a declarat în aprilie că ia în considerare retragerea SUA din NATO, după ce state europene ar fi refuzat să trimită forțe navale pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz traficului maritim internațional, potrivit relatării citate. Metodologie și calendar Sondajul a fost realizat de firma Nira Data în perioada 19 martie – 21 aprilie , pe un eșantion de peste 94.000 de respondenți din 98 de țări . Percepțiile la nivel de țară au fost evaluate pe un eșantion de 46.600 de respondenți din 85 de țări . Raportul a fost publicat înaintea Summitului Democrației de la Copenhaga, programat pentru 12 mai , potrivit Reuters, citată de Agerpres. [...]
Norvegia a alocat încă 302 milioane de dolari (aprox. 1,39 miliarde lei) pentru Ucraina , bani direcționați printr-un mecanism NATO care urmărește să accelereze achiziția și livrarea de echipamente militare, potrivit Kyiv Post . Contribuția suplimentară este de 2,8 miliarde coroane norvegiene (NOK), iar totalul sprijinului Oslo prin acest program depășește 12,5 miliarde NOK, echivalentul a circa 1,35 miliarde de dolari (aprox. 6,21 miliarde lei). Miza principală este una operațională: finanțarea este legată de livrări rapide de capabilități de apărare, într-un moment în care Ucraina cere partenerilor occidentali continuitate și viteză în sprijinul militar, pe fondul atacurilor rusești și al presiunii de pe front. Ce finanțează, concret, contribuția Banii sunt alocați prin inițiativa NATO „Prioritized Ukraine Requirements List” (PURL) – o listă de necesități prioritare ale Ucrainei, folosită ca instrument de coordonare între aliați pentru livrări urgente. Scopul declarat al mecanismului este să reducă timpii de procurare și să grăbească transferul de echipamente, prin agregarea resurselor și coordonarea prin structurile NATO. În anunțul citat de publicație, oficiali norvegieni au indicat că sprijinul urmărește ca Ucraina să primească „rapid echipamente critice de apărare”. De ce contează pentru dinamica sprijinului militar Noua alocare reconfirmă poziționarea Norvegiei între cei mai consistenți susținători europeni ai Ucrainei de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei, în 2022 . Kyiv Post notează că Norvegia a furnizat până acum sisteme de apărare aeriană, muniție, sprijin pentru instruire și asistență financiară pe termen lung. În practică, folosirea PURL indică o orientare spre instrumente care prioritizează livrarea efectivă, nu doar angajamentele politice, într-un context în care Ucraina insistă asupra ritmului de intrare în țară a armamentului și echipamentelor necesare apărării. [...]
