Știri
Știri din categoria Externe
Rusia spune că își continuă ofensiva chiar dacă reia discuțiile de pace, dar acceptă armistiții locale umanitare, potrivit Kyiv Post, care citează declarații ale purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Mesajul Moscovei este că eventualele pauze de foc ar fi limitate și punctuale, fără efect asupra ritmului operațiunilor militare.
Peskov a afirmat că Rusia ar lua în calcul „absolut” armistiții temporare „în scopuri umanitare”, însă a precizat că reluarea negocierilor trilaterale cu Ucraina și SUA „nu implică nicio restricție” asupra acțiunilor de luptă. El a adăugat că forțele ruse continuă „lovituri masive” asupra complexului militar-industrial al Ucrainei.
Declarațiile vin înaintea unui armistițiu localizat în Oleșki, oraș aflat sub ocupație rusă în regiunea Herson, programat să intre în vigoare pe 29 octombrie, conform Casei Albe. Scopul ar fi facilitarea livrărilor de ajutor umanitar și evacuarea civililor, iar oficiali ruși și ucraineni ar coordona operațiunea.
Casa Albă estimează că în oraș au mai rămas între 1.700 și 2.000 de persoane, inclusiv vârstnici și aproximativ 50 de copii, față de o populație de circa 24.000 înainte de invazia pe scară largă. Publicația notează că locuitorii au raportat lipsuri severe de alimente, apă potabilă și medicamente.
Potrivit Casei Albe, civilii ar urma să poată alege evacuarea fie către teritoriu controlat de Ucraina, fie către Rusia. Avocatul poporului pentru drepturile omului din Ucraina, Dmitro Lubineț, care a condus echipa de negociere a Kievului, a confirmat acordul și a spus că implementarea se va face în etape.
Kyiv Post relatează că impulsul diplomatic recent urmează întâlnirilor din 21 octombrie, la Sankt Petersburg, dintre emisarul special american Steve Witkoff, Jared Kushner și președintele rus Vladimir Putin, după consultări anterioare cu oficiali ucraineni și europeni la Oslo.
Consilierul de politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov, a declarat că Moscova este pregătită să reia negocierile trilaterale cu Ucraina și SUA după 4 noiembrie, după sărbătoarea rusă „Ziua Unității Naționale”. El a avertizat însă că nu ar trebui așteptat un progres rapid, următoarea rundă fiind descrisă mai degrabă ca un prilej de a „explora pozițiile” părților.
Delegații la nivel tehnic ar putea avea întâlniri pregătitoare în Abu Dhabi sau în Elveția, potrivit informațiilor din articol.
Semnalul transmis de Kremlin este că discuțiile de pace, chiar dacă sunt reluate cu mediere americană, nu ar schimba cadrul operațional al războiului, iar eventualele armistiții ar fi strict instrumente umanitare, limitate geografic și temporal. În acest context, orice „pauză” negociată local riscă să rămână o excepție, nu începutul unei dezescaladări mai largi.
Recomandate
Marea Britanie rămâne în afara noii bănci canadiene de finanțare a apărării , o decizie care menține separate două instrumente publice de investiții și creditare în domeniul militar, dar lasă deschisă cooperarea între ele, potrivit Mediafax , care citează surse Reuters. Cele două guverne au convenit, într-o declarație de duminică, să înființeze „două instituții distincte, dar complementare”, care să se sprijine reciproc în privința oportunităților de investiții și a provocărilor strategice. În același timp, Londra nu va intra în Banca pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB) , inițiativa condusă de Canada. „Am colaborat îndeaproape pentru a analiza modul în care Mecanismul Multilateral de Apărare (MDM) și Banca pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB) pot contribui cel mai bine la atingerea obiectivelor noastre comune. Am convenit să elaborăm un cadru de cooperare care să servească intereselor ambelor instituții”, se arată în declarație, potrivit Reuters. De ce nu intră Marea Britanie în DSRB: puncte cheie fără acord Potrivit unei surse Reuters citate în material, Marea Britanie și Canada nu au reușit să ajungă la un acord asupra unor elemente considerate esențiale pentru funcționarea noii bănci, între care: amplasarea sediului DSRB; nivelul achizițiilor comune; acordarea de împrumuturi membrilor; regulile privind aderarea viitoare a noilor membri. Cum se împart rolurile între MDM și DSRB În arhitectura convenită, cele două instrumente ar urma să aibă roluri diferite: MDM se va concentra pe accelerarea investițiilor în domeniul apărării ; DSRB ar urma să completeze acest efort prin sprijinirea investițiilor în industriile de apărare și în lanțurile de aprovizionare , cu un accent mai mare pe împrumuturi suverane individuale (credite acordate statelor). În perioada următoare, cele două părți ar urma să elaboreze cadrul de cooperare dintre MDM și DSRB, fără ca materialul să ofere un calendar sau detalii despre forma concretă a acestuia. [...]
Confirmarea unei întâlniri Rusia–Ucraina cu mediere americană în noiembrie redeschide, măcar procedural, canalul de negociere într-un moment în care discuțiile de pace sunt blocate de la începutul anului, potrivit Mediafax . Volodimir Zelenski a spus, într-un interviu la televiziunea națională, că Ucraina este „gata să discute” și a indicat că temele pot fi împărțite între nivelul politic și cel tehnic. În relatarea preluată de Mediafax de la Le Figaro, președintele ucrainean a precizat că o eventuală discuție despre teritorii trebuie purtată „la nivel de conducere”, în timp ce alte subiecte pot fi lăsate grupurilor tehnice. Rusia anunțase anterior, vineri, că o astfel de întâlnire este planificată pentru noiembrie la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite, în cadrul eforturilor recente ale SUA de a relansa discuțiile de pace. În același timp, negocierile directe dintre Rusia și Ucraina avuseseră loc și în 2025, fără să ducă la o soluție, fiecare parte menținându-și condițiile. Liniile roșii ale Kievului și blocajul de la vârf Zelenski a respins din nou o serie de cerințe rusești și a spus că garanțiile de securitate cerute de Ucraina aliaților occidentali, dimensiunea armatei și alegerea alianțelor „nu sunt negociabile”. El a reiterat și ideea că discuția despre teritoriile revendicate de Moscova poate fi făcută doar la nivel de lideri, adică într-o întâlnire Zelenski–Vladimir Putin. Potrivit informațiilor citate, Kremlinul a respins în repetate rânduri o întâlnire între cei doi înainte de un acord final de pace, ceea ce menține un blocaj pe componenta politică a negocierilor. Miza imediată: armistițiul energetic Președintele ucrainean a reluat apelul pentru un armistițiu energetic , pe fondul temerilor Kievului privind o nouă campanie de atacuri aeriene rusești în iarnă, similară celei din 2025. Rusia respinge o pauză a luptelor înainte de un acord substanțial, argumentând că un armistițiu ar permite Ucrainei să se reînarmeze. Deocamdată, informațiile disponibile indică doar intenția și cadrul general al întâlnirii din noiembrie, fără detalii despre agendă, format sau rezultate așteptate. [...]
Donald Trump spune că SUA ar urma să facă afaceri atât cu Ucraina, cât și cu Rusia după încheierea războiului , conturând o abordare în care normalizarea relațiilor comerciale devine parte a arhitecturii post-conflict, potrivit Kyiv Post . Declarația a fost făcută sâmbătă, 24 octombrie, în fața jurnaliștilor, când Trump a spus că se așteaptă la „angajament economic normalizat” cu ambele țări după încetarea ostilităților. În aceeași logică, el a afirmat că, odată ce războiul se termină, „vom face afaceri cu Ucraina și cu Rusia”. Tarifele ca instrument politic: presiune teoretică, efect practic limitat Mesajul despre relații comerciale post-război vine la scurt timp după un miting electoral în Florida (vineri, 23 octombrie), unde Trump a avansat ideea unor tarife de import de 200% pentru Ucraina și Rusia, ca posibilă pârghie de presiune pentru o soluție diplomatică. Totuși, Trump a admis că astfel de măsuri ar avea probabil un impact redus, invocând volumele mici ale comerțului bilateral: „Dar nu cumpărăm suficient ca să le facem asta, deci nu funcționează.” Context: sancțiuni amânate și pauză la tarifele prevăzute de lege În fundal, administrația americană a folosit tot mai mult restricții comerciale, derogări de la tarife și acorduri comerciale ca instrumente de politică externă înaintea alegerilor de la mijloc de mandat din 3 noiembrie, notează publicația. În paralel, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a susținut că Trump are „pârghii legale” pentru a-l constrânge pe Vladimir Putin să negocieze și a indicat că sancțiuni bipartizane aprobate de Congres ar fi rămas neaplicate la nivelul Casei Albe. Kyiv Post mai arată că dezbaterea despre relațiile comerciale se suprapune peste o decizie recentă a lui Trump de a suspenda sancțiuni și taxe comerciale prevăzute în „ Lindsey O. Graham Sanctioning Russia and Iran Act of 2026 ”. Pe 16 octombrie, Trump a semnat un ordin executiv care a invocat o secțiune din acest act pentru a renunța temporar la tarife obligatorii care urmau să intre în vigoare la 48 de ore după acel moment. Secretarul de stat Marco Rubio a justificat suspendarea ca o pauză de 60 de zile, pentru evaluarea efectelor economice mai largi, inclusiv asupra economiilor terțe dependente de petrolul rusesc, cum este India. De ce contează Semnalul că Washingtonul ar putea urmări reluarea afacerilor cu ambele părți după război mută discuția din zona strict militară în cea a instrumentelor economice: tarife, sancțiuni și derogări care pot influența atât negocierile, cât și arhitectura economică post-conflict. În același timp, chiar Trump indică o limitare practică majoră a „armei tarifare” în acest caz: nivelul redus al schimburilor comerciale directe. [...]
Publicarea în timp real a unor imagini cu operațiuni Mossad în Iran a fost gândită ca o tactică de „supraîncărcare” a aparatului de securitate iranian , pentru a-l împinge spre arestări în masă care să îngreuneze identificarea agenților reali, potrivit The Jerusalem Post , care citează declarații atribuite fostului șef al Mossad, David Barnea , scurse dintr-o intervenție în fața unui public restrâns. În centrul episodului se află decizia neobișnuită a Mossad de a publica, în iunie 2025, mai multe videoclipuri cu agenți acționând împotriva regimului din Iran. Publicația notează că materialele video au fost lansate în ziua de 13 iunie 2025 și au prezentat rolul co-lider al Mossad, alături de aviația israeliană, într-o lovitură preventivă asupra rachetelor balistice și apărării antiaeriene ale Iranului. Din perspectiva filmărilor, operațiunile ar fi inclus folosirea de drone lansate din interiorul Iranului, cu fețele agenților acoperite. Miza operațională: arestări în masă ca „ecran” pentru agenți Barnea a spus, conform relatării, că publicarea deliberată a videoclipurilor urmărea să declanșeze arestări pe scară largă și să facă mai dificil pentru Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) să distingă între agenți reali și persoane fără legătură cu Mossad. „Am vrut să ne asigurăm că arestează atât de mulți oameni în Iran încât să nu poată distinge grâul de neghină și, în cele din urmă, să-i elibereze pe toți.” În același context, fostul șef al Mossad a afirmat că Iranul „a eliberat toți deținuții”. The Jerusalem Post precizează că declarațiile ar fi fost distribuite într-un material video de Yediot Ahronot, iar publicația israeliană spune că i-a confirmat autenticitatea. Cifra invocată: 21.000 de arestări într-o singură zi Potrivit lui Barnea, IRGC ar fi arestat 21.000 de persoane în a doua zi a luptelor. Argumentul său a fost că, la un asemenea volum, chiar și dacă ar fi fost prinși „unul sau doi” agenți, autoritățile ar fi ajuns să elibereze oamenii, pentru că „poveștile” ar fi devenit imposibil de diferențiat. Barnea a mai susținut că multe dintre persoanele arestate sau executate de IRGC ca „agenți Mossad” nu ar fi avut, de fapt, legătură cu agenția. În plus, el a afirmat că „aproape toți” agenții Mossad nu au fost prinși și că, la finalul operațiunii din iunie 2025, a transmis public un mesaj de sfidare către IRGC: „Vom [continua să] fim acolo, așa cum am fost acolo.” Context: operațiuni coordonate și utilizarea dronelor Articolul amintește că Iranul mai acuzase anterior Mossad de folosirea dronelor, inclusiv într-un atac asupra facilității de la Karaj, în iunie 2021. În cazul operațiunii din iunie 2025, publicația susține că ulterior s-a confirmat utilizarea unui „întreg depozit” de drone pentru atacuri și sabotaj, alături de vehicule telecomandate și agenți umani implicați inclusiv în asasinate. The Jerusalem Post mai notează că, în septembrie 2025, a relatat „în exclusivitate” că zeci de femei din Mossad ar fi pătruns în Iran și ar fi operat la sol în timpul atacurilor Israelului asupra programelor nucleare și de rachete balistice ale Teheranului, iar Barnea ar fi trimis simultan sute de agenți sau persoane operate de agenți în misiuni coordonate. În lectura publicației, explicațiile lui Barnea ar închide „misterul” privind motivul pentru care Mossad și-ar fi asumat riscul de a difuza în timp real fragmente din acțiuni care, în mod normal, rămân complet clandestine. [...]
Matteo Salvini își consolidează controlul asupra Ligii și anunță presiuni pentru stoparea sprijinului financiar către Ucraina , o poziționare care poate complica negocierile bugetare și echilibrul din coaliția de guvernare de la Roma, potrivit Antena 3 , care citează Reuters. Salvini a fost reales duminică lider al partidului de extremă dreapta Liga , formațiune aflată la guvernare în Italia. În discursul său, el a promis că va face presiuni asupra guvernului pentru a opri sprijinul financiar pentru Ucraina, într-un moment în care, spune el, „situația economică este dificilă” și ar trebui pus sub semnul întrebării dacă Italia trebuie să continue să trimită bani și arme. Realegerea vine după ce Salvini a convocat în septembrie un congres extraordinar al partidului, demers interpretat de analiști drept o încercare de a-și întări autoritatea înaintea alegerilor de anul viitor. La vot au participat 705 delegați: Salvini a obținut aproximativ două treimi din voturi, iar contracandidatul său, Massimo Garavaglia, o cincime. Miza imediată: bugetul Italiei pe 2027–2029 Salvini a spus că primul punct de pe agenda sa este aprobarea, marți, a proiectului de lege bugetar al Italiei pentru perioada 2027–2029. În acest context, el leagă explicit dificultățile economice de necesitatea reevaluării cheltuielilor legate de sprijinul pentru Ucraina, ceea ce poate alimenta tensiuni politice în interiorul coaliției. Presiunea internă pe Liga: scădere în sondaje și concurență pe dreapta Deși conduce Liga din 2013 și a dus partidul la un vârf de 34% la alegerile europarlamentare din 2019, sondajele recente plasează formațiunea sub 5%, în spatele aliatului Forza Italia. În paralel, Viitorul Național, un nou grup de extremă dreapta format în februarie de disidenți ai Ligii, se apropie de 9%, potrivit aceleiași surse. Italia se confruntă și cu proteste pe fondul creșterii costurilor vieții, al cheltuielilor militare și al politicilor guvernamentale, iar măsurile de securitate au fost întărite după incidente violente în Milano, notează Reuters. [...]
Atacurile cu drone asupra regiunii Belgorod cresc presiunea pe infrastructura locală , după ce un atac aerian ucrainean a lovit în noaptea de sâmbătă spre duminică orașul Belgorod, cu victime și pagube raportate de autoritățile ruse, potrivit Agerpres . Doi bărbați au fost uciși și 13 persoane au fost rănite în atacul descris drept „masiv”, desfășurat cu drone. În același interval de 24 de ore, în întreaga regiune de frontieră ar fi avut loc 154 de atacuri, iar Belgorod ar fi fost „deosebit de afectat”, potrivit guvernatorului interimar al regiunii, Aleksandr Șuvaiev. Primarul orașului Belgorod, Valentin Demidov, a transmis pe rețelele de socializare că orașul a fost ținta unui atac masiv cu drone și a precizat că mai multe locuințe au suferit „pagube semnificative”. El a mai spus că au fost avariate și unele „facilități sociale și comerciale” și a publicat imagini din centrul orașului care arată clădiri de apartamente și vehicule în flăcări. Șuvaiev a adăugat că atacurile au vizat și alte zone din regiunea Belgorod în ultimele 24 de ore. Potrivit acestuia, alți doi bărbați au fost uciși în districtele Șebekino și Graivoron, iar alte cinci persoane au fost rănite în regiune, inclusiv un adolescent de 17 ani. Pe partea ucraineană, președintele Volodimir Zelenski a declarat că atacurile aeriene rusești au ucis patru persoane în noaptea de sâmbătă în regiunea Dnipro și au rănit alte 22, inclusiv o fetiță de 11 ani. Duminică dimineață, la Viniția, șase persoane au fost rănite după ce o dronă rusească a lovit o clădire rezidențială cu cinci etaje, distrugând patru apartamente, iar un azil privat de bătrâni a fost avariat, potrivit guvernatorului regional Natalia Zabolotna. Forțele aeriene ucrainene au mai anunțat că Rusia a lansat 153 de drone din mai multe regiuni, dintre care cel puțin 119 ar fi fost „doborâte sau neutralizate”. Informațiile privind victimele și pagubele provin din declarațiile autorităților părților implicate și nu pot fi verificate independent din datele prezentate. [...]
