Știri
Știri din categoria Externe
Rusia își consolidează pivotul economic spre China, pe fondul sancțiunilor occidentale, iar vizita de două zile a lui Vladimir Putin la Beijing este setată să pună cooperarea comercială și energetică în prim-plan, potrivit Mediafax. Președintele rus a transmis, într-un mesaj video înaintea deplasării, că relațiile bilaterale au ajuns la un nivel „cu adevărat fără precedent”.
Vizita este programată marți și miercuri și are loc la mai puțin de o săptămână după încheierea vizitei președintelui american Donald Trump la Beijing, un context care amplifică miza geopolitică și economică a discuțiilor ruso-chineze.
Kremlinul a anunțat că Putin și președintele chinez Xi Jinping vor aborda cooperarea economică și „probleme-cheie internaționale și regionale”. Deplasarea coincide și cu marcarea a 25 de ani de la semnarea Tratatului de prietenie și cooperare dintre Rusia și China.
În mesajul său, Putin a insistat pe rolul dialogului la nivel înalt și pe dimensiunea strategică a relației, inclusiv pe sprijinul reciproc în chestiuni considerate fundamentale de cele două state.
„Astăzi, relațiile ruso-chineze au atins un nivel cu adevărat fără precedent.”
În plan comercial, China a devenit principalul partener al Rusiei și, totodată, principalul cumpărător de petrol și gaze rusești, cu o accelerare a legăturilor economice după invazia rusă în Ucraina din 2022. Această realitate indică o reconfigurare a fluxurilor comerciale ale Rusiei, care își redirecționează exporturile și dependențele către Asia, în special către piața chineză.
Beijingul susține că are o poziție neutră în conflictul din Ucraina, însă și-a menținut relațiile comerciale cu Moscova în pofida sancțiunilor occidentale. În același timp, China a respins solicitările Occidentului de a opri livrările de componente tehnologice către industriile ruse de apărare, potrivit informațiilor din aceeași relatare.
Vizita lui Putin vine după summitul Xi–Trump, în care liderul chinez a descris relația China–SUA drept „cea mai importantă relație bilaterală din lume” și a spus că cele două țări ar trebui să se considere partenere, nu rivale. La finalul întâlnirii, Washingtonul și Beijingul au anunțat că vor lucra la un nou cadru pentru gestionarea unei „relații constructive China–SUA de stabilitate strategică”.
Pentru mediul de afaceri, semnalul principal rămâne că Rusia își ancorează tot mai mult comerțul extern și exporturile energetice în China, iar agenda discuțiilor de la Beijing include explicit cooperarea economică, într-un moment în care echilibrul relațiilor dintre marile puteri este în mișcare.
Recomandate
Atacul rusesc asupra Kievului a evidențiat o vulnerabilitate critică a apărării aeriene ucrainene , după ce toate rachetele balistice lansate au lovit țintele, într-un context de deficit global de interceptoare Patriot, potrivit NPR . În urma loviturilor, autoritățile au raportat cel puțin 12 morți și încă 60 de răniți. Rusia a lansat în noaptea de duminică spre luni valuri de drone și rachete asupra capitalei Ucrainei, iar forțele aeriene ucrainene au precizat că au fost folosite 351 de drone și 68 de rachete, ținta principală fiind Kievul. Conform aceleiași surse, toate cele 29 de rachete balistice au ajuns la ținte. Deficitul de interceptoare Patriot devine miza imediată Faptul că rachetele balistice nu au fost interceptate întărește, în evaluarea autorităților ucrainene, nevoia de interceptoare Patriot (muniția sistemelor americane de apărare antiaeriană folosite pentru doborârea rachetelor balistice). NPR notează că președintele Volodîmîr Zelenski ar urma să reia acest mesaj la summitul NATO de săptămâna aceasta, la Ankara, în Turcia. Purtătorul de cuvânt al forțelor aeriene, Iurii Ihnat, a spus la televiziunea națională că există „un deficit serios” de rachete interceptoare „acum, în Ucraina și în lume”, iar rușii profită de această situație. Într-o postare pe X, Zelenski a afirmat că Ucraina s-a descurcat mai bine împotriva dronelor și rachetelor de croazieră, dar nu și împotriva rachetelor balistice, pe fondul insuficienței interceptoarelor. El a cerut partenerilor din SUA și Europa „decizii puternice” pentru întărirea apărării aeriene și protejarea civililor. Ținte civile și reacții: „clădiri rezidențiale” Șeful Administrației Militare a Kievului, Tymur Tkachenko, a declarat pe Telegram că au fost lovite clădiri rezidențiale. Un imobil din districtul Podilskîi s-a prăbușit parțial, iar în districtul Darnîția mai multe clădiri au fost avariate, existând temeri că oameni au rămas prinși sub dărâmături. „Acestea sunt clădiri rezidențiale. Locuri unde oamenii dormeau și își trăiau viața obișnuită”, a spus Tymur Tkachenko. Context: escaladare și presiune pe lanțul de aprovizionare Atacul a avut loc la câteva zile după un alt bombardament rusesc asupra Kievului, care a ucis 31 de persoane, cel mai sângeros pentru capitală în acest an, potrivit NPR . Ministerul rus al Apărării a susținut că actualul bombardament a vizat fabrici de armament din Kiev și infrastructură de reparații pentru apărarea aeriană, precum și infrastructură energetică; afirmațiile nu au putut fi verificate independent. NPR mai arată că războiul din Orientul Mijlociu a tensionat oferta globală de interceptoare Patriot, produse în număr limitat, iar acest deficit se resimte „cel mai mult” în Ucraina. În paralel, Rusia își adaptează tactica pentru a exploata aceste breșe, în timp ce Ucraina încearcă să obțină sprijin suplimentar la nivel NATO. [...]
Zelenski cere aliaților să trimită rapid interceptoare Patriot din stocuri, susținând că deficitul actual lasă Ucraina vulnerabilă la rachetele balistice și permite Rusiei să provoace pierderi civile mari la Kiev, potrivit Kyiv Post . Într-un mesaj publicat pe Telegram luni, 6 iulie, președintele ucrainean a spus că Rusia a lansat peste noapte un atac de amploare asupra Kievului și a zonei din jur, cu 68 de rachete și 351 de drone. Bilanțul indicat de Zelenski: cel puțin 14 morți (11 în Kiev și trei în regiunea Kiev) și aproximativ 76 de răniți (circa 60 în capitală și 16 în regiune). Miza: apărarea antiaeriană împotriva rachetelor balistice Zelenski a afirmat că apărarea aeriană ucraineană a avut rezultate bune în doborârea dronelor și a rachetelor de croazieră, dar nu a reușit să intercepteze toate rachetele balistice din cauza lipsei de interceptoare Patriot (muniția folosită de sistemele antiaeriene Patriot). „Militarii noștri au arătat rezultate bune în doborârea dronelor și a rachetelor de croazieră astăzi, dar, din păcate, nu și a rachetelor balistice rusești. Motivul este aprovizionarea insuficientă cu rachete interceptoare.” În același mesaj, liderul ucrainean a susținut că, atâta timp cât rachetele Patriot „rămân în depozitele aliaților”, Rusia va continua să lovească zone rezidențiale, adăugând că SUA și Europa ar avea capacitatea de a opri aceste atacuri. Presiune înaintea summitului NATO Zelenski a cerut adoptarea unor „decizii puternice” privind întărirea apărării aeriene a Ucrainei la summitul NATO care urmează să aibă loc la Ankara, conform aceleiași surse. Operațiuni de salvare și amploarea pagubelor După atac, autoritățile au continuat operațiunile de intervenție pe parcursul zilei. La Kiev, echipele de urgență au salvat 64 de persoane, inclusiv doi copii, din clădiri avariate, iar pagube au fost raportate în peste 10 locații din oraș, inclusiv la imobile rezidențiale. În regiunea Kiev, Zelenski a menționat un incendiu în desfășurare la locul unei lovituri cu rachetă în suburbia Vișneve, unde se făceau evacuări din locuințele din apropiere. În total, peste 400 de salvatori și polițiști au fost implicați în intervenție. Context: atacuri aeriene combinate tot mai mari Kyiv Post notează că Rusia a extins în ultimele luni amploarea atacurilor aeriene combinate, folosind tot mai des rachete balistice împreună cu sute de drone într-un singur atac nocturn. Oficialii ucraineni avertizează că, deși Ucraina și-a îmbunătățit capacitatea de a intercepta drone și rachete de croazieră, sisteme Patriot suplimentare și interceptoare rămân esențiale pentru apărarea orașelor împotriva rachetelor balistice. [...]
Valul de căldură împinge UE spre importuri mai mari de aer condiționat din China , exact în momentul în care Bruxelles încearcă să reducă deficitul comercial record cu Beijingul, potrivit HotNews . Creșterea bruscă a cererii scoate în evidență cât de greu este pentru Uniune să-și diminueze dependența de produse chinezești, mai ales în segmente unde producția europeană este slabă. UE și China au publicat luni o declarație comună prin care își propun să „reechilibreze” relațiile comerciale și să abordeze dispute legate de accesul pe piață, controale la export și proprietate intelectuală. Comisarul european pentru Comerț, Maros Sefcovic , a spus că părțile și-au fixat termen până în octombrie pentru „rezultate concrete” și vor crea un grup de lucru care să monitorizeze fluxurile comerciale. Beijingul a dat asigurări că restricțiile la export pentru pământurile rare și magneții permanenți nu vor afecta lanțurile europene de aprovizionare. „Exporturile Chinei către Uniunea Europeană continuă să crească, în timp ce cota noastră de piaţă din China continuă să scadă. Această evoluţie nu este sustenabilă”, a declarat Sefcovic. Deficitul comercial rămâne mare, iar cererea de aparate crește rapid Deficitul comercial al UE cu China a crescut anul trecut cu 15%, până la 360 de miliarde de euro, iar în primul trimestru din 2026 a ajuns la 98 de miliarde de euro, cel mai ridicat nivel din 2022. Echipamentele electrice și utilajele sunt printre cele mai importate produse. În paralel, temperaturile de peste 40°C au accelerat achizițiile de aparate de aer condiționat, o piață dominată aproape integral de producători asiatici. Agenția Internațională pentru Energie estimează că doar aproximativ 20% dintre locuințele europene au aer condiționat, față de aproape 90% în Statele Unite, ceea ce indică un potențial de creștere semnificativ pentru furnizorii din Asia. Producătorii chinezi domină piața și își adaptează produsele la regulile europene Conform Euromonitor International, niciuna dintre cele mai bine vândute cinci mărci de aparate de aer condiționat din Europa nu aparține unei companii din UE. Primele trei poziții sunt ocupate de Haier, Gree și Midea, care controlează împreună aproximativ 32% din piața europeană; urmează Beko (Turcia) și Daikin (Japonia). Midea a anunțat că comenzile pentru modelul PortaSplit, proiectat pentru piața europeană, au depășit 200.000 de unități în acest an, dublu față de ritmul din 2025. În Germania, un site care urmărește stocurile în timp real a devenit viral după ce a indicat epuizarea majorității produselor. Modelul PortaSplit este prezentat ca exemplu de adaptare la constrângerile locale: unitatea exterioară poate fi montată fără găurirea fațadei și este clasificată drept mobilier, nu instalație fixă, ceea ce o ajută să respecte reguli stricte în orașe precum Paris. Totodată, cantitatea de agent frigorific este menținută sub limita impusă de legislația franceză. Presiune pentru măsuri mai dure, dar cu risc de escaladare Analiștii citați în material avertizează că situația evidențiază slăbiciunea industrială a Europei în domenii tehnologice importante. „Jumătate din importurile europene din China sunt produse tehnologice, de la automobile până la echipamente industriale sofisticate. Este o inversare a tendinţei din ultimele decenii şi reprezintă un motiv de îngrijorare pentru industria europeană”, a declarat Denis Depoux, director global la Roland Berger. Economista Alicia García Herrero (Natixis) consideră că progresele din negocieri sunt limitate și că Beijingul nu și-a asumat angajamente reale privind reducerea dezechilibrului comercial sau mecanisme de implementare. Comisia Europeană a transmis că „status quo-ul nu mai este o opțiune” și a început să aplice măsuri mai ferme, inclusiv restricționarea finanțării proiectelor solare care folosesc componente fabricate în China și eliminarea scutirilor fiscale pentru coletele de mică valoare utilizate de platforme precum Temu și Shein. În același timp, Bruxelles încearcă să păstreze un echilibru între protejarea industriei europene și accesul consumatorilor la produse mai ieftine, evitând declanșarea unui război comercial de amploare cu Beijingul. [...]
Kievul cere accelerarea livrărilor de apărare antiaeriană, pe fondul unui deficit de interceptoare , după un nou atac rusesc soldat cu 11 morți, iar miza imediată se mută pe deciziile politice și logistice pe care aliații le pot lua la summitul NATO de la Ankara , relatează HotNews . Volodimir Zelenski a cerut NATO „decizii ferme” la reuniunea din această săptămână, argumentând că Ucraina reușește să intercepteze drone și rachete de croazieră, dar are dificultăți în fața rachetelor balistice din cauza „stocului insuficient de rachete de interceptare”. Într-un mesaj publicat pe X, președintele ucrainean a legat direct protecția populației de întărirea apărării aeriene. Potrivit forțelor aeriene ucrainene, Rusia a lansat în noaptea de duminică spre luni 68 de rachete și 351 de drone asupra Ucrainei, iar sistemele de apărare aeriană au doborât sau neutralizat 37 de rachete și 326 de drone. În acest context, Zelenski a insistat că sprijinul aliat trebuie să se traducă în livrări concrete de armament pentru a susține rezistența la atacuri. „Atâta timp cât rachetele Patriot rămân în stocurile aliaților noștri, Rusia nu face decât să fie încurajată să continue să «distrugă» clădiri rezidențiale. Statele Unite și Europa au suficientă putere pentru a pune capăt acestei terori.” Reacția UE: bani pentru drone și un nou pachet de sancțiuni Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a susținut public apelul pentru înzestrare și a transmis că UE va continua să crească presiunea asupra Rusiei. Ea a anunțat că săptămâna trecută a fost acordată prima tranșă de 4 miliarde de euro dintr-un împrumut de 90 de miliarde de euro, destinat consolidării apărării Ucrainei cu tehnologie avansată de drone, și că „urmează și alte tranșe în curând”. Totodată, von der Leyen a precizat că se lucrează la finalizarea acordului privind al 21-lea pachet de sancțiuni „în zilele următoare”. Ce urmează la Ankara Summitul NATO are loc pe 7-8 iulie, la Ankara. În marja reuniunii, Zelenski și Donald Trump sunt așteptați să aibă o discuție bilaterală, într-un moment în care Kievul încearcă să transforme sprijinul politic în decizii operaționale rapide privind apărarea antiaeriană. [...]
China a respins acuzațiile că ar fi instruit trupe ruse pe teritoriul său , calificând informațiile drept „nefondate” și „pur fabricate”, într-un episod care adaugă presiune diplomatică asupra relației Beijing–Berlin pe fondul războiului din Ucraina, potrivit Global Times . Declarațiile au fost făcute luni de purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, Mao Ning , la o conferință de presă, ca răspuns la o întrebare legată de o întâlnire între ambasadorul Chinei în Germania și oficiali ai Ministerului german de Externe, precum și de tema discuției. Mao Ning a spus că ambasadorul chinez s-a întâlnit recent cu reprezentanți ai diplomației germane la solicitarea acestora, iar cele două părți au făcut un schimb de opinii despre relațiile China–Germania și „chestiuni de interes comun”. În ceea ce privește criza din Ucraina, Beijingul susține că a menținut „o poziție obiectivă și imparțială”, că rămâne angajat în promovarea unei soluții politice și că încurajează discuțiile de pace „în felul său”. În acest context, partea chineză a cerut Germaniei să privească poziția Chinei „într-o manieră obiectivă și rațională”. [...]
Hamas spune că va dizolva guvernul din Gaza, într-o mișcare menită să deblocheze planul de încetare a focului, dar care lasă neclare condițiile de tranziție și controlul efectiv asupra teritoriului , potrivit CNN . Anunțul vine în contextul în care planul de armistițiu mediat de SUA stagnează, iar pe teren raportul de forțe rămâne, în mare parte, neschimbat. Ismail al-Thwabta , șeful Biroului de Presă al Guvernului Hamas, a declarat că gruparea este pregătită să transfere guvernarea către un comitet tehnocrat palestinian, prevăzut în acord pentru a conduce enclava. În declarația Hamas nu apare însă nicio referire la dezarmare, una dintre cerințele-cheie ale fazei a doua a acordului, pe care Hamas a refuzat-o până acum. Ce se schimbă (și ce nu) în Gaza CNN notează că anunțul are, deocamdată, un caracter mai degrabă simbolic: Hamas și forțele sale de securitate își mențin controlul asupra părții din Gaza care nu este ocupată de armata israeliană. Totuși, gestul mută presiunea politică spre Israel, în condițiile în care președintele SUA, Donald Trump, îl presează pe premierul Benjamin Netanyahu să avanseze cu elemente ale planului, inclusiv crearea unor „zone pilot” în care palestinienii ar urma să trăiască sub administrația comitetului tehnocrat. Hamas a cerut mediatorilor și comunității internaționale să facă presiuni pentru ca Israelul să permită comitetului să intre în Gaza. Într-o declarație rostită la Spitalul Martirilor Al-Aqsa din Gaza City, al-Thwabta a cerut accelerarea pașilor pentru ca „Comitetul Național pentru Administrarea Gazei” (NCAG) să își asume rapid atribuțiile. Miza: comitetul tehnocrat și recunoașterea internațională „Board of Peace”, organism creat pentru a avansa acordul, a transmis că a „luat act” de anunț, dar că așteaptă „acțiuni, nu promisiuni”. Într-un mesaj pe X, board-ul a cerut dezarmarea Hamas: „Principiul de bază rămâne: o singură autoritate, o singură lege și o singură armă.” Muhammad Shehada, expert pe Gaza la European Council on Foreign Relations, a descris anunțul drept o încercare a Hamas de a „vorbi peste capul lui Netanyahu” și de a face apel la Trump. În evaluarea sa, comitetul este „singura cale” pentru a instala în Gaza o administrație palestiniană pe care comunitatea internațională să o recunoască „fără rezerve”, însă ar putea fi o mișcare venită prea târziu, deoarece Israelul păstrează „controlul final” asupra a ceea ce se întâmplă în Gaza și ar putea bloca NCAG. Implicații operaționale: 60.000 de angajați și un calendar neclar Hamas susține că a făcut „toate pregătirile administrative și legale” pentru transferul de autoritate către NCAG și că angajații guvernului din Gaza vor fi considerați angajați ai statului și își vor putea continua activitatea sub noua structură. Potrivit Biroului de Presă al Guvernului Hamas, administrația din Gaza are aproximativ 60.000 de angajați. Rămâne însă neclar când și cum s-ar produce tranziția. NCAG a fost imaginat în octombrie, ca parte a planului de armistițiu mediat de SUA, dar a rămas în Cairo, fără să poată intra în Gaza sau să exercite autoritate. „Board of Peace” a vorbit recent despre întâlniri „foarte productive” în Cipru și despre pregătirea preluării conducerii de către NCAG „când sunt îndeplinite condițiile potrivite”, fără a detalia aceste condiții. Context: armistițiul stagnează, iar controlul teritorial se schimbă Planul de încetare a focului, în 20 de puncte, intrat în vigoare în octombrie, a rămas blocat, cu elemente importante neimplementate. Deși prima fază prevedea oprirea completă a luptelor, Israelul a continuat lovituri aproape zilnice, iar Ministerul Sănătății din Palestina afirmă că peste 1.000 de persoane au fost ucise în Gaza în atacuri israeliene de la începutul armistițiului. În faza a doua, în locul retragerii, armata israeliană a preluat mai mult teritoriu, cu obiectivul declarat de a ocupa aproximativ 70% din Fâșie, împingând cei două milioane de palestinieni într-o zonă tot mai restrânsă. O forță internațională care ar fi trebuit să securizeze părți din Gaza și să permită NCAG să guverneze nu s-a materializat, iar Hamas și-a reafirmat controlul în zonele neocupate de Israel, inclusiv prin executarea recentă a unui palestinian acuzat de colaborare cu Israelul. În lipsa unui calendar și a unor garanții privind accesul NCAG în Gaza, anunțul Hamas riscă să rămână, cel puțin pe termen scurt, un instrument de presiune diplomatică mai degrabă decât o schimbare administrativă efectivă. [...]
