Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina așteaptă stabilirea unei noi runde de negocieri cu Rusia, iar decizia depinde de Washington și Moscova. Potrivit The Washington Post, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că este pregătit pentru reluarea discuțiilor trilaterale menite să pună capăt războiului declanșat de invazia Rusiei, însă locul și data întâlnirii nu au fost încă stabilite.
În declarații făcute sâmbătă, liderul de la Kiev a precizat că Statele Unite au propus să găzduiască următoarea reuniune între delegațiile americană, ucraineană și rusă, însă Moscova a refuzat până acum să trimită reprezentanți. Din echipa americană de negociere fac parte emisarii Steve Witkoff și Jared Kushner. Zelenski a subliniat că Ucraina nu blochează niciuna dintre inițiativele de dialog și așteaptă un răspuns din partea Washingtonului privind posibila schimbare a locului de desfășurare a întâlnirii sau confirmarea participării Rusiei.
Situația diplomatică este complicată de evoluțiile din Orientul Mijlociu. Discuțiile mediate de SUA au fost amânate, în contextul războiului izbucnit la 28 februarie 2026 după atacurile americano-israeliene asupra Iranului. Conflictul regional a atras atenția comunității internaționale și a redus concentrarea asupra războiului din Ucraina.
În același timp, Zelenski a avertizat că extinderea conflictului din Orientul Mijlociu ar putea afecta direct capacitatea Ucrainei de a se apăra împotriva atacurilor rusești. Potrivit acestuia, există un risc „foarte ridicat” ca stocurile de sisteme de apărare antiaeriană să fie epuizate, deoarece aceleași resurse sunt solicitate și în alte zone de conflict. Liderul ucrainean a discutat deja cu președintele francez Emmanuel Macron posibilitatea folosirii sistemelor europene SAMP/T ca alternativă la bateriile americane Patriot.
Pe lângă problema apărării, Zelenski a menționat și cooperarea militară cu Statele Unite în domeniul tehnologiilor de apărare. El a afirmat că Ucraina a propus anterior un acord evaluat la 35–50 de miliarde de dolari, care ar fi oferit Washingtonului acces la tehnologia dezvoltată de aproximativ 200 de companii ucrainene specializate în drone, inteligență artificială și război electronic. Deși oficiali militari americani și-au exprimat interesul, documentul nu a fost semnat până în prezent.
În acest context, Kievul insistă asupra reluării negocierilor trilaterale, considerând că dialogul direct între Ucraina, Rusia și Statele Unite rămâne una dintre puținele căi pentru a reduce tensiunile și a găsi o eventuală soluție diplomatică la conflictul care durează de peste patru ani.
Recomandate
Dmitri Medvedev contestă public capacitatea SUA de a media conflicte , într-un mesaj care intră în tensiune cu linia oficială a Kremlinului privind rolul Washingtonului în negocierile pentru Ucraina, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei a spus că este „puțin probabil” ca Statele Unite să fie un mediator eficient în conflictele internaționale, invocând acțiuni ale SUA pe scena mondială. Declarațiile par să contrazică poziția oficială a Moscovei, care susține că SUA joacă un rol important în căutarea unei soluții de pace între Rusia și Ucraina. „Este greu de crezut că o țară care răpește președinți și declanșează conflicte cu ușurință poate acționa ca mediator eficient în toate situațiile.” Medvedev a făcut afirmația la un forum dedicat educației și a indicat drept exemple „războiul din Iran” și o operațiune a forțelor speciale americane, despre care a spus că a fost ordonată de președintele Donald Trump în ianuarie, pentru capturarea președintelui Venezuelei, Nicolas Maduro, și aducerea acestuia în SUA pentru a fi judecat pentru trafic de droguri. În același timp, el a susținut că administrația Trump depune eforturi pentru rezolvarea conflictului din Ucraina, spre deosebire de cea a fostului președinte Joe Biden. Context: militarizarea Europei și recrutările din Rusia În intervenția sa, Medvedev a mai afirmat că Europa trece printr-un proces de militarizare intens, pe care l-a comparat cu perioada premergătoare celui de-al Doilea Război Mondial. Totodată, el a prezentat date despre recrutarea în armata rusă: 450.000 de persoane ar fi semnat contracte pentru a se alătura forțelor armate ruse în 2025; alte 127.000 ar fi semnat contracte „până în prezent” în acest an. Potrivit Reuters, după mobilizarea obligatorie din 2022, considerată nepopulară, Moscova se bazează pe recrutarea de soldați profesioniști, oferind plăți generoase pentru înrolare, în contextul războiului din Ucraina, ajuns în al cincilea an. Nici Rusia, nici Ucraina nu publică date despre pierderile din conflict. Reuters notează că publicația rusă independentă Mediazona a confirmat cel puțin 213.858 de morți în rândul militarilor ruși până săptămâna trecută, într-un proiect comun cu serviciul rus al BBC. [...]
Propunerea lui Vladimir Putin pentru un armistițiu de Ziua Victoriei pare legată de securitatea Moscovei și de costurile războiului , într-un moment în care parada de 9 mai se anunță fără tehnică militară grea, pe fondul pierderilor de echipamente și al riscului de atacuri cu drone ucrainene, potrivit Adevărul . Inițiativa a fost discutată în cadrul unei convorbiri telefonice cu președintele SUA, Donald Trump. Conform consilierului de la Kremlin Yuri Ușakov , Putin a inițiat apelul. Ulterior, în Biroul Oval, Trump a spus că cei doi lideri nu mai vorbiseră de ceva timp și a întrebat dacă Putin „a anunțat deja” armistițiul, relatează Kyiv Post . De ce contează: 9 mai, între vulnerabilități militare și presiune diplomatică Pentru prima dată din 2008, parada de Ziua Victoriei ar urma să aibă loc fără echipamente militare grele – tancuri, lansatoare de rachete sau sisteme de artilerie. Oficial, Ministerul rus al Apărării invocă „situația operațională actuală”, însă analiștii citați în material indică două explicații principale: lipsa de echipamente , după „mai bine de patru ani” de lupte intense în Ucraina, care ar fi produs pierderi semnificative în vehicule blindate și artilerie; temeri de securitate , în condițiile în care Moscova rămâne vulnerabilă la atacuri cu drone ucrainene de lungă distanță. În acest context, un armistițiu temporar ar putea reduce riscul unor lovituri asupra capitalei în timpul unuia dintre cele mai importante evenimente simbolice pentru Kremlin. Separat de componenta de securitate, articolul notează și o miză politică: Kremlinul ar folosi propunerea pentru a se prezenta drept deschis negocierilor și pentru a pune presiune diplomatică asupra Kievului, cu riscul de a portretiza Ucraina ca reticentă dacă refuză. Reacția Kievului: cerere de detalii și accent pe un armistițiu mai lung Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că a cerut Statelor Unite „detalii” despre condițiile unui armistițiu pe 9 mai și că a instruit reprezentanții Ucrainei să contacteze echipa președintelui american pentru clarificări. „Vom clarifica despre ce este vorba exact – câteva ore de securitate pentru o paradă la Moscova sau ceva mai amplu.” Zelenski a reiterat că propunerea Ucrainei vizează un armistițiu pe termen lung, „securitate fiabilă și garantată” și o pace durabilă, menționând că Ucraina este pregătită să lucreze „în orice format demn și eficient”. [...]
Escaladarea retoricii nucleare reapare pe fondul golului de control al armamentelor , după expirarea START III, într-un moment în care Moscova și Washingtonul își repoziționează public strategiile. Potrivit Digi24 , Dmitri Medvedev , vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a susținut că „apocalipsa nucleară” este „cu adevărat posibilă” și i-a catalogat drept „visători sau naivi” pe cei care nu iau în calcul acest scenariu. Declarația a fost făcută la maratonul federal de educație „Cunoaștere”. Medvedev a spus că este criticat pentru „retorică dură”, dar a insistat că riscul nu poate fi exclus și că „trebuie să fim pregătiți”, invocând existența „triadei nucleare” a Rusiei (capabilități de lansare de pe uscat, din aer și de pe mare). Totodată, a afirmat că nu are sens o discuție despre cine ar folosi primul armele nucleare și a indicat că „nodul contradicțiilor” este „foarte strâns”, incluzând și situația din Orientul Mijlociu. Contextul: expirarea START III și schimbarea poziției SUA În material se arată că la 5 februarie 2026 a expirat Tratatul START III, descris drept ultimul acord care limita arsenalele nucleare ale Rusiei și Statelor Unite. Administrația președintelui Donald Trump nu a prelungit acordul, iar secretarul de stat adjunct Thomas DeNanno a motivat decizia prin faptul că tratatul ar fi impus Statelor Unite „restricții unilaterale inacceptabile” și ar fi permis desfășurarea de arme nucleare suplimentare cu rază de acțiune mai mică. De asemenea, secretarul de stat Marco Rubio a declarat că SUA își vor moderniza arsenalul și vor negocia „din poziția de forță”, argumentând că vechiul sistem bilateral de control nu mai este relevant în contextul creșterii potențialului nuclear al Chinei. Teste nucleare și condițiile Moscovei pentru negocieri Digi24 mai notează că, încă din septembrie 2025, Trump a însărcinat Pentagonul să reia testele nucleare, pentru prima dată în peste 30 de ani, invocând pe Truth Social „puterea distructivă enormă” și lipsa alternativelor. Din partea Rusiei, poziția publică prezentată în articol este una de disponibilitate pentru dialog, dar „în condiții noi”. Reprezentantul permanent al Rusiei la Conferința pentru dezarmare de la Geneva, Gennady Gatilov, a spus că negocierile ar fi posibile doar cu participarea altor puteri nucleare, inclusiv Marea Britanie și Franța. Ministrul de externe Serghei Lavrov a afirmat că Rusia este gata să respecte restricțiile anterioare dacă și SUA fac același lucru, iar Dmitri Peskov a condiționat dialogul de „răspunsuri constructive” din partea Washingtonului. Ce urmează, potrivit informațiilor disponibile Materialul citează și o relatare Axios , conform căreia Statele Unite și Rusia ar fi convenit să respecte prevederile START III timp de șase luni după expirarea tratatului, înainte de o decizie finală privind soarta acordului. Digi24 precizează că informația este atribuită Axios, care invocă surse. [...]
Rusia scoate tehnica militară din parada de 9 Mai din motive de securitate , pe fondul temerilor că dronele ucrainene cu rază lungă ar putea lovi echipamentele înainte sau în timpul evenimentului, potrivit Adevărul . Ministerul rus al Apărării a transmis că niciun vehicul blindat și niciun sistem de rachete nu va defila în Piața Roșie, invocând „situația operațională actuală”, informație relatată de The Guardian . În plus, cadeții din școlile militare și din instituțiile militare pentru tineret nu vor participa la paradă. Kremlinul a pus schimbările pe seama „activității teroriste ucrainene”. În același timp, bloggeri militari ruși și analiști citați în material sugerează că Moscova încearcă să reducă riscul ca dronele ucrainene să lovească tehnica militară expusă. Ruslan Leviev, analist independent, a explicat la postul TV Rain că vulnerabilitatea ar fi mai mare în etapa de pregătire, când coloanele staționează și repetă în afara Moscovei, pe poligoane deschise, mai ușor de lovit cu drone. Context: parade mai mici după 2022, cu o excepție în 2025 După invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022, paradele de Ziua Victoriei au fost reduse ca amploare, cu demonstrații militare mai modeste și mai puțini invitați străini. Anul trecut a fost o excepție notabilă: materialul menționează prezența a cel puțin 27 de șefi de stat și o paradă completă, cu tancuri, lansatoare de rachete și drone. În cei peste 25 de ani la putere ai lui Vladimir Putin, Ziua Victoriei a devenit un element central al identității promovate de Kremlin, iar după începutul războiului din Ucraina, aceste celebrări au căpătat o semnificație suplimentară în discursul oficial, fiind folosite pentru a justifica conflictul. Atacurile cu drone și miza economică: petrolul rămâne un pilon de venit Materialul arată că dronele ucrainene cu rază lungă continuă să lovească aproape zilnic teritoriul rus, vizând în principal obiective industriale și militare, inclusiv infrastructura petrolieră și noduri logistice, uneori cu incendii de amploare și evacuări. Sunt menționate lovituri repetate asupra unei rafinării importante din Tuapse, care ar fi provocat incendii masive și recomandări ale autorităților ca populația să rămână în locuințe, precum și un atac nocturn asupra unei stații de pompare a petrolului din regiunea Perm, în zona Uralilor. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a lăudat „precizia” Serviciului de Securitate al Ucrainei și a afirmat că țintele au fost lovite de la peste 1.500 km distanță, adăugând că Ucraina va continua să extindă această rază. Totuși, analiștii citați avertizează că impactul economic nu trebuie supraestimat: creșterea prețurilor la petrol, alimentată de conflictul din Orientul Mijlociu, ar fi menținut veniturile energetice ale Rusiei la un nivel ridicat, în pofida loviturilor asupra unor rafinării. [...]
Germania încearcă să reducă riscul unei rupturi operaționale în NATO prin reafirmarea cooperării militare cu SUA, în contextul în care Donald Trump a vorbit despre o posibilă reducere a trupelor americane staționate pe teritoriul german, potrivit Mediafax . Cancelarul Friedrich Merz a susținut, într-un discurs la o școală militară din Munster, că activitatea comună cu Statele Unite și aliații NATO se desfășoară „cot la cot”, „în beneficiul nostru reciproc” și în cadrul „unui parteneriat transatlantic profund”. „Lucrăm aici și în alte locații cheie din Germania, alături de Statele Unite și aliații noștri NATO. Această activitate se desfășoară cot la cot, în beneficiul nostru reciproc și în cadrul unui parteneriat transatlantic profund.” Merz a mai spus că Berlinul este „în contact strâns și de încredere” cu partenerii, „inclusiv, și în special” cu Washingtonul, fiind citat de Politico. În același mesaj, cancelarul a legat consolidarea capabilităților de apărare ale Germaniei de obiectivul unui „parteneriat transatlantic reînnoit” și de menținerea unei „busole” orientate către „un NATO puternic” și un parteneriat „fiabil”. Miza operațională: prezența americană din Germania Germania găzduiește aproximativ 36.000 de soldați americani, în baze strategice precum baza aeriană Ramstein, descrisă ca având un rol esențial în apărarea Europei și în operațiunile militare globale ale SUA. Pe acest fundal, Donald Trump a transmis miercuri că Statele Unite „analizează și examinează” posibilitatea reducerii efectivelor din Germania și că o decizie va fi luată „foarte curând”. Declarația a venit după ce Merz a afirmat că iranienii sunt mai puternici decât se estima și că SUA nu au o strategie convingătoare în negocierile de pace cu Teheranul. [...]
Convorbirile Trump–Putin ridică semne de întrebare pentru UE, pe fondul incertitudinilor despre Ucraina și postura SUA în Europa , iar Bruxellesul încearcă să limiteze riscul ca deciziile de securitate să fie repoziționate fără coordonare transatlantică, potrivit Agerpres . Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas , a declarat joi că discuțiile telefonice dintre președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin „lasă fără răspuns numeroase întrebări”. Kallas a făcut declarațiile la Kuressaare (Estonia), unde participă la reuniunea miniștrilor de externe din țările nordice și baltice (formatul NB8). Contextul imediat este legat de Ucraina: liderul de la Casa Albă a anunțat miercuri că a discutat cu Putin despre o posibilă încetare a focului. Kallas a indicat că nelămuririle sunt amplificate de poziționări publice ale Rusiei în raport cu Iranul. „Evident, când vedem aceste convorbiri între președintele Trump și președintele Putin, atunci întotdeauna, știți, există o mulțime de întrebări fără răspuns, ținând cont că Rusia laudă în mod deschis lupta eroică pe care Iranul o duce împotriva Americii.” Bruxellesul apără prezența militară americană în Europa de Est În paralel, Uniunea Europeană a transmis joi că prezența trupelor americane în Europa de Est este „în interesul” Statelor Unite, ca reacție la declarații ale lui Donald Trump privind o posibilă reducere a forțelor armate în Germania. Anitta Hipper , purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene pentru afaceri externe, a susținut că desfășurarea trupelor americane în Europa servește și intereselor SUA în acțiunea lor globală. „Desfășurarea trupelor americane în Europa servește în egală măsură intereselor SUA în cadrul acțiunii lor la scară mondială.” [...]
