Știri
Știri din categoria Externe
Noile sancțiuni americane anunțate pentru luni riscă să lovească și partenerii comerciali ai Iranului, inclusiv China, pe fondul blocajului aproape total al traficului de petrol prin Strâmtoarea Hormuz și al creșterii prețurilor la țiței, potrivit Reuters.
Statele Unite și Iranul au schimbat mesaje sfidătoare înaintea anunțului programat, în condițiile în care războiul se apropie de șase luni. Deși cele două părți nu mai fac schimb de focuri, nici nu urmăresc negocieri de pace, iar Teheranul își păstrează pârghia strategică amenințând că va lovi petrolierele „neautorizate” care încearcă să tranziteze strâmtoarea.
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, urmează să susțină luni o conferință de presă la ora 18:00 (ora României), după ce a promis „cele mai dure sancțiuni din istorie” împotriva Iranului și a cerut Chinei să coopereze cu Washingtonul. China cumpără peste 80% din petrolul iranian exportat pe mare, potrivit datelor din 2025 ale firmei de analiză Kpler, iar Beijingul a cerut diplomație.
Iranul a respins din start măsurile, prin vocea purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmaeil Baghaei, care a calificat iminentele sancțiuni drept o „afirmare a suveranității extraterritoriale” și a susținut că sancțiunile secundare nu au fundament în dreptul internațional.
Traficul prin Hormuz a ajuns la minime, cu mii de navigatori blocați pe sute de nave. Datele de urmărire a navelor citate de Reuters arată că doar patru nave de mărfuri au traversat strâmtoarea joi, niciuna dintre ele nefiind petrolier de mare capacitate sau transportator de gaze naturale lichefiate.
Secretarul Energiei din SUA, Chris Wright, a declarat că armata americană a ajutat la tranzitul unei medii pe șapte zile de 8 milioane de barili pe zi, în scădere de la peste 20 de milioane de barili pe zi înainte de război — volum echivalent cu aproximativ unul din cinci barili consumați la nivel global.
În timp ce șeful Statului Major al forțelor armate iraniene, generalul-maior Ali Abdollahi, a promis răspunsuri „zdrobitoare” la amenințările inamice, președintele Masoud Pezeshkian a cerut o soluție diplomatică.
„Ar fi mai bine să încheiem războiul astăzi, când suntem puternici și avem demnitate...”, a spus Pezeshkian, potrivit agenției ISNA.
În paralel, președintele Parlamentului, Mohammad Baqer Qalibaf, a recunoscut presiunea economică, avertizând că puterea militară nu este suficientă dacă populația rămâne fără resurse și economia nu mai funcționează.
„Indiferent câtă putere militară avem, nu vom supraviețui dacă oamenii sunt flămânzi...”, a declarat Qalibaf, potrivit agenției IRNA.
Reuters notează că atacurile SUA au afectat sever economia Iranului și i-au devastat marina și forțele aeriene, însă Teheranul păstrează suficiente capabilități cu rachete și drone pentru a bloca traficul petrolier și a ataca rivali regionali. În același timp, președintele Donald Trump nu și-a atins încă obiectivele anunțate la începutul războiului, inclusiv dezmembrarea programului nuclear iranian, a cărui stare rămâne incertă după ce inspectorii ONU nu mai au acces din 2025.
Bilanțul uman menționat de Reuters indică mii de morți, inclusiv 168 de copii iranieni uciși în prima zi a războiului. SUA au raportat peste 750 de militari răniți și 18 uciși.
În perioada imediat următoare, atenția se mută pe detaliile sancțiunilor de luni și pe modul în care vor fi aplicate măsuri secundare asupra partenerilor comerciali ai Iranului, într-un moment în care blocajul din Hormuz amplifică riscurile pentru aprovizionarea globală cu petrol.
Recomandate
Două nave cargo s-au scufundat lângă Strâmtoarea Hormuz , iar fluxul de petrol prin zonă a coborât la mai puțin de un sfert din nivelurile de dinainte de război , pe fondul intensificării atacurilor asupra transportului comercial, potrivit CNN . Evoluția reaprinde riscurile operaționale pentru lanțurile de aprovizionare și pune presiune pe prețurile energiei la nivel global. Nava container GFS Pride, înregistrată în Singapore, a fost lovită marți în timp ce traversa strâmtoarea, a luat foc și ulterior s-a scufundat, conform Autorității Maritime și Portuare din Singapore. Echipajul a fost evacuat în siguranță. CNN spune că a verificat imagini video în care se vede fum negru ridicându-se de pe navă, iar ulterior imagini satelitare indică marfă împrăștiată în apă și o mică pată de petrol. Televiziunea de stat iraniană Press TV a susținut că nava ar fi „lovit o mină marină pe o rută neautorizată”, însă experți citați de CNN contestă această variantă și consideră mai probabil un atac cu dronă. A doua navă, Cape Dao, înregistrată în Antigua și Barbuda, s-a scufundat de asemenea, potrivit datelor Organizației Maritime Internaționale (IMO), după ce fusese lovită inițial de un proiectil pe 23 septembrie. Un membru indian al echipajului a murit. Impactul asupra pieței: mai puțin petrol tranzitat, prețuri mai mari Deși mai multe nave au fost lovite în Strâmtoarea Hormuz în acest an, acestea sunt doar a doua și a treia navă scufundată în Orientul Mijlociu de la începutul războiului cu Iran, în februarie, potrivit datelor IMO. CNN notează că atacurile s-au intensificat semnificativ de la finalul lui septembrie, ceea ce a redus din nou cantitatea de petrol care tranzitează din Orientul Mijlociu și a împins în sus prețurile petrolului la nivel mondial. Datele United Kingdom Maritime Trade Operations (UKMTO) , care monitorizează incidentele de navigație, arată că de luni au fost raportate nouă atacuri în sau în apropierea Strâmtorii Hormuz, inclusiv un atac cu dronă asupra unui petrolier. Potrivit serviciului de monitorizare maritimă Kpler, luni au tranzitat cu succes Strâmtoarea Hormuz doar 4,147 milioane de barili de petrol, „mai puțin de un sfert” din nivelurile de dinainte de război. Kpler mai arată că media pe șapte zile a fluxului de petrol prin Hormuz a scăzut puternic de la începutul lui octombrie. Context operațional: escaladare și întrebări despre răspunsul internațional Charlie Brown, fost ofițer al Marinei SUA și consilier senior pentru organizația United Against Nuclear Iran, a declarat că scufundarea navei GFS Pride reprezintă o escaladare periculoasă după săptămâni de atacuri aproape zilnice asupra transportului comercial și că, deși Iranul invocă o mină navală, un atac cu dronă este mai probabil. „Mulți se întreabă ce răspuns va avea Marina SUA la atacurile tot mai intense ale Iranului asupra transportului global. Dar adevărata întrebare este ce răspuns vor avea alte națiuni.” CNN mai relatează că armata americană continuă să aplice o blocadă asupra porturilor iraniene pentru a menține presiunea economică, iar Iranul încearcă să-și recapete influența asupra strâmtorii, inclusiv pe fondul apropierii alegerilor de la mijlocul mandatului în SUA. În paralel, administrația Trump a încercat să reducă prețurile și printr-un acord controversat de relaxare a unor sancțiuni asupra Rusiei pentru a importa o cantitate relativ mică de motorină, măsură criticată bipartizan, fără garanții de efect semnificativ, potrivit CNN. [...]
Groenlanda temperează așteptările privind o „explorare masivă” a resurselor de către SUA , invocând costuri foarte mari și dificultăți logistice care fac improbabilă o accelerare rapidă a proiectelor, potrivit Biziday . Ministrul groenlandez al Afacerilor, Resurselor Minerale și Energiei, Jørgen Hammeken-Holm, a declarat pentru CNN că „suntem foarte departe de o explorare masivă” a resurselor insulei de către Statele Unite. Oficialul a subliniat că extragerea resurselor din Groenlanda este complicată și scumpă, inclusiv din cauza amplasării multor zăcăminte în zone izolate, la nord de Cercul Polar, unde infrastructura este redusă. Ce există în teren: proiecte mici, cu orizont de ani Ministrul a precizat că sunt în derulare „numeroase proiecte mici de explorare” realizate de companii americane, însă acestea ar putea avea nevoie de ani până să devină operaționale. CNN notează că aproximativ 80% din suprafața Groenlandei este acoperită de gheață, iar în unele zone stratul de gheață polară depășește un kilometru și jumătate grosime. Context politic: presiune pe control, dar cooperare pe securitate Declarațiile vin după ce Donald Trump a afirmat că vor începe lucrări masive de explorare a resurselor în teritoriul autonom danez. În paralel, de la revenirea la Casa Albă, Trump a amenințat de mai multe ori că va obține control asupra Groenlandei. Cu câteva săptămâni în urmă, Statele Unite, Danemarca și Groenlanda au semnat un acord de securitate pentru consolidarea prezenței militare americane pe insulă și reducerea tensiunilor cu președintele american. [...]
Groenlanda pregătește o interdicție a mineritului și explorării în ape adânci până în 2029 , după ce parlamentul local a cerut guvernului să elaboreze o lege în acest sens, potrivit Agerpres . Decizia conturează un posibil cadru de reglementare mai strict pentru activitățile extractive offshore, cu efect direct asupra perspectivelor de investiții în astfel de proiecte în teritoriu. Propunerea a fost adoptată joi, în unanimitate, iar mandatul dat executivului este să pregătească legislația care să interzică atât mineritul, cât și explorarea în ape adânci până la sfârșitul anului 2029. Informația este relatată de AFP, citată de Agerpres. În materialul disponibil public nu apar detalii suplimentare despre conținutul viitoarei legi, calendarul intermediar sau eventuale excepții, astfel că rămâne de văzut cum va fi definită concret interdicția și ce activități va acoperi. [...]
Un ordin venit din interiorul Casei Albe ar fi dus la limitarea temporară a Starshield pentru Ucraina , un serviciu prin satelit folosit pe front pentru comunicații și operațiuni cu drone, potrivit News , care citează Reuters. Miza este una operațională: restricțiile au afectat funcționarea receptoarelor montate pe platforme care se deplasează cu viteză mare, cu impact direct asupra performanței dronelor ucrainene. Potrivit a doi oficiali americani și unui oficial occidental, liderii de la Departamentul Apărării au primit un mesaj că serviciul Starshield al SpaceX destinat armatei ucrainene „trebuia încetinit”. Sursele au vorbit sub protecția anonimatului și nu au precizat cine anume din Casa Albă a luat decizia sau cine a fost responsabil de implementare. Starshield este versiunea de nivel militar a Starlink, iar Pentagonul este cel mai mare client al acestui serviciu. În Ucraina, oficiali ucraineni au spus în această săptămână că receptoarele Starlink de nivel militar au încetat să funcționeze atunci când erau montate pe obiecte care se deplasează cu viteză mare, ceea ce a afectat dronele care se bazează pe ele pentru ghidaj la bord. O persoană din Ministerul Apărării din Ucraina a declarat joi că receptoarele funcționează din nou în timpul mișcării, însă doar până la viteze de 100 de mile pe oră (aprox. 160 km/h). Contextul politic invocat: presiuni legate de atacurile asupra rafinăriilor Materialul plasează măsura în contextul în care președintele Donald Trump ar fi pus presiune pe Kiev să oprească atacurile asupra rafinăriilor rusești, pe care le-a învinuit pentru creșterea accentuată a prețurilor la energie, cu efecte asupra perspectivelor Partidului Republican înaintea alegerilor intermediare din noiembrie. În același timp, experți citați de Reuters susțin că scumpirea energiei este în principal rezultatul războiului dintre SUA și Israel cu Iranul, care a dus la atacuri iraniene asupra infrastructurii energetice și a blocat în mare măsură Strâmtoarea Ormuz . Reacții și ce rămâne neclar Întrebat despre ordinul de limitare a Starshield, un înalt oficial american a declarat: „Președintele nu a formulat niciodată o astfel de solicitare”. Casa Albă nu a răspuns întrebărilor privind posibilitatea ca alți oficiali ai administrației să fi formulat solicitarea. SpaceX nu a răspuns unei cereri de comentarii, iar nici Departamentul Apărării și nici ambasada Ucrainei la Washington nu au răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit materialului. Pentru Ucraina, oficialii ucraineni au afirmat că restricțiile au complicat misiunile de atac împotriva forțelor ruse și a logisticii din teritoriile ocupate și au încetinit dronele de interceptare folosite pentru a doborî dronele rusești Shahed care se apropiau. [...]
Donald Trump a criticat reluarea atacurilor Ucrainei asupra rafinăriilor rusești, susținând că acestea țin sus prețurile globale la energie , potrivit HotNews . Președintele SUA a numit acțiunile „o rușine” într-un interviu pentru Newsmax, preluat de Reuters, argumentând că lovirea rafinăriilor afectează producția de motorină, de care „lumea are nevoie”. Atacul menționat a vizat o rafinărie Rosneft situată la sud-est de Moscova, care contribuie la aprovizionarea capitalei ruse. Reluarea loviturilor vine după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că Kievul renunță la armistițiul privind obiectivele energetice anunțat de Trump și a criticat disponibilitatea acestuia de a încheia acorduri cu Moscova. Miza economică: presiune pe piața energiei și pe carburanți Trump a legat direct atacurile asupra infrastructurii de rafinare de evoluția prețurilor internaționale la petrol, afirmând că astfel de lovituri „cresc prețul mondial al petrolului”. În aceeași intervenție, el a susținut că există „o mulțime de ținte” care pot fi lovite, dar că rafinăriile sunt sensibile tocmai pentru că produc combustibili esențiali, inclusiv motorină. Contextul militar și diplomatic: armistițiul energetic se rupe, iar Washingtonul apasă pe Kiev În paralel, Rusia a continuat atacurile cu rachete și drone asupra instalațiilor energetice din Ucraina, inclusiv centrale electrice, ceea ce a dus la întreruperi de curent pentru sute de mii de oameni. Zelenski a declarat pentru Financial Times că „răbdarea Ucrainei s-a epuizat”, pe fondul acestor lovituri. Administrația Trump încearcă să medieze o încetare a focului în războiul început odată cu invazia pe scară largă a Rusiei în 2022, însă Trump a reluat criticile la adresa liderului ucrainean. „Nu sunt un mare admirator al lui Zelenski.” Trump a mai spus că, deși crede că ambele părți ar dori încheierea conflictului, Zelenski i se pare „mai dificil de gestionat decât Putin”. Un element operațional: restricții asupra unui sistem de sateliți folosit de Ucraina În timp ce Trump făcea presiuni asupra Kievului să oprească atacurile asupra rafinăriilor, Ucraina s-a confruntat cu o reducere a capacității de utilizare a unui sistem de sateliți de care depinde pentru comunicațiile de pe câmpul de luptă și operațiunile cu drone. Potrivit informațiilor citate, ordinul ar fi venit din interiorul Casei Albe, însă nu este precizat cine a luat decizia sau cine a implementat-o. [...]
Atacul cu dronă asupra rafinăriei din Riazan pune sub semnul întrebării armistițiul energetic anunțat de Trump , iar Moscova îl folosește ca argument că Kievul „nu se angajează pe calea păcii”, potrivit HotNews , care citează Reuters. Kremlinul a reacționat joi după ce, în noaptea de miercuri spre joi, o dronă ucraineană a lovit o rafinărie din regiunea Riazan. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a susținut că astfel de atacuri „intră într-o contradicție serioasă” cu eforturile de pace ale Statelor Unite și ale negociatorilor americani. „Regimul ucrainean de la Kiev continuă să lovească aceste obiective ajungând astfel, desigur, într-o contradicţie serioasă cu eforturile de pace ale Statelor Unite şi ale negociatorilor americani (...). Dar, până acum, aceste încercări energice au fost împiedicate de refuzul regimului de la Kiev şi al preşedintelui Zelenski de a se angaja pe calea păcii”, a spus Peskov. Ce se știe despre armistițiul energetic și de ce contează Președintele american Donald Trump a anunțat duminică o încetare a focului în domeniul energetic, însă Ucraina a spus că a aflat despre aceasta mai întâi din relatări din presă, iar Rusia nu s-a angajat public, conform informațiilor prezentate. Moscova a invocat și lipsa unor parametri clari ai armistițiului: Kremlinul a transmis că „nu a fost specificat nimic în termeni concreți”, motiv pentru care „activitatea în acest domeniu continuă”. În acest context, Rusia a declarat miercuri că a atacat șapte facilități din infrastructura energetică ucraineană. De ce a reluat Kievul loviturile asupra infrastructurii energetice ruse Atacul din Riazan a fost prezentat drept primul asupra unei instalații energetice rusești după anunțul lui Trump privind un armistițiu energetic. Guvernatorul regional a spus că loviturile cu drone au declanșat un incendiu la rafinărie. Pe de altă parte, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat pentru Financial Times , într-un interviu publicat joi, că Ucraina a suspendat timp de trei zile atacurile asupra infrastructurii energetice pentru a se conforma dorințelor SUA, dar le reia deoarece Rusia continuă să lovească infrastructura energetică ucraineană. În lipsa unor detalii publice acceptate de ambele părți despre „armistițiul energetic”, schimbul de atacuri asupra infrastructurii rămâne un test imediat al credibilității oricărui demers de dezescaladare și al capacității Washingtonului de a impune, măcar parțial, o limitare a țintelor. [...]
