Știri
Știri din categoria Externe

Rusia își consolidează pivotul economic spre China, pe fondul sancțiunilor occidentale, iar vizita de două zile a lui Vladimir Putin la Beijing este setată să pună cooperarea comercială și energetică în prim-plan, potrivit Mediafax. Președintele rus a transmis, într-un mesaj video înaintea deplasării, că relațiile bilaterale au ajuns la un nivel „cu adevărat fără precedent”.
Vizita este programată marți și miercuri și are loc la mai puțin de o săptămână după încheierea vizitei președintelui american Donald Trump la Beijing, un context care amplifică miza geopolitică și economică a discuțiilor ruso-chineze.
Kremlinul a anunțat că Putin și președintele chinez Xi Jinping vor aborda cooperarea economică și „probleme-cheie internaționale și regionale”. Deplasarea coincide și cu marcarea a 25 de ani de la semnarea Tratatului de prietenie și cooperare dintre Rusia și China.
În mesajul său, Putin a insistat pe rolul dialogului la nivel înalt și pe dimensiunea strategică a relației, inclusiv pe sprijinul reciproc în chestiuni considerate fundamentale de cele două state.
„Astăzi, relațiile ruso-chineze au atins un nivel cu adevărat fără precedent.”
În plan comercial, China a devenit principalul partener al Rusiei și, totodată, principalul cumpărător de petrol și gaze rusești, cu o accelerare a legăturilor economice după invazia rusă în Ucraina din 2022. Această realitate indică o reconfigurare a fluxurilor comerciale ale Rusiei, care își redirecționează exporturile și dependențele către Asia, în special către piața chineză.
Beijingul susține că are o poziție neutră în conflictul din Ucraina, însă și-a menținut relațiile comerciale cu Moscova în pofida sancțiunilor occidentale. În același timp, China a respins solicitările Occidentului de a opri livrările de componente tehnologice către industriile ruse de apărare, potrivit informațiilor din aceeași relatare.
Vizita lui Putin vine după summitul Xi–Trump, în care liderul chinez a descris relația China–SUA drept „cea mai importantă relație bilaterală din lume” și a spus că cele două țări ar trebui să se considere partenere, nu rivale. La finalul întâlnirii, Washingtonul și Beijingul au anunțat că vor lucra la un nou cadru pentru gestionarea unei „relații constructive China–SUA de stabilitate strategică”.
Pentru mediul de afaceri, semnalul principal rămâne că Rusia își ancorează tot mai mult comerțul extern și exporturile energetice în China, iar agenda discuțiilor de la Beijing include explicit cooperarea economică, într-un moment în care echilibrul relațiilor dintre marile puteri este în mișcare.
Recomandate

O posibilă repoziționare a Chinei față de războiul din Ucraina a fost sugerată în discuțiile recente de la Beijing: Xi Jinping i-ar fi spus lui Donald Trump că Vladimir Putin ar putea ajunge să „regrete” invazia, potrivit informațiilor relatate de Digi24 , care citează Financial Times . Miza pentru mediul economic este legată de riscul ca Beijingul să își recalibreze sprijinul – inclusiv pe zona de bunuri cu dublă utilizare – într-un conflict care a remodelat fluxuri comerciale, sancțiuni și costuri energetice. Potrivit mai multor persoane familiarizate cu evaluarea făcută de SUA asupra summitului de săptămâna trecută, comentariul lui Xi ar fi venit în cadrul unor discuții ample care au inclus și Ucraina. În aceeași conversație, Trump ar fi sugerat ca SUA, China și Rusia să coopereze împotriva Curții Penale Internaționale (CPI). De ce contează: semnalul politic poate schimba calculele economice Afirmația atribuită liderului chinez este prezentată ca mergând mai departe decât poziționările anterioare. O persoană care cunoaște întâlnirile lui Xi cu fostul președinte american Joe Biden a spus că, deși discuțiile au fost „sincere și directe” despre Rusia și Ucraina, Xi nu ar fi oferit atunci o evaluare a lui Putin și a războiului. În plan economic, orice nuanțare publică sau semiprivată a poziției Beijingului e urmărită atent deoarece China a fost acuzată în repetate rânduri de administrația Biden că a furnizat Rusiei produse cu dublă utilizare (bunuri civile care pot fi folosite și militar). Administrația Trump și-a exprimat, la rândul ei, îngrijorarea, însă mai rar, potrivit informațiilor din articol. Contextul imediat: vizita lui Putin în China și „fișa” Casei Albe Dezvăluirea apare înaintea vizitei lui Vladimir Putin în China , programată pentru marți, pentru o întâlnire la nivel înalt cu Xi, la câteva zile după ce liderul chinez l-a primit pe președintele american – a doua întâlnire a celor doi de când Trump s-a întors la Casa Albă. Casa Albă a publicat duminică o fișă informativă despre summit, dar aceasta nu ar fi inclus referiri la discuțiile despre Putin sau la războiul din Ucraina. Ambasada Chinei la Washington nu a răspuns unei solicitări de comentariu, iar Casa Albă a refuzat să comenteze, potrivit materialului. CPI, un alt punct sensibil în discuții În cadrul întâlnirii cu Xi, Trump ar fi avansat ideea unei cooperări SUA–China–Rusia împotriva CPI, invocând interese comune, potrivit unor surse apropiate discuțiilor. Casa Albă a refuzat să comenteze această afirmație, însă administrația Trump și-a exprimat anterior opoziția față de CPI, pe care o acuză de politizare și depășirea competențelor. Unde se află războiul și ce urmează Materialul notează că războiul Rusiei împotriva Ucrainei ar fi ajuns într-un impas după patru ani, pe fondul eficientizării utilizării dronelor de către Ucraina pentru lovirea forțelor și țintelor rusești. În acest context, vizita lui Putin la Beijing și eventualele semnale privind poziția Chinei rămân relevante pentru direcția sancțiunilor, a lanțurilor de aprovizionare și a riscurilor geopolitice care influențează piețele. [...]

Instruirea a circa 200 de militari ruși în China pe drone și război electronic sugerează un sprijin operațional discret pentru Moscova , în pofida poziției publice de „neutralitate” a Beijingului, potrivit Mediafax , care citează informații și documente consultate de Reuters . Instruirea ar fi avut loc la finalul anului trecut, în mai multe locații din China, și ar fi vizat domenii precum utilizarea dronelor, războiul electronic, aviația și operațiunile infanteriei, conform mai multor agenții de informații europene și unor documente văzute de Reuters. Un acord bilingv ruso-chinez, semnat la Beijing în iulie 2025 de ofițeri de rang înalt din ambele armate, ar indica trimiterea celor 200 de soldați ruși la facilități militare din Beijing, Nanjing și alte orașe chineze, urmând ca militari chinezi să fie trimiși în Rusia pentru instruire. Ce ar fi inclus programele de instruire Potrivit unor rapoarte interne din armata rusă, citate în material, instruirea ar fi avut componente aplicate, inclusiv integrarea dronelor în misiuni de luptă și contracararea dronelor ucrainene: în Shijiazhuang, 50 de militari ruși ar fi fost instruiți să folosească mortiere de 82 mm, concomitent cu drone pentru identificarea inamicului; la Zhengzhou, ar fi existat sesiuni de război electronic pentru dezafectarea dronelor ucrainene; în Yibin, antrenamente pentru operarea mai multor tipuri de drone; la Nanjing, cursuri despre minare, deminare și eliminarea dispozitivelor explozive improvizate. Documentul menționat ar arăta și caracterul confidențial al demersului, printr-o interdicție de a relata în mass-media sau de a informa terțe părți despre aceste vizite. Reacția Beijingului și contextul diplomatic Ministerul Afacerilor Externe de la Beijing a declarat pentru Reuters că, în privința războiului din Ucraina, China a menținut „o poziție obiectivă și imparțială” și a depus eforturi pentru promovarea negocierilor de pace, adăugând că „părțile relevante nu ar trebui să alimenteze în mod deliberat confruntarea sau să transfere vina pe alții”. În același context, materialul notează că marți urmează să înceapă o vizită de două zile în China a președintelui rus Vladimir Putin , la mai puțin de o săptămână după întâlnirea dintre președintele Donald Trump și Xi Jinping, la Beijing. [...]

Cancelarul german Friedrich Merz mizează pe o intervenție a Chinei pentru a împinge Rusia spre încheierea războiului din Ucraina, pe fondul vizitei lui Vladimir Putin la Beijing, unde discuțiile vizează extinderea parteneriatului strategic ruso-chinez, potrivit Agerpres . Merz a spus, marți, la Berlin, după o întâlnire cu președintele elvețian Guy Parmelin, că nu se așteaptă la „o schimbare fundamentală” în relațiile strategice dintre Rusia și China în acest moment. Totuși, cancelarul german a legat vizita lui Putin de speranța că președintele chinez Xi Jinping îl va îndemna pe liderul de la Kremlin să pună capăt războiului din Ucraina. „Însă, în mod firesc, asociem această vizită cu speranța că președintele Xi îl va îndemna, de asemenea, pe președintele Putin să pună capăt acestui război din Ucraina, pe care nu îl poate câștiga.” În aceeași declarație, Merz a subliniat costul uman al conflictului, afirmând că războiul provoacă zilnic „pierderi grele de vieți omenești” pentru Rusia. Contextul vizitei lui Putin la Beijing Putin a început marți o vizită de două zile în China, descrisă ca fiind a 25-a deplasare a liderului rus în această țară. Vizita are loc la câteva zile după ce președintele american Donald Trump s-a aflat la Beijing. Potrivit informațiilor transmise, discuțiile dintre Putin și Xi Jinping, organizate la invitația liderului chinez, se vor concentra pe extinderea parteneriatului strategic dintre Rusia și China. [...]

Vizita lui Vladimir Putin la Beijing are ca miză centrală negocierea gazoductului „ Puterea Siberiei 2 ”, iar protocolul de primire – la nivel de ministru de externe, nu de vicepreședinte – este prezentat ca un semnal că Rusia intră în China cu o putere de negociere mai slabă , potrivit Adevărul . Putin pleacă luni, 19 mai, într-o vizită de lucru în China și urmează să fie întâmpinat la aeroport de Wang Yi, ministrul chinez de externe. Asistentul lui Putin, Iuri Ușakov, a descris un „program încărcat”, cu ceremonie oficială de bun venit, gardă de onoare și copii prezenți la aeroport. Semnalul diplomatic: rangul celui care întâmpină contează În material este invocată comparația cu o vizită recentă a președintelui american Donald Trump, care ar fi fost întâmpinat la Beijing de vicepreședintele Han Zheng. Jurnalistul Roman Timbaliuk susține că diferența de rang transmite un mesaj calculat de Beijing despre ierarhia reală în relațiile bilaterale. „Putin nici măcar nu a ajuns să-și vadă stăpânul chinez și a fost deja retrogradat... El va fi întâmpinat de ministrul chinez de Externe, Wang Yi. Între timp, Trump a fost întâmpinat de vicepreședintele chinez Han Zheng, o figură semnificativ mai importantă în ierarhia chineză decât ministrul de Externe. Pentru Beijing, astfel de detalii nu sunt întâmplătoare, ci fac parte dintr-un semnal diplomatic.” (Referința menționată în articol: postarea lui Roman Timbaliuk .) Ce urmărește Moscova: „Puterea Siberiei 2” și poziția Chinei pe Ucraina Adevărul notează că obiectivul principal al lui Putin este negocierea acordului „Puterea Siberiei 2”. În paralel, liderul rus ar urmări să înțeleagă cum vede Beijingul evoluțiile războiului din Ucraina și perspectivele de negociere. Vizita este programată să coincidă cu aniversarea a 25 de ani de la Tratatul de Bună Vecinătate, Prietenie și Cooperare dintre China și Rusia . Este planificată și o întâlnire Putin–Xi Jinping într-un format restrâns, iar delegația rusă ar urma să includă viceprim-miniștri, miniștri federali și oligarhi apropiați Kremlinului. De asemenea, este anunțată semnarea mai multor documente, inclusiv o declarație „privind stabilirea unei lumi multipolare și a unui nou tip de relații internaționale”. Contextul care apasă negocierile: oboseala Rusiei după patru ani de război Potrivit analiștilor citați în articol, Rusia ar da semne de oboseală după mai bine de patru ani de conflict: parade militare mai restrânse, iar infrastructura energetică rusă continuă să fie lovită de atacuri ucrainene. În același timp, Putin ar fi sugerat recent că războiul ar putea intra într-o etapă decisivă. Pentru China, Rusia rămâne un partener strategic important, inclusiv energetic, iar o eventuală prăbușire a regimului de la Moscova ar crea riscuri majore pentru Beijing, în opinia analiștilor. (Context suplimentar menționat în articol: Adevărul .) [...]

Vizita lui Vladimir Putin la Beijing vine cu o agendă economică și instituțională amplă , inclusiv semnarea a circa 40 de documente și o delegație rusă extinsă, într-un moment în care comerțul bilateral China–Rusia a ajuns la aproximativ 228 miliarde de dolari (aprox. 1.026 miliarde lei) în 2025, potrivit Global Times . Președintele rus a sosit marți seară la Beijing și a fost întâmpinat de Wang Yi, iar autoritățile chineze au transmis oficial că „China îl întâmpină” pe Putin, prin vocea purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe, Guo Jiakun. Vizita este a 25-a a lui Putin în China, mai mult decât a oricărui alt lider în funcție al unei mari puteri, notează publicația. Miza: extinderea cooperării economice, dincolo de energie Înaintea deplasării, Putin a afirmat într-un mesaj video că relațiile Rusia–China au ajuns la „un nivel cu adevărat fără precedent”, potrivit agenției Xinhua, citată de Global Times . El a amintit că se împlinesc 25 de ani de la semnarea Tratatului de bună vecinătate și cooperare prietenească și 30 de ani de la stabilirea parteneriatului strategic de coordonare. Pe componenta operațională, consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov a spus că delegația rusă este „destul de reprezentativă”, incluzând cinci vicepremieri și opt miniștri (agricultură, cultură, transporturi, economie, finanțe, construcții, educație), precum și guvernatorul băncii centrale, Elvira Nabiullina, lideri regionali și directori ai unor mari companii și corporații de stat. Tot Ușakov a indicat că cele două părți vor semna „în jur de 40 de documente”, potrivit Tass, citată în articol. În paralel, Li Yongquan, director la Development Research Center of the State Council, a susținut că schimburile comerciale au crescut rapid în ultimii ani, iar structura comerțului se schimbă față de dependența anterioară de energie: exporturile Chinei de automobile și produse electronice către Rusia au crescut, iar cooperarea pe lanțuri industriale și de aprovizionare în știință și tehnologie „este de așteptat să se adâncească”, conform sursei. Comerț de 228 miliarde dolari și un parteneriat fără „alianță” Ministerul Comerțului din China a raportat că schimburile bilaterale au atins aproximativ 228 miliarde de dolari (aprox. 1.026 miliarde lei) în 2025, depășind pragul de 200 miliarde de dolari pentru al treilea an consecutiv. China a rămas cel mai mare partener comercial al Rusiei timp de 16 ani la rând, potrivit datelor citate. Pe fondul atenției internaționale, inclusiv al unor interpretări din presa occidentală privind o posibilă „alianță”, Ușakov a declarat că Moscova și Beijingul „nu se aliază împotriva nimănui” și că lucrează „în numele păcii și prosperității tuturor”, potrivit Tass. În aceeași linie, experți citați de Global Times insistă asupra principiilor de „non-alianță, non-confruntare” și a angajamentului de a nu viza terțe părți. Ce urmează: documente semnate și o declarație despre „lumea multipolară” Dincolo de acordurile sectoriale, Ușakov a mai spus că cele două părți vor adopta o „Declarație comună privind emergența unei lumi multipolare și un nou tip de relații internaționale”. Putin a afirmat, tot într-un mesaj video citat de Xinhua, că relația strategică Rusia–China are un rol „stabilizator” la nivel global și că cele două state cooperează în formate multilaterale precum ONU, Organizația de Cooperare de la Shanghai și BRICS. Pentru mediul de afaceri, semnalul principal al vizitei este că relația bilaterală este împinsă spre o coordonare mai densă – cu instrumente formale (documente și declarații) și cu o agendă economică mai diversificată – într-un context geopolitic în care Beijingul și Moscova încearcă să-și consolideze opțiunile comerciale și industriale pe termen mediu. [...]

Valul de atacuri ucrainene cu drone asupra infrastructurii din Rusia începe să aibă efecte economice și operaționale vizibile , pe fondul lovirii repetate a rafinăriilor, depozitelor de petrol și fabricilor de microelectronice, potrivit Adevărul . Miza Kievului, susțin analiști citați, este să afecteze direct capacitatea Rusiei de a finanța și susține războiul, nu doar să obțină un impact simbolic. În noaptea de sâmbătă spre duminică, Ucraina a lansat unul dintre cele mai mari atacuri aeriene de la începutul conflictului, cu aproape 600 de drone care au vizat mai multe regiuni ale Federației Ruse, inclusiv zona Moscovei. Ministerul rus al Apărării a transmis că a interceptat 556 de drone în timpul nopții și alte 30 după răsărit. Atacurile s-ar fi extins până la aproximativ 1.100 de kilometri de granița ucraineană și ar fi vizat inclusiv infrastructură militară, depozite de petrol, fabrici de microelectronice și alte obiective strategice. Autoritățile ruse au raportat patru morți. Ținte cu relevanță economică: petrol și microelectronice Potrivit Ministerului ucrainean al Apărării, dronele au lovit pentru prima dată rafinăria de petrol din Moscova, depozitul petrolier Solnechnogorsk și mai multe fabrici implicate în producția de microcipuri pentru armament de precizie. Statul Major ucrainean a anunțat că una dintre ținte a fost o fabrică specializată în produse high-tech și componente pentru arme ghidate. În același timp, Kievul a confirmat utilizarea unor modele de drone cu rază lungă, inclusiv FP-1 Firepoint , drone-machetă RS-1 Bars și un model nou, Bars-SM Gladiator. În material se menționează că FP-1 ar avea o rază de acțiune de până la 1.600 de kilometri, iar modelele Bars pot lovi ținte la 700–800 de kilometri. Ucraina își justifică investițiile în industria de drone prin costuri mai mici și eficiență mai bună față de armele clasice cu rază lungă. Presiune operațională: „Rusia nu poate apăra tot” Analistul britanic Keir Giles (Chatham House) afirmă că amploarea și frecvența atacurilor indică exploatarea unor vulnerabilități structurale ale Rusiei, în special dificultatea de a proteja un teritoriu foarte întins și un număr mare de obiective critice. Într-o declarație pentru Daily Mail, el susține că atacurile cu drone „nu vor câștiga singure războiul”, dar sunt un semn că avantajul începe să se încline în favoarea Ucrainei. În regiunea Moscovei, guvernatorul Andrei Vorobiov a anunțat moartea unei femei după ce o dronă a lovit o casă, iar alte două persoane au murit în atacurile de dimineață, inclusiv un cetățean indian care lucra în Rusia. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a spus că mai mulți muncitori au fost răniți în apropierea unei rafinării de petrol și gaze. În material se arată că, deși Moscova este vizată periodic, loviturile directe asupra capitalei rămân relativ rare și au un impact psihologic major. Context: escaladare militară și negocieri blocate Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris operațiunea drept o reacție „pe deplin justificată” după bombardamentele ruse asupra Kievului, soldate, potrivit sursei, cu cel puțin 24 de morți. Pe plan diplomatic, discuțiile de pace rămân în impas: Kievul refuză cererile teritoriale ale Moscovei în Donbas, iar încercările SUA de a relansa negocierile au stagnat în ultimele luni. În paralel, Zelenski a declarat că Rusia a lansat într-o singură noapte 524 de drone și 22 de rachete asupra Ucrainei. Tot luni, Kievul a acuzat Rusia că a lovit o navă comercială chineză în Marea Neagră, în apropierea portului Odesa, descris ca nod vital pentru exporturile agricole ucrainene, incident care are loc înaintea unei vizite de două zile a lui Vladimir Putin în China. [...]