Știri
Știri din categoria Externe
Restricțiile de internet din Rusia riscă să genereze costuri economice și politice, după ce presiunile asupra Telegram și blocajele de internet mobil au produs o fisură rară în elita de la Moscova, potrivit Antena 3.
Miza depășește zona de securitate invocată de autorități: mai mulți oficiali de rang înalt ar fi avertizat Kremlinul că măsurile cerute de FSB (serviciul federal de securitate) pot aduce „costuri economice și politice serioase”, potrivit unor surse citate de Bloomberg. În acest context, obiecțiile interne ar putea încetini ofensiva de control, iar Telegram ar putea fi lăsat să funcționeze în continuare în Rusia, notează The Moscow Times.
Campania de control al internetului s-a intensificat treptat, pe fondul restricțiilor deja aplicate unor platforme majore. Rusia a limitat sau restricționat accesul la Facebook, Instagram și YouTube, iar în ultimele luni a:
Kremlinul susține că restricțiile sunt temporare și că vor fi ridicate după dispariția amenințărilor.
Nemulțumirea față de blocajele de internet începe să se vadă și în sondaje. Potrivit centrului de stat VTsIOM, rata de aprobare a lui Vladimir Putin a scăzut la 67,8% în perioada 30 martie – 5 aprilie, cel mai scăzut nivel din 20 februarie 2022. Nivelul de încredere măsurat prin sondaj a coborât la 29,5%, de la peste 70% în urmă cu 10 ani.
Bloomberg leagă această evoluție de dificultatea Kremlinului de a controla starea de spirit din societate înaintea alegerilor pentru Duma de Stat din septembrie.
Sociologul Denis Volkov, directorul Centrului Levada, spune că efectele blocajelor se resimt mai ales în rândul populației urbane, active și mai înstărite, deja mai critică față de putere, în timp ce impactul este mai redus în rândul electoratului tradițional al lui Putin, care se informează în principal de la televiziune.
Recomandate
Rusia încearcă să slăbească unitatea occidentală pentru a forța concesii Ucrainei , mizând pe discuții paralele cu Washingtonul și capitalele europene, într-un moment în care negocierile de pace sunt blocate de luni de zile, potrivit Le Figaro . Textul descrie o strategie a Kremlinului de a „căuta fisura” în tabăra occidentală: Vladimir Putin ar alterna canalele de dialog cu americanii și europenii cu obiectivul explicit de a fragiliza sprijinul pentru Kiev și pentru președintele Volodîmîr Zelenski. Un episod central este vizita din 21 octombrie a lui Steve Witkoff , trimisul special al lui Donald Trump în Rusia, primit de Putin la palatul Constantin , lângă Sankt Petersburg. Potrivit publicației, Witkoff se întâlnise cu o zi înainte, la Oslo, cu Zelenski și cu europenii, iar la Moscova ar fi venit să discute despre „dezescaladare” și pace, în contextul în care negocierile sunt „în impas” de luni. Miza pentru Occident: coeziunea sprijinului pentru Kiev Din perspectiva relatării, Putin ar urmări să exploateze diferențele de priorități dintre SUA și Europa. Le Figaro notează că liderul de la Kremlin ar fi înțeles că trimisul american are o agendă presată de nevoia de „rezultate tangibile” pentru Donald Trump, în perspectiva alegerilor de la mijloc de mandat din SUA. Pentru Ucraina, riscul sugerat de articol este ca o eventuală erodare a frontului comun occidental să se traducă în presiuni politice mai mari asupra Kievului, inclusiv asupra poziției lui Zelenski, fără ca textul să ofere însă detalii suplimentare despre eventuale propuneri concrete de acord. Ce urmează (și ce nu se poate deduce din articol) Materialul indică o intensificare a contactelor diplomatice pe mai multe piste, dar nu oferă informații complete despre conținutul discuțiilor sau despre pași concreți agreați, articolul fiind disponibil doar parțial (restul fiind rezervat abonaților). În aceste condiții, nu se poate stabili din text dacă există un calendar al negocierilor sau condiții noi puse pe masă de părți. [...]
Congresmeni americani avertizează că importurile de motorină rusească pot declanșa procese și anchete după acordul Trump–Putin privind livrări „masive” către piața americană, pe fondul unor interdicții prevăzute de legislația SUA, potrivit Agerpres . Avertismentul a fost transmis prin scrisori semnate de șase senatori americani (între care republicanul Thom Tillis) și un deputat democrat. Țintele sunt șefii unor mari bănci din SUA – inclusiv JPMorgan Chase și Bank of America – dar și autoritățile a trei porturi din Texas și ale portului New York/New Jersey. Demersul vine după ce, la începutul lunii octombrie, președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin au încheiat un acord pentru livrarea unor cantități mari de motorină rusească pe piețele americană și mondială. Conform informațiilor citate, un prim petrolier încărcat cu motorină rusească este deja în drum spre New York. Ce invocă parlamentarii: interdicții legale și condiții neîndeplinite Congresmenii susțin că legislația americană în vigoare interzice importul de motorină rusească până când președintele SUA certifică în fața Congresului, între altele, că: „Rusia a încetat ostilitățile militare în Ucraina”; Rusia „nu reprezintă nicio amenințare militară imediată pentru membrii NATO”; Rusia „recunoaște dreptul ucrainenilor de a-și alege guvernul”. În plus, aleșii afirmă că legea interzice și orice exceptare de la sancțiuni care ar modifica semnificativ politica externă a SUA față de Rusia înainte ca o astfel de exceptare să fie examinată de Congres – o condiție pe care, potrivit lor, guvernul nu a îndeplinit-o. Miza pentru companii: risc juridic și presiune politică În scrisori, parlamentarii avertizează că, în acest context, orice import de motorină rusească în SUA „ridică importante probleme juridice” și ar putea duce la acțiuni în justiție și anchete parlamentare. Ei mai susțin că permiterea vânzării libere a motorinei rusești pe piețele mondiale ar afecta interesele de securitate ale SUA și ar reprezenta o „trădare” a Ucrainei, care se apără în fața războiului Rusiei. [...]
Volodimir Zelenski a cerut prelungirea legii marțiale și a mobilizării generale cu 90 de zile , o decizie care menține Ucraina pe un regim juridic excepțional și prelungește constrângerile pentru populație și economie în condiții de război, potrivit Adevărul . Președintele ucrainean a transmis luni, 26 octombrie, Parlamentului de la Kiev ( Rada Supremă ) un proiect de lege prin care solicită extinderea celor două măsuri, care ar urma să expire pe 31 octombrie. Dacă vor fi aprobate de parlamentari, legea marțială și mobilizarea generală ar rămâne în vigoare până la 29 ianuarie 2027, potrivit informațiilor comunicate de serviciul de presă al Radei Supreme și citate de agenția Xinhua, prin Agerpres . De ce contează: Ucraina intră în al cincilea an de regim excepțional Legea marțială și mobilizarea generală au fost instituite imediat după invazia rusă din februarie 2022 și au fost prelungite în repetate rânduri. Noua solicitare indică faptul că autoritățile de la Kiev consideră în continuare necesare instrumentele excepționale care permit armatei și instituțiilor statului să funcționeze în condiții de război. Dacă proiectul va fi adoptat, Ucraina va intra în al cincilea an consecutiv sub regimul legii marțiale, în contextul în care luptele cu Rusia continuă pe mai multe fronturi. Context: discuții despre reluarea negocierilor de pace În paralel, Zelenski a anunțat că negocierile în format trilateral Ucraina–Rusia–Statele Unite sunt programate pentru luna noiembrie, cu obiectivul reluării discuțiilor de pace, care până acum nu au produs un acord de încheiere a războiului, potrivit unei relatări anterioare a Adevărul . Săptămâna trecută, emisarul special al SUA, Steve Witkoff , s-a întâlnit la Oslo cu Zelenski și lideri europeni, apoi a avut o întrevedere cu președintele rus Vladimir Putin. După aceste contacte, Kievul și Moscova și-au exprimat disponibilitatea de a relua negocierile directe, cu medierea Washingtonului, pe fondul demersurilor diplomatice descrise de Adevărul . [...]
Rusia spune că își continuă ofensiva chiar dacă reia discuțiile de pace, dar acceptă armistiții locale umanitare , potrivit Kyiv Post , care citează declarații ale purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov . Mesajul Moscovei este că eventualele pauze de foc ar fi limitate și punctuale, fără efect asupra ritmului operațiunilor militare. Peskov a afirmat că Rusia ar lua în calcul „absolut” armistiții temporare „în scopuri umanitare”, însă a precizat că reluarea negocierilor trilaterale cu Ucraina și SUA „nu implică nicio restricție” asupra acțiunilor de luptă. El a adăugat că forțele ruse continuă „lovituri masive” asupra complexului militar-industrial al Ucrainei. Armistițiu local în Oleșki , pentru ajutor și evacuări Declarațiile vin înaintea unui armistițiu localizat în Oleșki, oraș aflat sub ocupație rusă în regiunea Herson, programat să intre în vigoare pe 29 octombrie, conform Casei Albe. Scopul ar fi facilitarea livrărilor de ajutor umanitar și evacuarea civililor, iar oficiali ruși și ucraineni ar coordona operațiunea. Casa Albă estimează că în oraș au mai rămas între 1.700 și 2.000 de persoane, inclusiv vârstnici și aproximativ 50 de copii, față de o populație de circa 24.000 înainte de invazia pe scară largă. Publicația notează că locuitorii au raportat lipsuri severe de alimente, apă potabilă și medicamente. Potrivit Casei Albe, civilii ar urma să poată alege evacuarea fie către teritoriu controlat de Ucraina, fie către Rusia. Avocatul poporului pentru drepturile omului din Ucraina, Dmitro Lubineț, care a condus echipa de negociere a Kievului, a confirmat acordul și a spus că implementarea se va face în etape. Negocieri după 4 noiembrie, fără așteptări de „breakthrough” Kyiv Post relatează că impulsul diplomatic recent urmează întâlnirilor din 21 octombrie, la Sankt Petersburg, dintre emisarul special american Steve Witkoff, Jared Kushner și președintele rus Vladimir Putin, după consultări anterioare cu oficiali ucraineni și europeni la Oslo. Consilierul de politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov, a declarat că Moscova este pregătită să reia negocierile trilaterale cu Ucraina și SUA după 4 noiembrie, după sărbătoarea rusă „Ziua Unității Naționale”. El a avertizat însă că nu ar trebui așteptat un progres rapid, următoarea rundă fiind descrisă mai degrabă ca un prilej de a „explora pozițiile” părților. Delegații la nivel tehnic ar putea avea întâlniri pregătitoare în Abu Dhabi sau în Elveția, potrivit informațiilor din articol. De ce contează Semnalul transmis de Kremlin este că discuțiile de pace, chiar dacă sunt reluate cu mediere americană, nu ar schimba cadrul operațional al războiului, iar eventualele armistiții ar fi strict instrumente umanitare, limitate geografic și temporal. În acest context, orice „pauză” negociată local riscă să rămână o excepție, nu începutul unei dezescaladări mai largi. [...]
Confirmarea unei întâlniri Rusia–Ucraina cu mediere americană în noiembrie redeschide, măcar procedural, canalul de negociere într-un moment în care discuțiile de pace sunt blocate de la începutul anului, potrivit Mediafax . Volodimir Zelenski a spus, într-un interviu la televiziunea națională, că Ucraina este „gata să discute” și a indicat că temele pot fi împărțite între nivelul politic și cel tehnic. În relatarea preluată de Mediafax de la Le Figaro, președintele ucrainean a precizat că o eventuală discuție despre teritorii trebuie purtată „la nivel de conducere”, în timp ce alte subiecte pot fi lăsate grupurilor tehnice. Rusia anunțase anterior, vineri, că o astfel de întâlnire este planificată pentru noiembrie la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite, în cadrul eforturilor recente ale SUA de a relansa discuțiile de pace. În același timp, negocierile directe dintre Rusia și Ucraina avuseseră loc și în 2025, fără să ducă la o soluție, fiecare parte menținându-și condițiile. Liniile roșii ale Kievului și blocajul de la vârf Zelenski a respins din nou o serie de cerințe rusești și a spus că garanțiile de securitate cerute de Ucraina aliaților occidentali, dimensiunea armatei și alegerea alianțelor „nu sunt negociabile”. El a reiterat și ideea că discuția despre teritoriile revendicate de Moscova poate fi făcută doar la nivel de lideri, adică într-o întâlnire Zelenski–Vladimir Putin. Potrivit informațiilor citate, Kremlinul a respins în repetate rânduri o întâlnire între cei doi înainte de un acord final de pace, ceea ce menține un blocaj pe componenta politică a negocierilor. Miza imediată: armistițiul energetic Președintele ucrainean a reluat apelul pentru un armistițiu energetic , pe fondul temerilor Kievului privind o nouă campanie de atacuri aeriene rusești în iarnă, similară celei din 2025. Rusia respinge o pauză a luptelor înainte de un acord substanțial, argumentând că un armistițiu ar permite Ucrainei să se reînarmeze. Deocamdată, informațiile disponibile indică doar intenția și cadrul general al întâlnirii din noiembrie, fără detalii despre agendă, format sau rezultate așteptate. [...]
Donald Trump spune că SUA ar urma să facă afaceri atât cu Ucraina, cât și cu Rusia după încheierea războiului , conturând o abordare în care normalizarea relațiilor comerciale devine parte a arhitecturii post-conflict, potrivit Kyiv Post . Declarația a fost făcută sâmbătă, 24 octombrie, în fața jurnaliștilor, când Trump a spus că se așteaptă la „angajament economic normalizat” cu ambele țări după încetarea ostilităților. În aceeași logică, el a afirmat că, odată ce războiul se termină, „vom face afaceri cu Ucraina și cu Rusia”. Tarifele ca instrument politic: presiune teoretică, efect practic limitat Mesajul despre relații comerciale post-război vine la scurt timp după un miting electoral în Florida (vineri, 23 octombrie), unde Trump a avansat ideea unor tarife de import de 200% pentru Ucraina și Rusia, ca posibilă pârghie de presiune pentru o soluție diplomatică. Totuși, Trump a admis că astfel de măsuri ar avea probabil un impact redus, invocând volumele mici ale comerțului bilateral: „Dar nu cumpărăm suficient ca să le facem asta, deci nu funcționează.” Context: sancțiuni amânate și pauză la tarifele prevăzute de lege În fundal, administrația americană a folosit tot mai mult restricții comerciale, derogări de la tarife și acorduri comerciale ca instrumente de politică externă înaintea alegerilor de la mijloc de mandat din 3 noiembrie, notează publicația. În paralel, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a susținut că Trump are „pârghii legale” pentru a-l constrânge pe Vladimir Putin să negocieze și a indicat că sancțiuni bipartizane aprobate de Congres ar fi rămas neaplicate la nivelul Casei Albe. Kyiv Post mai arată că dezbaterea despre relațiile comerciale se suprapune peste o decizie recentă a lui Trump de a suspenda sancțiuni și taxe comerciale prevăzute în „ Lindsey O. Graham Sanctioning Russia and Iran Act of 2026 ”. Pe 16 octombrie, Trump a semnat un ordin executiv care a invocat o secțiune din acest act pentru a renunța temporar la tarife obligatorii care urmau să intre în vigoare la 48 de ore după acel moment. Secretarul de stat Marco Rubio a justificat suspendarea ca o pauză de 60 de zile, pentru evaluarea efectelor economice mai largi, inclusiv asupra economiilor terțe dependente de petrolul rusesc, cum este India. De ce contează Semnalul că Washingtonul ar putea urmări reluarea afacerilor cu ambele părți după război mută discuția din zona strict militară în cea a instrumentelor economice: tarife, sancțiuni și derogări care pot influența atât negocierile, cât și arhitectura economică post-conflict. În același timp, chiar Trump indică o limitare practică majoră a „armei tarifare” în acest caz: nivelul redus al schimburilor comerciale directe. [...]
